2,477 matches
-
să scrie, ortografia franceză dă loc unor permanente încercări de modificare. Unele rezonabile, altele, nu. În categoria din urmă se înscriu recentele recomandări ale Inspectoratului General al Educației Naționale, care nu par să aibă alt scop decât acela al simplificării ortografiei, prin înlăturarea unor accente circonflexe, a unor cratime și a unor consoane duble. Nici măcar în toate cazurile. Alte tentative similare porneau de la un principiu, nu de la, să zicem, o practică, precum aceasta din urmă. Academia n-a acceptat mai nimic
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4923_a_6248]
-
să zicem, o practică, precum aceasta din urmă. Academia n-a acceptat mai nimic din ce s-a propus, fie și când a fost vorba de principii, așa că e sigur că nu va accepta nici propunerea inspectorilor din Ministerul Educației. Ortografia franceză este una din cele mai conservatoare, în primul rând din cauza caracterului ei esențial etimologic. Ortografia română ori aceea italiană, ca să rămânem la limbi romanice, sunt, ele, în foarte mare măsură, fonetice: unui sunet îi corespunde o literă. Opoziția față de
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4923_a_6248]
-
s-a propus, fie și când a fost vorba de principii, așa că e sigur că nu va accepta nici propunerea inspectorilor din Ministerul Educației. Ortografia franceză este una din cele mai conservatoare, în primul rând din cauza caracterului ei esențial etimologic. Ortografia română ori aceea italiană, ca să rămânem la limbi romanice, sunt, ele, în foarte mare măsură, fonetice: unui sunet îi corespunde o literă. Opoziția față de orice schimbare are, în cazul ortografiei franceze, justificarea că trebuie păstrat aspectul „grafic” al limbii ca
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4923_a_6248]
-
mai conservatoare, în primul rând din cauza caracterului ei esențial etimologic. Ortografia română ori aceea italiană, ca să rămânem la limbi romanice, sunt, ele, în foarte mare măsură, fonetice: unui sunet îi corespunde o literă. Opoziția față de orice schimbare are, în cazul ortografiei franceze, justificarea că trebuie păstrat aspectul „grafic” al limbii ca o mărturie a originii și evoluției cuvintelor. Dicționarele folosesc la nevoie așa-numita transcriere fonetică pentru a indica cititorilor cum trebuie pronunțat un cuvânt sau altul. În cazul românei, deosebirea
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4923_a_6248]
-
Dicționarele folosesc la nevoie așa-numita transcriere fonetică pentru a indica cititorilor cum trebuie pronunțat un cuvânt sau altul. În cazul românei, deosebirea dintre aspectul ortografic normal al unui cuvânt și transcrierea lui fonetică este de obicei minimă. În cazul ortografiei franceze, transcrierea face de nerecunoscut cuvântul. Chiar și pentru un străin, deosebirea constituie un șoc. Ideea inspectorilor are, probabil, drept sursă ortografia mail-urilor, care sacrifică diacriticele, nu foarte multe în română, dar esențiale în franceză. Și, la urma urmei, de ce
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4923_a_6248]
-
deosebirea dintre aspectul ortografic normal al unui cuvânt și transcrierea lui fonetică este de obicei minimă. În cazul ortografiei franceze, transcrierea face de nerecunoscut cuvântul. Chiar și pentru un străin, deosebirea constituie un șoc. Ideea inspectorilor are, probabil, drept sursă ortografia mail-urilor, care sacrifică diacriticele, nu foarte multe în română, dar esențiale în franceză. Și, la urma urmei, de ce am contribui la reducerea efortului elevilor, când e vorba de un lucru atât de important precum cultura limbii lor materne? Camus și
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4923_a_6248]
-
Conferința propriu-zisă va fi publicată în Revista română de istorie a presei. Transcrierea dialogului s-a făcut în conformitate cu normele ortografice și de punctuație în vigoare atunci, ca și acum. Ne-am străduit să redăm modulațiile vocii invitatului prin intermediul semnelor de ortografie și de punctuație, al sublinierii unor cuvinte cu italice etc. Am păstrat unele mici oralități, care dau farmec expunerii libere. Recent (6 septembrie 2010), ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, a revăzut varianta finală a textului și
ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului: „Va trebui să ne reîntoarcem neapărat la principiile moralei creștine” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6016_a_7341]
-
-a, 2005. Îi mulțumesc doamnei Tatiana Slama-Cazacu pentru că a acceptat realizarea unui interviu, din care revista România literară găzduiește o parte. Doamna Tatiana Slama-Cazacu mi-a trimis răspunsurile în scris, rugându-mă să îi păstrăm unele particularități privind punctuația și ortografia. (Ilie Rad) Stimată Doamnă Profesor Tatiana Slama-Cazacu, folosind prilejul unei zile aniversare a dvs., aș vrea să vă provoc o incursiune în timp, cum nu vi s-a mai cerut. Așadar: Când ați debutat pe tărâmul „scrisului”? Poate că mi-
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
îl dăduse în păstrare, cu multe alte acte, unei devotate familii de fini «de la mahalà». Vreți o mostră de stil și gândire la o adolescentă din 1938, „prevăzând” războiul și ce credea despre atitudinea Germaniei etc.? Iată: [păstrez punctuația și ortografia] «În toată această înșirare de ipoteze și de fapte sigure, am făcut abstracție de orice alianțe... [analizam apoi nesiguranța Micii Înțelegeri ]». «Dușmanii României cei mai de temut sunt Germania și Rusia!». «...o alianță cu Germania ar însemna, la început, beneficii
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
purtate în ultima vreme Europa Occidentală asupra dreptului sau a interdicției de a purta în spațiul public anumite piese vestimentare islamice care acoperă fața femeilor au pus în circulație, prin mass-media, termenul arab burqa. Cuvântul apare mai ales în această ortografie, dar și în forma burka (preferată în germană și în spaniolă); se mai înregistrează, sporadic, și scrierea bourka(în franceză), burca (în portugheză) etc. Limbile romanice nu au adaptat substantivul în mod unitar din punct de vedere morfologic: articolele cu
Burqa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6261_a_7586]
-
această contradicție dau din aripioare demonii și îngerii. Îmi vine în minte o propoziție a lui Pessoa, marele scriitor portughez spunea cam așa: Faptul că l-ai prins pe Dumnezeu de-un picior nu înseamnă că ești absolvit de respectarea ortografiei. Deci, în luciditatea asta este zborul... Cărțile dumneavoastră au un „mecanism" inconfundabil, subtil, perfect (care nu poate fi demontat) al planurilor. După mine, asta dă măreție și originalitate textului. L-ați găsit în mod firesc sau după o îndelungată suferință
Péter Esterhàzy - „La început, eram încă un om normal“ by Anamaria Pop () [Corola-journal/Journalistic/6273_a_7598]
-
Cristian Preda își exprimă o serie de obiecții ce țin de forma actului normativ. El spune că a citit proiectul de lege și nu reușeste să înțeleagă cum e posibil să se strângă într-un act oficial "atâtea greșeli de ortografie", "atâtea formulări neglijente", "atâtea fraze eliptice", "atâtea formule goale de sens", potrivit NewsIn. Eurodeputatul dă și câteva mostre din actul normativ. Astfel în lege se regăsesc exprimări precum: "Practică judiciară a condus la un sistem de sistem (sic!) de salarizare
Preda, despre legea privind salariile profesorilor: E plină de formule goale de sens şi de greşeli () [Corola-journal/Journalistic/48801_a_50126]
-
fost completate; ... l) netrimiterea la Arhivele Statului, de către cei obligați la această, a registrelor de stare civilă după trecerea termenului legal de păstrare; ... m) înscrierea faptelor ori actelor de stare civilă sau a mențiunilor într-o altă limbă sau cu ortografia unei limbi străine, cu excepția numelui; ... n) necitirea actului de stare civilă după ce a fost întocmit, dar înainte de semnare, declarantului, de către delegatul de stare civilă; ... o) necomunicarea datelor privind faptele și actele de stare civilă produse pe o navă sau aeronavă
HOTĂRÎRE Nr. 2290 din 15 decembrie 1969 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la regimul actelor de stare civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106289_a_107618]
-
temeiurilor care au determinat admiterea opoziției, în cazul cînd se solicită același nume. Capitolul 3 Articolul 19 Persoană al cărei nume sau prenume a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în altă limbă decît cea maternă ori cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea, prin mențiune pe aceste acte, a numelui de familie ori a prenumelui, retradus sau cu ortografia limbii materne, atît la rubricile privind pe titular, cît și la cele privind pe părinții săi. Cererea se depune
DECRET nr. 975 din 23 octombrie 1968 cu privire la nume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106263_a_107592]
-
sau prenume a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în altă limbă decît cea maternă ori cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea, prin mențiune pe aceste acte, a numelui de familie ori a prenumelui, retradus sau cu ortografia limbii materne, atît la rubricile privind pe titular, cît și la cele privind pe părinții săi. Cererea se depune la comitetul executiv al consiliului popular în păstrarea căruia se află registrele de stare civilă și se aprobă de președintele acestui
DECRET nr. 975 din 23 octombrie 1968 cu privire la nume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106263_a_107592]
-
dintotdeauna probleme editorilor literaturii noastre medievale. Acum, acestea sunt îngreunate de 1) simplificarea alfabetului chirilic, la care recurge autorul Țiganiadei, nemulțumit de neconcordanțele între limba vorbită și grafemele necorespunzătoare, și 2) de apariția, în scrisul său, a alfabetului latin, cu ortografie etimologizantă. Unificarea criteriilor de transliterare era un imperativ, nu numai pentru a putea reface unitatea interioară a limbii lui Budai-Deleanu, ci și pentru că variile ediții anterioare ale scrierilor acestuia au folosit criterii diferite. Ediția Chivu-Pavel ne redă scrisul lui Ion
Ion Budai-Deleanu, într-o nouă ediție critică (I) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5168_a_6493]
-
de termenul italian corespunzător, censimento; în orice caz, era cea recomandată de Laurian și Massim, care o apropiau de lat. recensio. De fapt, dicționarul latinizant indica pentru sensul „acțiunea de recensere” și termenul recenziune („recenziunea cetățenilor din toată țara”; în ortografia specifică: „recensionea cetatianiloru d’in tota terr’a”). Spre sfârșitul secolului, recensimentul latinizant a fost treptat înlocuit de mai adaptatul recensământ. Cuvântul a cunoscut și o variație a formelor de plural: dicționarele mai vechi (Damé, de exemplu) indicau mai ales
„Agenții cu catastifele“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5169_a_6494]
-
transport în România” (stirileprotv.ro, 12 septembrie 2009); „Școlile doljene târăș-grăbiș prin Europa” (ziare.com). Explicația deformării nu pare a fi o simplă confuzie fonetică - oscilația între o consoană surdă și una sonoră (p și b) - sau o eroare de ortografie, ci cunoscutul fenomen al „etimologiei populare”, constând în remotivarea unui cuvânt (devenit netransparent) prin asociere cu un altul care îi este, întâmplător, asemănător. Adverbul grăpiș nu mai e folosit în vorbirea curentă, iar legătura sa etimologică cu grapă, indicată de
Târâș-grăpiș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5100_a_6425]
-
Dicționarul limbii române al lui Laurian și Massim (1971) l-au acordat verbului a computa (adaptare a latinescului computare, incluzând forma și sensurile de împrumut în sfera termenului moștenit a cumpăta) și familiei sale lexicale. (În cele ce urmează, transpun ortografia latinistă într-una mai apropiată de uzul actual, pentru a nu crea bariere inutile înțelesului și efecte de ridicol acolo unde era vorba doar de o convenție grafică). Evident, de pe poziția latinistă, acesta era verbul preferabil pentru „a socoti”; cu
„Nu contează pauzele...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5203_a_6528]
-
atenție, apoi i-am trimis textul domnului Sorin Toma, care a făcut modificări, completări, eliminări și precizări pe text, fiind extrem de atent la fiecare nuanță și afirmație. A corectat nu doar erori de informație, ci și asperități stilistice, semne de ortografie și de punctuație - reflexe ale omului care a lucrat atâția ani în presă. I-am trimis varianta nouă, pe care a făcut noi modificări și completări, de care am ținut seama în totalitate. La sfârșitul lunii septembrie 2011, am primit
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
ale afecțiunii, furnizează astăzi numeroase exemple de limbaj non-standard. Pe vremuri reformulate în studioul postului de radio oficial (în programele de „melodii cu dedicație”), mesajele publicului au adoptat în ultimii douăzeci de ani căi de transmitere directă (SMS-uri cu ortografie ezitantă, transpuse ca atare pe ecrane sau în internet). Vremea în care multe posturi de televiziune își umpleau transmisiunile nocturne cu muzică și mesaje de dedicație agramate pare să fi trecut (doar unele posturi specializându-se pentru aceste activități); cum
Cu dedicație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5215_a_6540]
-
Gabriel Oprea către Băsescu: “Stăpâne, Igaș nu a putut adună destui oameni. A încercat să ceară întăriri printr-un mesaj scris, dar a făcut atât de multe greșeli elementare de ortografie încât nimeni nu l-a luat în serios. Toată lumea a crezut că e compunerea neinspirată a unui elev vag retardat. Acum ne pare rau, dar e prea târziu.” *** I: De ce un vine Băsescu în piață Universității? R: Onțanu a interzis
BANCUL ZILEI: De ce nu vine Băsescu în piaţa Universităţii () [Corola-journal/Journalistic/67446_a_68771]
-
prin magazine” (hotcity.ro, 29.12.2009). În exemplele de mai sus nu se ține seama de indicațiile normative din DOOM, conform cărora articolul și desinența de plural se atașează direct, fără cratima, atunci când finală cuvântului se pronunță după regulile ortografiei și ale ortoepiei românești. În acest caz, întreg cuvântul este perfect asimilabil, lipsit de probleme de pronunție; de altfel, stick este deja intrat în română, în formă de plural sticks, desemnând un produs alimentar: „Croco Bacău a făcut opt milioane
Bastonaș, cheie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6548_a_7873]
-
de peste Prut sau mai de la nord, nici contra abuzului de lingviști la Academie (mai ales de când, fiind ei numai doi, nu s-au putut face auziți de colegii lor de alte specialități, care au decis, cu o competență discutabilă, modificarea ortografiei, pornind de la ideea că nu e o dovadă de românism să scriem pîine de vreme ce vine din latinescul panem, dar uitând să ne spună de ce trebuie să scriem râu care vine de la rivus. Și, neglijență!, nereabilitând apostroful atât de deosebit de cratima
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/6568_a_7893]
-
o greșeală, lucru care este des utilizat de Nostradamus. Acest catren vrea să ne atragă atenția că următorul război mondial îl va începe Rusia ce va invada țările vecine de le vest care au aderat la NATO. Simplă greșeală de ortografie sau nu România este ținta unui atac violent din partea vecinilor care de la est care au subjugat-o aproape 50 de ani. Interesant este că acest război va începe numai după ce România o să fie la pământ din punct de vedere economic
Nostradamus, despre România şi cel de-al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/64619_a_65944]