558 matches
-
de la trecerea anevoioasă a timpului; p. 116, r. 9: „cu vrajbă și urgie raiul n-o să-l dobândim” concepție religioasă ce condamnă răul și atrage atenția asupra condițiilor dobândirii frumuseții vieții de apoi; p. 117, r. 11 12: „ia să ospătați ceva, ca să nu ziceți ca ați ieșit din casa mea ca de la o casă pustie” ospitalitatea, calitate a omului în general și a românului în special, luată aproape ca datorie; 61 p. 118, r. 18 20: „din mâncare și băutură
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Palmerio și fratele Rinaldo de Spoleto, amândoi preoți; fratele laic german Rüdiger; fratele laic Rokkerus; fratele laic german Benedict; fratele laic Ditmar; fratele Emanuel de Verona, care era croitor. 35. Toți aceștia, ajungând la Hildesheim, au fost primiți imediat și ospătați de domnul Heinrich de Tossum, canonic. Apoi, prezentându-se în fața domnului episcop Conrad, mare predicator și teolog, au fost primiți cu solemnitate. Acest episcop, după ce a convocat clerul din orașul său, i-a cerut lui Ioan din Pian del Carpine
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
În casa cufundată-n beznă, lăcașul lui Irkalla; Cel ce-a intrat în casa lui n-o părăsește niciodată; Cel ce-a găsit calea spre ea nu află drumul înapoi; Cel care-n casă a pătruns mereu rămîne-n întuneric. Se ospătează cu țărînă și glodul este hrana sa; Acolo nu mai e lumină și toți sălășluiesc în beznă; Ca păsările se-nveșmîntă, avînd, în loc de straie, aripi Și huzurește pe zăvoare și pe canatul ușii, colbul.... Zeița Iștar, orgolioasă și neînfricată, ca orice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
înțeles: „La Borca a căzut într-o cumătrie. Le-au ieșit în cale oameni, au apucat de căpestre caii și i-au abătut într-o ogradă. Erau aprinși la obraz și aveau plăcere să cinstească pe drumeți și să-i ospăteze. Vitoria a trebuit să se supuie, să descalece, să intre la lehuză și să-i puie rodin sub pernă un coștei de bucățele de zahăr și pe fruntea creștinului celui nou o hîrtie de douăzeci de lei. S-a închinat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Apoi începu să mănânce tacticos dintr-o găină, dar mușca direct din ea. Atunci am scos și eu o găină friptă și, imitându-l, cu sticla de vin într-o mână și cu pasărea în cealaltă, am început să mă ospătez, pentru că înspre noi nu năvălise nicio rudă. Când am aruncat sticla goală pe asfalt, tipul acela s-a uitat la mine, a mușcat zdravăn din găina lui, a băut ultimul rest din sticlă și a aruncat-o la picioarele lui
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o gaură în zăpadă și m-am târât înăuntru. Un bulgăre uriaș de zăpadă, cioplit cu cuțitul, astupa intrarea aproape etanș, astfel că vântul aspru siberian nu ajungea până la mine. Am scos pâine neagră, cazonă și slănină și m-am ospătat. Am tras și o dușcă din vodca dăruită de Mariusia, căci ea mă învățase să beau tării. Am dormit ca un prunc până a doua zi. Cu forțele împrospătate, vedeam viața ceva mai în roz. Mi-am spus că mergând
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și am pornit. După o bucată de drum am tras pe dreapta pentru un mic popas. Am scos micul aragaz cu butelie poloneză și am pus apa de cafea la fiert într-un ibric. Până să fie gata, ne-am ospătat cu friptură de găină, cine a avut voie a tras, la început o gură bună de țuică de cazan de 45 de grade, adusă de Tarzan de la bunicii săi, apoi câteva pahare de vin. Ceea ce-am băut și cafeaua
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
tineri de os domnesc, oameni înțelepți dintre cei mai capabili fii ai lui Israel, cu cunoștințe în toate științele, să stea în palatul domnesc. Dintre neamurile de os domnesc, aduse pe Daniel cu cei trei frați. Împăratul hotărî să-i ospăteze cu bucate alese și vinuri de calitate. Daniel roagă și convinge căpetenia de fameni Arioc, să li se dea numai apă și legume, un timp. După scadență famenul Arioc s-a minunat cum tinerii lui iuda, întreceau în iscusință și
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
om fară greșeli, nepotul Patriarhului. -Intrați domniile voastre, să vă ospătați și odihniți, iar mâine veți pleca în drumul vostru. -Noi vom poposi în piața cetății peste noapte hotărâră cei doi îngeri. După multe insistențe, intrară în casă, unde au fost ospătați cu cele mai alese bucate și băuturi. Nu după mult timp, la ușa casei se auzi un zgomot infernal. Oameni gălăgioși și violenți forțau ușa, gata s-o rupă. Nepotul Patriarhului deschise ușa întrebând: -De ce faceți atâta larmă oameni
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
și trebuie să fii îmbrăcat adecvat. Daniel făcu mișcarea baghetei deasupra sipetului-spunând vorbele magice și toate cele gândite și spuse se împliniră, devenind realitate. Ajunși la palat cei cincisute de servitori, așteptau la intrare urându-le, bun venit. După ce se ospătară și băură cele mai bune și vechi vinuri din crama palatului, Daniel spuse: -În noaptea aceasta voi poposi aici în calitate de oaspete, mâine în zori voi pleca. Robert uimit de tot ce a făcut pentru el nu știa cum să-i
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
mormăi: -M-am, m-am rătăcit. -Ți-o fi foame. Spunând acestea dădu jos desaga din care scoase pâine, măsline, o bucată de pește prăjit și o carafă cu vin roșu. Așezându-se jos pe o buturugă, îndemnă copila: -Vino să ne ospătăm, copila mea, nu-ți fie frică. Fetița care își mai reveni, încurajată de glasul duios al femeii, se așeză lângă ea, și începu să mânânce. -Cum te cheamă-întrebă bătrâna, care înainte de a se ospăta, făcu o rugăciune și semnul crucii
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
buturugă, îndemnă copila: -Vino să ne ospătăm, copila mea, nu-ți fie frică. Fetița care își mai reveni, încurajată de glasul duios al femeii, se așeză lângă ea, și începu să mânânce. -Cum te cheamă-întrebă bătrâna, care înainte de a se ospăta, făcu o rugăciune și semnul crucii. -Marta. -Eu sunt Brigitte-stăpâna acestor locuri. Spunând acestea mișcă bastonul de fildeș în semnul sfintei cruci. În mijlocul poienii dintre munți apăru ca din pământ un palat imens, fastuos, cu zidurile din cărămizi de aur
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
trezoreria palatului și plecară spre palatul prințului. După ce făcură nunta, trăiau în mare fericire, iubire și fast. Într-o seară pe timp de iarnă, bătu la poarta palatului, un nobil cavaler, pe care Rudolf și Marta îl primiră cu bucurie, ospătându-l cu cele mai alese bucate și vinuri. -Sunt cavalerul Eduard, fiind în trecere pe aceste domenii. Mulțumesc pentru ospitalitate. -Fii bine venit cavalere în modestul nostru palat. Toți se simțeau bine, zilele treceau în armonie. Ziua Rudolf și Eduard
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
aceasta. Acum când Rafael avea cincisprezece ani, totul era clar, comunica cu spiritele celor dispăruți, atenționând prezența lor prin diverse fenomene, dar fără a pricinui rău cuiva. La castel au venit în vizită prinții și conții Transilvaniei. După ce s-au ospătat copios și au servit cele mai rafinate vinuri din cramele castelului Maillat, îl rugară pe Rafael să invoce spiritele lui Iancu de Hunedoara și Matei Corvin. Rafael era prea tânăr pentru a se expune la asemenea efort istovitor, care putea
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Este o atmosferă de sărbătoare. Lumânările parfumate, aprinse, În formă de inimă, coșulețul cu ouă roșii care tronează În mijlocul mesei, drobul aranjat pe un platou, peștele afumat, cozonacul, pasca, vinul roșu, toate te Îmbie să iei loc și să te ospătezi. - Hristos a Înviat! -Adevărat a Înviat! Luăm mai Întâi câte o bucățică de paște cu apă sfințită, ne Închinăm și spunem rugăciunea de duminică, după obiceiul nostru. Apoi, ciocnim câte un ou din coșuleț și chicotim la fiecare ciocnitură; nu știu cum
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
aminte de-a voastră mărire. Orice popor, oricât de prăpădit O piatră va găsi, sau o bucată De fier ori de aramă, ca să sape Cu ea urmele-adînci, ce le-ați lăsat - Voi oameni mari, ce stați acum cu zeii Și ospătați cu ei - în colbul negru Uitat, ș-ușor al vechiului pământ. Dar ei... De-ar merge-n Sud și Nord - nimica. Sunt ca o lae de nomazi și de lăeți Ce stau deocamdată numai pre pământul Ce L-au cuprins
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
numai sâmburul ș-idea; "Prototipu-l văd în toate, și cu-a geniului scîntee "Văd cucoșul lui Mohamet cu-arătare luminată. {EminescuOpIV 225} În sublime revelații a misterului etern, 90"Mulțămesc vestalei groase ce-mi creă această soartă; "Dumnezei or s-ospăteze umbra mea când va fi moartă, "Închin viața-mi cugetărei, - un Pitagoras modern! ". El reintră în chilie, iar puicuța stă pe gânduri, Și mereu prin minte-i îmblă demnitatea de cucoș - "Ce-i lipsește lui Chirilă, ce au verii lui
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
racordează moartea la ordinea cosmică. Setea de absolut este o nobilă angajare într-o încleștare febrilă pe care știi dinainte că o vei pierde. Orice scriitor își dorește o Rosinantă care să-l ducă spre nemurire. Râvnim eternitatea, dar ne ospătăm copios din bucatele efemerului. Eternitatea este curtată insistent și de conchistadorii clipei. Dinamica spiritului vascularizează apetitul gloriei. Intră în eternitate îndeosebi viețile cu justificare estetică. Groaza de efemer impulsionează creația. Geniile au îngemănat amurgurile cu zorii. Geniul se luptă cu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
apelor, pe pămînt n-are decît o parte blestemată și niciodată n-apucă pe drumul celor vii! 19. Cum sorb seceta și căldura apelor zăpezii, așa înghite locuința morților pe cei ce păcătuiesc. 20. Pîntecele mamei îl uită, viermii se ospătează cu el, nimeni nu-și mai aduce aminte de el! Nelegiuitul este sfărîmat ca un copac, 21. el, care pradă pe femeia stearpă și fără copii, el care nu face nici un bine văduvei!... 22. Și totuși, Dumnezeu prin puterea Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
să se acolisească de acele lacrimi și de acel sânge, dar să se fi eglendisit cu ele, prea puțini. Printre acești prea puțini și bunicul meu Gavril se cere pomenit. Înalt-prea-sfințitul îl oprea ades la masa înalt-prea-sfinției sale și-l ospăta. Și vorovind ei între ei de cele bisericești daraveri, se mai ajuta bunicul în voroavă, când cu sânge de hulub, când cu lacrimă de fecioară, tot vinuri cuvioase și cu miroznă rară. Odată, în postul mare pare-mi-se, brodindu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
se cunoșteau între ei de mult, cu unii au ,,copilărit,, împreună, aveau societăți private numai Colonelul și profesorul lucrau la stat prilej de șicană în glumă. Erau ultimii invitați așteptați, s-au așezat și ei la masă și s-au ospătat; erau numai bărbați însă se simțeau bine; criticau imprudența unuia dintre ei în legătură cu constituirea societății; îi pusese acționari cu părți egale pe toți angajații. Îl preveneau că vor fi discuții, dacă nu imediat, în viitorul apropiat însă el naiv, îi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Leare Încercăm să auzi? Așa ar trebui Bruce. Pentru că știu că Aici enu te-au lăsat niciodată În pace. Acum poți să mănânciBunty e fututătot ce vrei tu. Pentru mine, pentru tine, pentru toțiat rahatul de sfceilalți. Acum te poți ospăta cu tot ce-ți dorește satisfacă gaura ta cea mareinima sau tot ce-ți distruge sufletul, care vine mai Întâi. Așa că mănâncă.00000000000000000000000000 O societate a secretelor Gardul viu al lui Bladsey e tăiat mai precis decât celelalte de pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ca un avorton? Simțit-a el vreodată nevoia să se împărtășească la un loc cu el din sfânta pâine a nădejdii sociale? A protestat vreodată Sinodul de o singură nedreptate din miile ce se fac zilnic în țara unde se ospătează? [...] Noi așteptăm de la cler altceva, fără de care îl dăm în lături sau trecem peste el când mii de glasuri sufletești ne împing să mergem înainte"308. Discursul sentențios uzează, după cum se poate observa, de o tropologie polemică, în care comparația
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în cele din urmă filozofia aristotelică, după lunga ei domnie. Aceste noțiuni periculoase sunt cea de neant și cea de infinit. Infinitul, neantul și civilizația greacă Deci, observă naturaliștii, un purice Are alți purici mai mici ce din el se ospătează, Și pe aceștia, alții și mai mici îi mușcă, Și tot așa ad infinitum... JONATHAN SWIFT, „ON POETRY: A RHAPSODY“ Infinitul și neantul aveau puteri care i-au speriat pe greci. Infinitul amenința să facă imposibilă orice mișcare, iar neantul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
de orice înșelare. E credința care nu se arată pe sine în dăruirea auzului urechilor, ci în ochii duhovnicești care văd tainele ascunse în suflet și bogăția dumnezeiască cea ascunsă ochilor fiilor trupului și descoperită în Duhul celor ce se ospătează la masa lui Hristos, prin umblarea în legile Lui, cum a spus El însuși: De veți păzi poruncile Mele, voi trimite vouă pe Mângâietorul, Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi; și Acela vă va învăța pe voi
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]