KorAP: Find »[drukola/base=osificare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...18 >

429 matches

Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831

și-ar fi ceva/ să le sprijine aș vedea". Poetica lui Ion Nicolescu se realizează la nivelul cuvintelor și-al sentimentelor, care apar ca expresii ale unor dimensiuni interioare ca: melancolia, sentimentul armoniei, visul, dorința, certitudinea, foamea eminesciană de repaos, osificarea spirituală a lumii generate de civilizație. În volumul "Ironice" (1970) poetul se distrează cu "caraghioslâcuri", "hagialâcuri", într-un cuvânt persiflează și parodiază existența. "Cârciumioara Trocadero are-un vin egal cu zero/ cine-l bea nu se mai scoală/ de sub piatra

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066

perioadei analizate. Studiile și analizele referitoare la componenta biologică a vieții unui adolescent ne indică schimbări biologice destul de mari cu accent pe apropierea conformației organismului de cea a adultului. Practic: componentele aparatului locomotor se apropie de finalizarea creșterii și dezvoltării (osificare superioare, creștere în volum a mușchilor, creștere și stabilizarea în talie și greutate etc.); hormonal, glandele secretă mai mult, influențând creșterea, activitatea sistemului nervos central, precum și activitate proprie altor glande endocrine; funcția circulatorie este mult îmbunătățită față de perioada anterioară, iar

Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
din diferite domenii au constatat faptul că indicii de manifestare ai vitezei, rezistenței, forței, coordonării se îmbunătățesc, aspect normal, în opinia noastră, atât timp cât substratul biologic al manifestării aptitudinilor se regăsește în maturizarea sistemului nervos central, în creșterea masei musculare, în osificarea superioară și în creșterea rezistenței ligamentare. Dezvoltarea sistemului cardio-respirator (n.n. aspect esențial pentru înțelegerea practicării joggingului la această vârstă), pe toată perioada adolescenței este lentă, dar continuă, dezvoltarea morfologică a inimii, plămânilor și a vaselor periferice se reflectându-se, în

Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
vârf”, perioada de manifestare la nivel superior a indicilor tuturor capacităților și funcțiilor organismului uman. Din punct de vedere anatomic și fiziologic, dezvoltarea marilor funcții, creșterea diferitelor capacități interne, dezvoltarea sistemului neuromioartrokinetic (aparatul locomotor) prin creșterea masei musculare și finalizarea osificării, oferă tânărului adult posibilitatea:  menținerii fără eforturi prea mari a greutății corporale;  atingerii și menținerii mult mai facile a formei sportive;  efectuării eforturilor complexe, intense și de durată;  refacerii rapide după eforturi etc. Implicarea tinerilor adulți în efectuarea activităților sportive

Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
Corola-publishinghouse/Science/379_a_654

23-25 de ani la băieți (Albu, I., citat de Ifrim 1986). Aparatul locomotor. La nivelul coloanei vertebrale notăm doar închiderea canalului sacral, între 15-18 ani. Oasele membrelor prezintă și ele un ritm lent de creștere și definitivare a proceselor de osificare (Ifrim, 1986). În creșterea somatică, se produc în continuare modificări care accentuează diferențele dintre fete și băieți. Creșterea în înălțime la fete se încetinește progresiv, în timp ce la băieți se produce o accelerație compensatorie, care restabilește raporturile dinaintea fazei prepubertare. Mărirea

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
să fie intensă până după pubertate, mai ales la fete, asigurându-le acestora un indice de corpolență mai bun decât al băieților (Ionescu, 1968). Oasele se apropie de structura și rezistența osului adult; cartilajele de conjugare se subțiază, marcând începutul osificării lor și a încetării creșterii în înălțime. Toracele se dezvoltă ca volum și mai mult decât membrele, ceea ce face să crească indicele de proporționalitate (Erissmann). Mușchii cresc în volum. Prin creșterea suprafeței secțiunii fiziologice, forța se dezvoltă proporțional cu valoarea

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

începutul săptămânii a 9-a capul constituie o jumătate din lunaimea embrionului. Pe parcursul săptămânilor 9-12 are loc un proces accelerat de creștere a corpului, astfel încât la sfârșitul acestei perioade lunaimea craniu-șezut se dublează și se înreaistrează apariția primilor centri de osificare primară în craniu și oasele lunai. La sfârșitul săptămânii a 9-a picioarele sunt scurte, cu deaete mici. La sfârșitul săptămânii a 12-a membrele superioare au aproape lunaimea finală; membrele inferioare nu sunt încă bine dezvoltate. La sfârșitul săptămânii

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
este eliminată în lichidul amniotic. Săptămânile 13-16 Capul, membrele superioare suferă un proces mai lent de creștere în timp ce membrele inferioare prezintă o creștere semnificativă. Mișcările membrelor (care au început la 8 săptămâni) nu sunt percepute de mamă, fiind prea mici. Osificarea scheletului este activă. Din săptămâna a 16-a ovarele sunt diferențiate și conțin foliculi primordiali cu ovoaonii (1, 11). Săptămânile 17-20 Săptămânile 17-20 sunt caracterizate de o încetinire a procesului de creștere; lunaimea fătului fiind de 50 mm. Membrele inferioare

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
procesul de creștere în lunaime/arosime al osului pe durata vieții intrauterine. Osteoaeneza se realizează în trei faze: 1. faza de clarificare primară în care predomină fenomenele constructive în urma cărora rezultă osul primar, incomplet diferențiat (1, 7); 2. faza de osificare secundară care este dominată de procese de remaniere și distrucție celulară; în urma acestor procese osul va fi modelat și în final se formează osul adult; 3. concomitent sau după primele faze urmează creșterea în lungime și arosime a osului datorită

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
ale osteogenezei se produc în momentul în care într-o regiune dată mezenchimul devine un mediu osificabil. Celulele mezenchimale, osteoblastele, cresc în volum și se aranjează în jurul fibrelor conjunctive tinere sau a lamelor cartilaginoase, denumite fibre sau travee directoare ale osificării. (Figura 7). între osteblaste și suprafața traveelor începe să apară o materie albuminoasă amorfă: substanța preosoasă sau oseina care va suporta ulterior o încărcare minerală din ce în ce mai importantă. Osteoblastele dispuse împrejurul fibrelor conjunctive sunt înglobate treptat și în permanență de oseină

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
o creștere supraabundentă a osului. Osul va fi remodelat cu ajutorul osteoclastelor, celule gigantice multinucleate, care distrug anumite părți ale osului lăsând altele intacte, săpând galerii și lacune. în urma acestor procese apare substanța osoasă nouă, funcțională, adaptată la necesitățile de susținere. Osificarea primară Osificarea poate avea loc prin două procese: unul care pornește de la modelul cartilaginos și altul de la cel membranos. a) Oasele lungi, scurte și unele oase plate se dezvoltă din macheta cartilaginosă. Osificarea primară diafizară se traduce prin hipertrofia celulelor

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
supraabundentă a osului. Osul va fi remodelat cu ajutorul osteoclastelor, celule gigantice multinucleate, care distrug anumite părți ale osului lăsând altele intacte, săpând galerii și lacune. în urma acestor procese apare substanța osoasă nouă, funcțională, adaptată la necesitățile de susținere. Osificarea primară Osificarea poate avea loc prin două procese: unul care pornește de la modelul cartilaginos și altul de la cel membranos. a) Oasele lungi, scurte și unele oase plate se dezvoltă din macheta cartilaginosă. Osificarea primară diafizară se traduce prin hipertrofia celulelor cartilaginoase care

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
nouă, funcțională, adaptată la necesitățile de susținere. Osificarea primară Osificarea poate avea loc prin două procese: unul care pornește de la modelul cartilaginos și altul de la cel membranos. a) Oasele lungi, scurte și unele oase plate se dezvoltă din macheta cartilaginosă. Osificarea primară diafizară se traduce prin hipertrofia celulelor cartilaginoase care se găsesc în centrul piesei. Mugurii conjunctivovasculari, ce vin din pericondru, pătrund în condroblastele hipertrofiate, perforează capsula lor și se reunesc într-o cavitate umplută cu capilare dilatate și celule conjunctive

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
perforează capsula lor și se reunesc într-o cavitate umplută cu capilare dilatate și celule conjunctive embrionare. Transformarea celulelor cartilaginoase normale în celule hipertrofice se întinde puțin câte puțin către epifize (1, 7, 19). La formarea diafizei oaselor lunai, în afara osificării encondrale, contribuie și osificarea ce ține de periostul embrionar - osificarea pericondrală-periostică. Aceasta constă în formarea de lamele de os periostic, de către stratul osteoaenic imediat sub periost, și de resorbția aproape simultană a lamelelor osoase diafizare situate mai intern. Osificarea pericondrală

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
se reunesc într-o cavitate umplută cu capilare dilatate și celule conjunctive embrionare. Transformarea celulelor cartilaginoase normale în celule hipertrofice se întinde puțin câte puțin către epifize (1, 7, 19). La formarea diafizei oaselor lunai, în afara osificării encondrale, contribuie și osificarea ce ține de periostul embrionar - osificarea pericondrală-periostică. Aceasta constă în formarea de lamele de os periostic, de către stratul osteoaenic imediat sub periost, și de resorbția aproape simultană a lamelelor osoase diafizare situate mai intern. Osificarea pericondrală determină creșterea în arosime

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cu capilare dilatate și celule conjunctive embrionare. Transformarea celulelor cartilaginoase normale în celule hipertrofice se întinde puțin câte puțin către epifize (1, 7, 19). La formarea diafizei oaselor lunai, în afara osificării encondrale, contribuie și osificarea ce ține de periostul embrionar - osificarea pericondrală-periostică. Aceasta constă în formarea de lamele de os periostic, de către stratul osteoaenic imediat sub periost, și de resorbția aproape simultană a lamelelor osoase diafizare situate mai intern. Osificarea pericondrală determină creșterea în arosime a osului. Osificarea primară epifizară se

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
în afara osificării encondrale, contribuie și osificarea ce ține de periostul embrionar - osificarea pericondrală-periostică. Aceasta constă în formarea de lamele de os periostic, de către stratul osteoaenic imediat sub periost, și de resorbția aproape simultană a lamelelor osoase diafizare situate mai intern. Osificarea pericondrală determină creșterea în arosime a osului. Osificarea primară epifizară se realizează mai târziu față de cea diafizară. La epifize au loc aceleași procese ca și la diafiză, diferența constând în faptul că centrul procesului de osificare precum și expansiunea acestui fenomen

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
de periostul embrionar - osificarea pericondrală-periostică. Aceasta constă în formarea de lamele de os periostic, de către stratul osteoaenic imediat sub periost, și de resorbția aproape simultană a lamelelor osoase diafizare situate mai intern. Osificarea pericondrală determină creșterea în arosime a osului. Osificarea primară epifizară se realizează mai târziu față de cea diafizară. La epifize au loc aceleași procese ca și la diafiză, diferența constând în faptul că centrul procesului de osificare precum și expansiunea acestui fenomen se realizează urmând toate diametrele; linia de eroziune

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
diafizare situate mai intern. Osificarea pericondrală determină creșterea în arosime a osului. Osificarea primară epifizară se realizează mai târziu față de cea diafizară. La epifize au loc aceleași procese ca și la diafiză, diferența constând în faptul că centrul procesului de osificare precum și expansiunea acestui fenomen se realizează urmând toate diametrele; linia de eroziune are o formă circulară; traveele cartilaainoase au o formă variabilă. La un moment dat osificarea osului encondral epifizar se oprește la exterior și în acel loc se va

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
procese ca și la diafiză, diferența constând în faptul că centrul procesului de osificare precum și expansiunea acestui fenomen se realizează urmând toate diametrele; linia de eroziune are o formă circulară; traveele cartilaainoase au o formă variabilă. La un moment dat osificarea osului encondral epifizar se oprește la exterior și în acel loc se va forma cartilaaiul articular. Osul encondral epifizar este separat de restul diafizei printr-un disc cartilaainos: cartilajul de conjuaare sau diafizoepifizar. Acesta proliferează numai către diafiză determinând creșterea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
forma cartilaaiul articular. Osul encondral epifizar este separat de restul diafizei printr-un disc cartilaainos: cartilajul de conjuaare sau diafizoepifizar. Acesta proliferează numai către diafiză determinând creșterea în lunaime a osului. Acest cartilaj dispare atunci când creșterea scheletului se termină. b) Osificarea prin modelul membranos are loc la nivelul oaselor craniului și ale feței. Acest tip de osificare presupune transformarea țesutului membranos în țesut osos. Inițial există o machetă conjunctivă, în care fibrele conjunctive sunt dispuse sub forma unei rețele care se

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
de conjuaare sau diafizoepifizar. Acesta proliferează numai către diafiză determinând creșterea în lunaime a osului. Acest cartilaj dispare atunci când creșterea scheletului se termină. b) Osificarea prin modelul membranos are loc la nivelul oaselor craniului și ale feței. Acest tip de osificare presupune transformarea țesutului membranos în țesut osos. Inițial există o machetă conjunctivă, în care fibrele conjunctive sunt dispuse sub forma unei rețele care se înconjoară de osteoblaști, de pături de oseină care se calcifică și fuzionează unele cu altele într-

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
fibrele conjunctive sunt dispuse sub forma unei rețele care se înconjoară de osteoblaști, de pături de oseină care se calcifică și fuzionează unele cu altele într-o lamă sponaioasă de preosificare. Această primă substanță osoasă este distrusă și înlocuită; apoi osificarea ajunae prin procese de osteoaeneză periostică și medulară analoae cu cele de la osificarea condrală până la substanța osoasă definitivă, cu tăbliile și diploia. Creșterea oaselor bolții craniene nu se termină la naștere. Nou-născutul prezintă spații osoase denumite fontanele și linii suturale

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
de pături de oseină care se calcifică și fuzionează unele cu altele într-o lamă sponaioasă de preosificare. Această primă substanță osoasă este distrusă și înlocuită; apoi osificarea ajunae prin procese de osteoaeneză periostică și medulară analoae cu cele de la osificarea condrală până la substanța osoasă definitivă, cu tăbliile și diploia. Creșterea oaselor bolții craniene nu se termină la naștere. Nou-născutul prezintă spații osoase denumite fontanele și linii suturale pe seama cărora se realizează creșterea ulterioară a craniului. Creșterea în volum a cutiei

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
la naștere. Nou-născutul prezintă spații osoase denumite fontanele și linii suturale pe seama cărora se realizează creșterea ulterioară a craniului. Creșterea în volum a cutiei craniene se realizează prin adăuaarea de pături osoase superficiale și prin distrucția concomitentă din păturile profunde. Osificarea secundară în urma proceselor de osificare prezentate mai sus rezultă oase care sunt formate din țesut sponaios, care nu au cavitate medulară și care nu prezintă substanță oasoasă compactă. Osul definitiv se formează prin fenomene succesive de resorbție și de reconstrucție

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]