3,402 matches
-
formă practică de a acoperi mici diferențe când făceau un troc, folositori în special când trebuiau să compenseze prețul a două cămile cu prețul a șapte capre sau valoarea a cinci metri de pânză cu cea a unui sac de orz. În marile piețe din oaze se găseau din belșug curmale și vite, dar, în general, banii erau rari; și, când în cele din urmă catadicseau să apară, erau așa de vechi și uzați, că păreau mai curând relicve din timpuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
masă informă și anonimă. Oamenii aceia vechi, uitați În așezările lor mărunte, trăind În monotonia propriilor nume ca niște insule pierdute În imensitatea oceanului lumii, imaginați-vă sate Întregi de Popești, de Ionești, de Preoțești, cum ai spune grîu, porumb, orz, și cine mai vede bobul, bobul acela puțin mai mare sau mai mic, mai crud sau mai uscat, pentru că orice bob e altfel decît celălalt. Oamenii aceia fără vedete de cinematograf, fără laureați al premiului Nobel, fără cosmonauți - o uniformitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
peste ei o foamete mare. Cumpărau și cumpărau, părând să trăiască numai pentru a supraviețui. Adunau tot ce se poate aduna: făină, stafide, praf de lapte, cafea, mere, ciocolată, aspirine, valium, semințe de mac. Și bineînțeles toate cerealele: grâu, porumb, orz, ovăz, orez. Un loc aparte în clădirea numită și „templul“ o aveau sticlele de whisky, coniac, lichior, gin, vin, votcă, țuică și altele. Ideea lui Zaharel luase proporții fantastice. Porumbița, sub imperiul admirației, fusese imprudentă și-l ceruse pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
existența unei populații care se ocupă cu agricultura și creșterea vitelor: brăzdare, săpăligi, securi, oticuri de fier, râșnițe de piatră, gropi de păstrare a cerealelor, semințe carbonizate etc. Analiza paleobotanică a boabelor carbonizate au evidențiat mai multe specii de grâu, orz, secară, ovăz, mei și mazăre. în legătură cu creșterea animalelor, se practica păstoritul pendulator, fără s fie părăsit hotarul obștii. Sunt indicii și despre practicarea meșteșugurilor, circulația mărfurilor, prelucrarea minereului de fier, a lemnului, producerea uneltelor și a obiectelor de uz gospodăresc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asemenea, erau luate la lucru femeile, soțiile celor plecați pe front și bătrânii. Copiii nu primeau niciun fel de plată, iar de mâncare li se dădea varză acră, castraveți murați cu mămăligă din făină de porumb amestecată cu făină de orz și ,rareori, câte o bucățică de brânză, și „aceea iute și cu viermi”. Alte mărturii coroborate cu situații similare de pe alte moșii și proprietari spun că pentru pogoanele primite de la boieri, erau obligați să muncească pe moșie 4 zile pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mediu au fost exclusiv păstori. Îndeletnicirile agricole sunt reflectate de terminologia agrară principală, de origine latină: a ara, a săpa, a semăna, a secera, a culege, a treiera, a vântura, a întoarce; apoi numele plantelor de cultură, grâu, secară, meiu, orz, alac, parâng, tot astfel, pământ, câmp, arie,falce, moină, câteva unelte între care jug, furcă, secere, arat (în locul plugului), toate sunt de origine latină. De asemenea, în viticultură și grădinărit folosim, în principal, tot denumiri latinești: vie, viță, poamă, must
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de piatră, atest practicarea agriculturii de către comunitățile locale din Moldova și din Colinele Tutovei. De asemenea, lângă locuințele de tip bordei sau descoperit gropi de depozitare a cerealelor, în care s-au păstrat resturi de semințe carbonizate. Cultivarea grâului, secarei, orzului, meiului, sorgului în tot teritoriul viitorului stat țara Românească Moldova, poate fi dovedită și prin situația de dependență a populației locale față de populațiile pe care stepa le-a deversat în spațiul etnică românesc. Acești stăpâni vremelnici, care aveau forța militară de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asiatice (hunii, avarii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii, mongolo-tătarii), crescătoare de animale, să nu perceapă de la populația locală românească animale - vite mari, oi, capre, cai (poate cai de călărie și transport), nici lapte, nici brânză și unt, ci cereale - grâu și orz, ovăz pentru cai la care, eventual, adăugăm piei de animale - animale cu blană, țesături din in, cânepă și lână și, fără îndoială, bani, metale prețioase. Gropile de provizii de lângă locuințe erau mijloc de păstrare, dar și de dosire a cerealelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în agricultură era plugul din lemn cu cuțit de fier. Se folosea atât plugul greu pentru desțelenire, trasă de patru boi, cât și un plug ușor pentru terenuri afânate, tot din lemn, cu ramă de fier. Se cultiva grâul, secara, orzul, ovăzul, hrișca, meiul, bobul, lintea, mazărea, varza, ceapa, usturoiul, vița de vie și pomii fructiferi. Dintre cereale, grâul se cultiva, până târziu, la deschiderea piețelor externe, în cantități mici, pentru nevoile proprii, predomina meiul, o cereală „plodoasă”, foarte productivă, din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la Budapesta și a făcut de pază în partea stâng a scării de la clădirea parlamentului Ungariei, de pe malul Dunării. O altă cereală care ocupa un loc important în economia agrară a locuitorilor satelor, inclusiv a celor din comuna Filipeni, era orzul, folosit ca hrană - mămăliga de orz, superioară calorică porumbului - dar și pentru fabricarea berii, în instalații numite sladnițe. De asemenea, orzul constituia în evul mediu cereala preferată de populația de religie mahomedană: turcii și tătarii. Între produsele cerute de turci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pază în partea stâng a scării de la clădirea parlamentului Ungariei, de pe malul Dunării. O altă cereală care ocupa un loc important în economia agrară a locuitorilor satelor, inclusiv a celor din comuna Filipeni, era orzul, folosit ca hrană - mămăliga de orz, superioară calorică porumbului - dar și pentru fabricarea berii, în instalații numite sladnițe. De asemenea, orzul constituia în evul mediu cereala preferată de populația de religie mahomedană: turcii și tătarii. Între produsele cerute de turci - cumpărate pe prețuri mai mici decât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cereală care ocupa un loc important în economia agrară a locuitorilor satelor, inclusiv a celor din comuna Filipeni, era orzul, folosit ca hrană - mămăliga de orz, superioară calorică porumbului - dar și pentru fabricarea berii, în instalații numite sladnițe. De asemenea, orzul constituia în evul mediu cereala preferată de populația de religie mahomedană: turcii și tătarii. Între produsele cerute de turci - cumpărate pe prețuri mai mici decât prețul pieții - Poarta Otomană avea monopol asupra comerțului românescă - era și orzul, ovăzul (lua și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sladnițe. De asemenea, orzul constituia în evul mediu cereala preferată de populația de religie mahomedană: turcii și tătarii. Între produsele cerute de turci - cumpărate pe prețuri mai mici decât prețul pieții - Poarta Otomană avea monopol asupra comerțului românescă - era și orzul, ovăzul (lua și caii de rasă și hrana cailor!) și multe alte produse. Documentele de epocă (pentru secolul XV și până în prima jumătate a secolului al XIX, avem numeroase mărturii pentru satele comunei Filipeni) vorbescă despre partea de susă și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moldovei a crescut de la 26 milioane la 52 de milioane lei. Portul Galați a cunoscut o dezvoltare apreciabilă: în 1833 a primit 236 vase străine, iar în 1847, 1064 vase comerciale. Tot în această perioadă s-a introdusă în cultură orzul de toamnă și în locul grâului „arnăut” de primăvară, s-a introdusă grâul de toamnă, cu o producție mai mare. Grâul românescă cerut la export i-a determinat pe proprietari să mărească suprafețele cultivate cu grâu, diminuând astfel loturile de folosință
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
repeta. Când tot grâul era treierat, urma vânturatul, prin care se îndepărta pleava, apoi se ciuruia pentru a se îndepărta resturile de pământ și tot ce însemna „corp străin”. După instalarea regimului comunist, țăranii au fost obligați să adune grâul, orzul, ovăzul la aria organizată special: se treiera cu batoza purtată de un tractor, de la arie se luau cotele statului și, dacă mai rămânea ceva, lua și țăranul acasă. Și la aria organizat de boierii Sterian, cei care au adusă prima
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
perioada evului mediu și pânăă în prima jumătate a secolului al XIX-lea au avut o economie închisă. Puține dintre produsele gospodăriei țărănești luau drumul pieții Constantinopolului. șările Române, fiind chelerul (magazia de provizii) Imperiului Otoman, cu oi, seu, unt, orz, grâu, cai, vite de povară, o parte din produse luau calea exportului, la care participau și țăranii. Mari turme de vite, din braniștile domnești, mănăstirești și boierești ajungeau pe piețele Europei. Se exportau mari cantități de brânză burduf, unt, pastramă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
petrecut și în satul de răzeși, Fruntești: o statistică din 1947, întocmită de Primăria Filipeni, arată că în Fruntești erau 7 locuitori (capi de familie) nevoiași, lipsiți de hrană. în afară de mămăliga de porumb, în unele cazuri, se consuma mămăliga de orz, care, din punct de vedere caloric, este superioară celei de porumb, totuși, românii n-o agreau prea mult, poate și pentru faptul că era consumată de turci. Din același motiv, unele familii din satele răzeșești (Oțelești - Fruntești) nu consumau carnea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
peretele casei. Casa era foarte joasă, în față avea ferestre mici de tot. Acoperișul casei se prelungea în josă cu vreo 3 metri, de ajungea la pământ pe două părți, la nord și la apus. Aici ținea tata ovăzul și orzul de sămânță, în știubeie mari (butucă găurit de mână sau cu scorbură naturală - n.a.). Mai era în curte un bordei cu un cuptor unde mama făcea mâncarea vara. ura boilor care era lipită pe trei părți - sudul era deschisă și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
venituri bănești de 145.644 lei. Fondul funciar al GAC (teren agricol: 330,32 ha, din care 302 ha suprafață arabilă; pășuni naturale: 24,89 ha; vii pe rod 3,43 ha) era cultivat cu: grâu de toamnă - 83 ha; orz de toamnă - 2,15 ha; orz de primăvară - 5,85 ha; ovăz - 3 ha; porumb boabe - 173 ha; floarea soarelui - 10 ha, cu 950 kg/ha (9,5 t); cartofi de toamnă - 3 ha cu 9.500 kg/ha (28
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fondul funciar al GAC (teren agricol: 330,32 ha, din care 302 ha suprafață arabilă; pășuni naturale: 24,89 ha; vii pe rod 3,43 ha) era cultivat cu: grâu de toamnă - 83 ha; orz de toamnă - 2,15 ha; orz de primăvară - 5,85 ha; ovăz - 3 ha; porumb boabe - 173 ha; floarea soarelui - 10 ha, cu 950 kg/ha (9,5 t); cartofi de toamnă - 3 ha cu 9.500 kg/ha (28,5 t); legume - 2 ha (24
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
000 de ani, cele mai evoluate dintre aceste ultime primate, nomade și ele, se instalează în Orientul Mijlociu, o zonă cu un climat deosebit de propice acum. Aici, ele găsesc din abundență, în stare naturală, produse care pot fi stocate îinul, grâul, orzul, mazărea și lintea) și animale care pot fi capturate îcâinele, oaia, porcul, bovinele și calul). Câteva grupuri se stabilesc pentru perioade destul de îndelungate în locuri unde își construiesc primele case de piatră. Sacrul îi însoțește și aici: anumiți zei devin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
pe atunci, ceva mai la sud, înflorește cultura Long Shan: sate păzite, cu incinte din pământ bătătorit, precum și o organizare în sistem de principate, cum a fost Hao Xi’an. Aici se cresc vite și oi, se cultivă grâu și orz. Totuși, dezordinea era la ea acasă: este așa-zisa perioadă a „celor zece mii de regate”. în aceeași perioadă, în Egipt, primul principe occidental menționat în mărturiile scrise, regele Menes, stăpânește atât Egiptul de Sus, cât și Egiptul de Jos și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Da, dom’le, e mai mult pătrată decât rotundă, zise Aciobăniței. Tu ai fost la reciclarea din martie? — Da, am fost, răspunse pilotul. — Și nu v-au spus nimic despre planetele astea cubice? — Nu, zise Amărășteanu. Reciclarea a fost despre orz. — Păi sigur - făcu Aciobăniței -, pe ei îi doare orzul și noi uite cu ce ne confruntăm. Să-ți spun drept, eu nici n-am auzit despre planetele cubice. Sunt mai bătrân, am prins învățământul cu planetele rotunde, doar vouă, ăstora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
zise Aciobăniței. Tu ai fost la reciclarea din martie? — Da, am fost, răspunse pilotul. — Și nu v-au spus nimic despre planetele astea cubice? — Nu, zise Amărășteanu. Reciclarea a fost despre orz. — Păi sigur - făcu Aciobăniței -, pe ei îi doare orzul și noi uite cu ce ne confruntăm. Să-ți spun drept, eu nici n-am auzit despre planetele cubice. Sunt mai bătrân, am prins învățământul cu planetele rotunde, doar vouă, ăstora mai tineri, trebuia să vi se spună. Am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Își dezlegară centurile de siguranță, ieșiră din scaune, deschiseră ușa și puseră scara rabatabilă. Primul coborî comandantul, nu înainte de a arunca priviri cercetătoare în jur. — Pământ, dom’le, ca la noi! zise el, încercând cu vârful piciorului solul. — Și tot orz, spuse pilotul, aplecându-se deasupra firelor răsărite. — Aș zice că suntem acasă, zise comandantul. — Da, numai că, vedeți, tovarășe comandant, ce orizont limitat au. Planeta e mult mai mică decât Terra. — Nici n-o fi planetă, o fi satelit. Satelitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]