1,215 matches
-
care se urmărește, în final, producerea unei impresii puternice. Pe lângă sustenție, autorul folosește și zeugma; el suprimă exprimarea unor cuvinte, în prima fază a operei, pentru a le exprima în final, având același efect artistic, de a uimi. Conform Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, punctele de suspensie indică „o întrerupere a șirului vorbirii“. Această întrerupere este definitivă, în finalul operei, deoarece autorul nu vrea să-și exprime în totalitate gândurile. Astfel, mărește efectul dorit, de a-l menține
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
că lucrarea arată, pe de o parte, efectul unificatoriu pe care limba cărților bisericești au avut-o în trecut asupra scrierii și pronunției întregului popor românesc, iar pe de altă parte se îndoiește dacă stadiul actual de nelimpezire a cestiunii ortografice și fonologice nu ar fi primejdios pentru unitatea și viitorul limbei noastre daca s-ar răsfrânge asupra reeditării cărților bisericești. [ 12 decembrie 1880] {EminescuOpXI 441} ["ADEVĂRUL DOARE; NIMIC NU DOARE CA ADEVĂRUL... Adevărul doare; nimic nu doare ca adevărul. Deși
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Băsești, 18 sept. 1861); a susținut teza latinistă a "intelighenției" sătmărene (V. Lucaciu, George Marchiș, Lazăr Iernea, Dionisie Popfiu, Sigismund Șincai) prezentată de Ioane Marcu ("Declarațiune în causa limbei române" 5 mai 1880, Homorod; 3 iunie 1880, Satu Mare) împotriva proiectului ortografic inițiat de Titu Maiorescu. I.S. Sălăgeanu a fost un colaborator asiduu la Familia și Telegraful român, la Federațiunea din Pesta. Semna și cu pseu donimul Publicola. Dintre cele mai cunoscute articole: "Corvinii, Iancu, Vlad și Matia", Familia, V, 29, 20
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Mihail Dragomirescu, (Critica "științifică" și Eminescu 34. În cazul lui Vasile Lucaciu preot cu sufletul spre Blaj și Roma atitudinea este mai veche decât a lui Grama, găsindu-și izvoarele "în causa dezvoltării limbii și a ortografiei limbii române", proiect ortografic prezentat de Titu Maiorescu, în calitate de ministru, Academiei, în 8 aprilie 1880. Reacția "inteligenței române din Satu Mare" a fost evidentă și rapidă: în 23 aprilie 15 mai 1880 are loc o conferință la Homorod (în casa parohului poet George Marchișiu) care
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
întrucât, în opinia noastră, documentele respective întregesc imaginea de ansamblu a evoluției raporturilor dintre Securitate și Partid, permițând cititorilor o înțelegere nuanțată a acestora. În general, redactarea documentelor a respectat textul original. Am operat tacit acele modificări impuse de normele ortografice actuale. Pentru „parfumul epocii”, în documente au fost păstrate și o serie de inadvertențe gramaticale, marcate cu sic!. Diversele rezoluții și adnotări existente pe unele dintre documente au fost redate între paranteze pătrate, cu litere italice. În încheiere, dorim să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fie ajutați sau să-și ajute colegii. În continuare vor fi prezentate câteva din aceste metode. a. Exercițiul - este o metodă prin care elevul este pus să efectueze operații mintale sau practice în vederea perfecționării activității intelectuale. Exercițiile pot fi: fonetice, ortografice, lexicale, gramaticale, de citire. Indiferent de tipul exercițiului, el trebuie să îndeplinească anumite condiții: să aibă un caracter aplicativ pentru noțiunile teoretice studiate; să fie corect formulate, să nu fie numeroase, nici voluminoase, să fie gradate ca dificultate, să îndeplinească
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
în anii „democrației populare” și ai „societății socialiste multilateral dezvoltate”. Reproducerea tuturor textelor, mult înlesnită de forma aproape ireproșabilă asigurată de autorul lor când le-a încredințat tiparului, s-a făcut prin respectarea cu fidelitate a originalelor, inclusiv a normelor ortografice în uz (exceptând înlocuirea lui î prin â din unele vocabule, mai puțin din prezentul verbului a fi - sînt, sesizabilă în cuprinsul primelor sale studii), iar intervenția editorului, ori de câte ori s-a dovedit necesară, a fost marcată fie direct - în text
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sursele bibliografice; * Subiectul este integral tratat sau surprinde detalialt toate aspectele esențiale ale temei; * Informațiile sunt sitematizate; Argumentele sunt convingătoare și precis formulate; Se folosesc adecvat noțiunile și conceptele specifice disciplinei; * Textul este corect din punct de vedere stilistic și ortografic. Valoarea referatului depinde de abilitatea de identificare a surselor de informare și de formularea liberă a ideilor. Metoda are valoare instructivă în măsura în care elevii nu se mulțumesc să reproducă opiniile altora, ci își exprimă ideile personale. 3.1.3. Recenzia Recenzia
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
istorice ale Academiei Române, un excurs asupra societăților și asociațiilor cultural-științifice și literare care au premers-o. Autorul demonstrează că discuțiile purtate în aceste societăți și asociații, precum și în principalele publicații din epocă, pe marginea unor deziderate majore - elaborarea unui sistem ortografic unitar, întocmirea unei gramatici și a unui dicționar general - au condus la ideea înființării unei academii naționale, care să concentreze activitatea învățaților epocii și să determine elaborarea acestor lucrări de interes național. În partea a doua se stăruie asupra înființării
DOBRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286797_a_288126]
-
președinte al Academiei Române, a avut responsabilități și inițiative de mare importanță pentru cultura națională. Printre altele, s-a îngrijit de apariția periodicelor acestei instituții, a colecțiilor de folclor și a unor serii de lucrări de diferite profiluri. Secretar al comisiei ortografice, contribuie substanțial la stabilirea unor reguli unitare, fiind un tenace susținător al sistemului fonetic, propus de T. Maiorescu. În 1899, el tipărește rezultatele a aproape două decenii de dificile dezbateri în Ortografia limbei române. Numele său este legat și de
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
partidului astăzi la putere. [10 ianuarie 1882] UN PROFESOR DE LIMBA ROMÎNĂ FĂRĂ A O ȘTI Citim următoarele în " Războiul Weiss" Greșeli de limbă. Mai toate ziarele, atât din capitală cât și din județe, sunt pline de greșeli, nu numai ortografice, ci de limbă chiar. Despre cele dintâi nu mai vorbim; ortografia noastră nefiind definitiv fixată, fiecare scrie cum [î]l taie capul, în câte 5 - 6 feluri, deși ar trebui să aibă cel puțin un sistem ortografic. Lucrul principal este
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
greșeli, nu numai ortografice, ci de limbă chiar. Despre cele dintâi nu mai vorbim; ortografia noastră nefiind definitiv fixată, fiecare scrie cum [î]l taie capul, în câte 5 - 6 feluri, deși ar trebui să aibă cel puțin un sistem ortografic. Lucrul principal este că se comite (?!? ) greșeli gramaticale neiertate și, ceva mai mult, asemenea greșeli se strecoară chiar în "Monitorul oficial" în actele ce poartă iscălitura M. S. Regelui. Astfel, ca să dăm un exemplu, în fruntea "Monitorului oficial" d-alaltăieri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sau imigranți vor stăpîni cu mai mare ușurință franceza vorbită decît franceza scrisă. Ceea ce este complet idiot (antiistoric, antirațional, antidemocratic etc.), dar înlocuirea "locului de trai" cu "locul de studii" sună potrivit în "contextul" sonor. E "modernă". Ca și reforma ortografică, ce-și propunea să fonetizeze pe cît posibil codul scris (diminuarea suportului înglobează și lexicul, și gramatica). Există o solidaritate între autonomia instituției școlare în cetate și autonomia sistemului grafic în limbă. Cine o recuză pe una, o recuză și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din 1/13 aprilie 1866 al Locotenenței Domnești, lua ființă la București Societatea Literară Română, a cărei principală menire era de a alcătui dicționarul și glosarul limbii române, „acele două colonade ale templului său literariu”, precum și de a stabili normele ortografice ale limbii. Societatea urma să fie formată, pentru început, din 21 de membri aleși din toate provinciile românești (patru din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania și Basarabia, câte doi din Banat, Maramureș, Bucovina și Macedonia). Cei dintâi 14 membri
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
întregul domeniu științific și cultural al țării”, după cum afirma Grigore Antipa în 1928. În decretul de înființare din 1/13 aprilie 1866 se specifica scopul Societății Literare Române: întocmirea dicționarului și gramaticii limbii române, ca și stabilirea unitară a normelor ortografice. Astfel, în 1867 s-a adoptat un sistem etimologizant al ortografiei limbii române, modificat, în urma unor repetate discuții, în 1881, ulterior în 1904, când s-a impus definitiv principiul fonetic ca normă a limbii scrise. Cu aceeași ocazie s-a
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
direcție, în octombrie 1953 o hotărâre a Consiliului de Miniștri impunând renunțarea la folosirea lui â, ca și a formei sunt. După 1990 i s-a recunoscut A.R. dreptul „de a hotărî asupra îndreptărilor care se vor face normelor ortografice ale limbii române”. O atenție aparte s-a acordat și realizării celorlalte două lucrări principale în domeniul limbii române: gramatica, pentru întocmirea căreia s-a inițiat un concurs, Timotei Cipariu reușind, în 1869 și în 1877, să finalizeze cele două
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
zîmbet Îl găsim tot mai rar, pentru că spune J. Renard: „Ce buni am fi dacă nu ne-am teme să fim păcăliți!”. Încrederea În semeni și În noi Înșine este cel mai greu de găsit, de obținut. * „Există o eroare ortografică de punctuație - n.a. pe care o fac toți poeții: după ultimul vers al unei adevărate poezii nu se pune punct” (Lucian Blaga). Poate, pentru faptul că adevăratul poet știe că un gînd sau un sentiment nu va fi cuprins niciodată
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
activitate publicistică (în 1868 începe și reeditarea întregii sale opere poetice - Curs întreg de poezie generală, în patru volume), nici alegerea ca președinte de onoare al Societății Academice Române (1867-1872; de unde a și demisionat, de altfel, în urma respingerii proiectelor sale ortografice) nu i-au putut reface vechea înrâurire asupra contemporanilor. H.-R. este, prin structură și preocupări, un spirit enciclopedic, obsedat de proiecte grandioase. În toate inițiativele, ca și în opera sa, el își dezvăluie, cu o intensitate și o consecvență
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
planificare, desene, tabele Excel, documente Word, clipuri media și chiar hyperlinkuri către situri web. Format - ajustează aspectul textului,a barelor de sarcini, a scării de timp și schimbă aspectul general al modului de vizualizare selectat; Tools - Rulează sau modifică corectare ortografică (Spelling) sau opțiunile de corectare automată(AutoCorrect); accesează elemente al workgroup; stabilește legături dintre proiecte; modifică calendarul sau resursele. Se mai pot configura modurile standard de vizualizare și funcțiile ce țin de organizator(Organizer), opțiuni sau configurări(Customize); înregistrează macrouri
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
figura de mai jos: Se observă meniul principal. Și niște colecții de comenzi rapide: pentru lucrul cu fișierele ,de la stânga spre dreapta, creare fișier nou, deschidere fișier existent, salvare fișier. pentru utilități. pentru tipărire. pentru vizualizare înaintea tipăririi. pentru verificare ortografică pentru lucrul cu secvențe text și obiecte de editare. pentru mutare element. pentru copiere element. pentru inserare element. pentru formatare element. pentru revenire la starea anterioară unei comenzi și pentru inversarea revenirii.(undo și redo). pentru inserarea unui hyperlink. pentru
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
care N.D. Xenopol îl făcea marelui poet. În 1883, coincizând în mod nefericit cu îmbolnăvirea poetului, apărea epigrama care a dezlănțuit o adevărată campanie împotriva lui Macedonski și i-a hotărât destinul în epocă. În 1890 încă, în articolul Chestiuni ortografice, literare și politice, el formula, în același spirit deformator, observații asupra versificației eminesciene. Doar târziu, în 1904, discipolul său, Mircea Demetriade, în Iconoclaștii, îi va recunoaște lui Eminescu talentul, explicând evoluția lui „nefericită” prin influența Junimii. Între cei împotriva cărora
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
I. Heliade-Rădulescu, C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, V. Alecsandri. În același scop, al circulației pe întreg teritoriul românesc, Barițiu s-a arătat întotdeauna interesat de problemele lingvistice și publicația a făcut loc în coloanele ei discuțiilor legate de sistemul ortografic. De la începutul anului 1852, gazeta se va tipări cu litere latine, ortografia adoptată fiind aceea a lui T. Cipariu. Cu timpul însă, mai ales după ce T. Maiorescu va critica și G. de T. în articolul său Limba română în jurnalele
GAZETA DE TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
Iosif Vulcan, V. Ranta-Buticescu, At.M. Marienescu, S. Mangiuca, Nicolae și Aron Densușianu. Cu o perseverență demnă de laudă, de asemenea în spiritul tradiției gazetelor lui Heliade, Kogălniceanu sau Barițiu, F. a urmărit discuțiile în jurul limbii literare și al sistemului ortografic. Poziția lui Vulcan s-a bazat întotdeauna pe principiul unificării limbii pe baza graiului viu, ca o treaptă către unificarea culturală și națională. Revista a avut în permanență rubrici destinate cultivării limbii: „Salon”, „Conversare cu cetitoarele”, „Să ne curățim limba
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
și națională. Revista a avut în permanență rubrici destinate cultivării limbii: „Salon”, „Conversare cu cetitoarele”, „Să ne curățim limba”. Vulcan a ezitat la început între exigențele etimologiste ale lui Timotei Cipariu, exagerările puriste sau de altă natură și îndrăzneala sistemului ortografic propus de Titu Maiorescu. Dar s-a aliniat cu timpul, după 1880, orientării maioresciene, nu fără a-și manifesta și unele rezerve, care se vor face simțite în ortografia adoptată de revistă. Domeniul în care F. și-a câștigat merite
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
inspirat de o Cantio de amore, retălmăcit în Codicele Petrovay (1672). De la 1 iunie 1674 datează Oda lui H., moment de referință pentru istoria prozodiei românești. Este scrisă în românește, într-un limbaj dialectal, contorsionat fonetic, sintactic și mai ales ortografic de influențe maghiare și săsești. Versificația savantă, în metru cantitativ, preia hexametrul și pentametrul antic, voind a demonstra, comparativ, virtuțile prozodice ale limbii române. Oda, împreună cu alte poezii gratulatorii în limbi străine, este tipărită în 1674 la Basel, într-un
HALICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287400_a_288729]