2,246 matches
-
avut în libertate, ea l-a numit cu mândrie, începând astfel cu cea mai importantă cunoștință a sa, pe patriarhul de atunci al Bisericii Ortodoxe Române, Iustinian Marina. Apoi a continuat cu familia scriitorului Victor Eftimiu, care se bucurase de ospitalitatea mănăstirii Țigănești pe când maica Patricia fusese stareță acolo. L-a avut îndrumător pentru o perioadă de timp pe arhimandridul Ilie Cleopa, iar lista a încheiat-o cu Bartolomeu Anania, călugăr în acea perioadă. Chiar dacă a fost supusă unor torturi psihice
Agenda2005-10-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283444_a_284773]
-
sub formă de revistă, o colecție de motive pentru care ei nu au părăsit insula România. Scenariul este absurd, dar motivele întemeiate: frumusețea femeilor de pe străzile și ulițele țării, istoria, limba, alți colegi care și-au „iubit țara pe dibuite“, ospitalitatea proverbială a românilor. Unul peste altul, motivele sunt ierarhizate în- tr-un top, editat de Academia Cațavencu, la Prețul de: 99 000/9,90 lei. în librării Marcel Reich-Ranicki - Viața mea (Ed. Hasefer, 190 750 lei); Ruxandra Cesereanu - Nebulon (Ed. Polirom
Agenda2005-17-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283622_a_284951]
-
cei trei membri ai trupei, însoțiți și de tour-manager-ul lor. După un tur de oraș și o oprire în clubul Cargo, alături de o sticlă de Jack Daniels, rockerii se simt ca oriunde altundeva în Europa și sunt plăcut impresionați de ospitalitatea oamenilor de pe aici. Și, bineînțeles, de frumusețea reprezentantelor sexului „slab“, care este un atu puternic al românilor. Îi credem pe cuvânt, având în vedere că ei sunt regii sex-rock-ului! Ziua concertului debutează cu o conferință de presă în care Lord
Agenda2005-19-05-1-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283672_a_285001]
-
României, Emil Constantinescu, Patriarhul Teoctist și Arhiepiscopul romano-catolic de București, Ioan Robu, împreună cu reprezentanți ai clasei politice și ai celor două biserici, i-au urat Suveranului Pontif „bun venit“ pe pământul românesc. Sanctității Sale i s-a oferit, în spiritul ospitalității noastre, pâine și sare, iar Sfântul Părinte a sărutat pământul românesc ce i-a fost adus într-o oală de lut. Pe tot parcursul desfășurării ceremonialului prezentării onorului de către Garda de Onoare, Suveranul Pontif l-a ținut de mână pe
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
și Icoana "Îngerilor Celor Trei", Ce fost-au la stejar la Mamvri, cu-acel Dumnezeiesc Temei : Teofania Treimii, dar și Divinul Legământ Cu Avraam și-al său popor, ales de DOMNUL pe Pământ ! În ce e "Geniul Rubliov ?" în tema ospitalității Lui Avraam pentru TREIME și redarea Purității ! E de o mare frumusețe ! prin calități artistice A redat Taina TRINITĂȚII și-A Întrupării Christice ! Dar și a Răscumpărării, a Patimii și-A Învierii Și-a toată Învàțătura, a Nădejdii și-a
F.ANDREI CRITEANUL, ARHIEPISCOPUL CRETEI (SAU CRETANUL , SAU IERUSALIMITEANUL ) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384511_a_385840]
-
Iată un merit mare și rar, ce onorabilizează personalul hotelului! De jos, zărind firma aninată în vârful etajelor, cu exoticismul ei, încerci în gând cum o fi „vremea” înăuntru... Odată intrat afli: caldă, plăcută, în parametri decenți, în nota eleganței, ospitalității, bunelor maniere...! Într-un cotidian cu mofturi mai sus de merite, cu mulți care poartă o pălărie de fason pe un cap vid, în loc de un cap ilustru sub o pălărie modestă, hotelierul și președintele FIHR face parte din elitele României
CĂLIN ILE. FRUCTIFICÂND PÂNĂ LA „PICĂTURĂ” TIMPUL…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382399_a_383728]
-
demascarea falsului patriotism al contemporanilor în contrast cu vitejia ostașilor din istoria trecutului țării, mai precis - figura domnitorului Mircea cel Bătrân, conducătorul al cărui unic țel era slujirea patriei, tabloul întâlnirii dintre domnitor și Baiazid - conducătorul oștii otomane - , în care se remarcă ospitalitatea, înțelepciunea și spiritul pașnic al lui Mircea, față de trufia lui Baiazid: „ La un semn deschisă-i calea și s-apropie de cort/ Un bătrîn atât de simplu, după vorbă, după port./ - Tu ești Mircea? - Da-mpărate !/ - Am venit să mi
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
similitudini reciproc, căci și Ahmed se europenizase, tatăl lui trăind 15 ani în Europa, în timp ce Mariam se adaptează la lumea arabă. Vederile sale largi s-au inoculat și lui Ahmed, care nu era reticent pentru nicio noutate din afara granițelor sale. Ospitalitatea, generozitatea de care a dat dovadă în decurs de două săptămâni, sunt mărturie a unui caracter maleabil, plăcut, iubitor și iubit. O felicit pe autoare pentru revelația acestei lecturi și mă alătur emoției sale, ce pare, cu adevărat, o evadare
O FEREASTRĂ CE SE DESCHIDE ÎNTRE REAL ŞI IMAGINAR. CĂLĂTORIE ŞI EXTAZ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382921_a_384250]
-
au avut loc în Spania și în Israel? George ROCA: Secretele ajung până în Cipru? Glumesc! Am fost la Madrid unde mi-am lansat cartea „Evadare din spațiul virtual”. Am acolo mulți prieteni români dar și spanioli. Am fost încântat de ospitalitatea acestora. Limba spaniolă nu este un impediment în comunicare. Românii o asimilează ușor. Pregătesc un volum de poezie bilingv român-spaniol. Așa că, sper să mai ajung în scurt timp prin metropola madrielenă, la prietenii mei de la „Espacio Niram”, o cafenea literară
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
Vidu, Timotei Popovici a manifestat, pe de o parte, sinceră admirație, iar pe de alta, regretul de a nu fi lăsat neamului acestuia lucrări de o mai largă respirație, în conceptul scrisorii lui Timotei Popovici „...opere mari de valoare înaltă“. Ospitalitatea Sibiului unde a activat 37 de ani ca profesor, dirijor și compozitor și a viețuit aproape jumătate de veac, n-a șters din sufletul lui Timotei iubirea de locurile din care s-a desprins. Se știe de-acum că după
LA COMEMORAREA A 150 DE ANI DE LA NAŞTEREA COMPOZITORULUI ION VIDU [Corola-blog/BlogPost/92511_a_93803]
-
mari de bani. A călătorit mult prin lume nu ca turist, ci ca om de afaceri, acest lucru scoțând la iveală o altă latură a personalității lui. O afecțiune deosebită față de toți oamenii, aprecierea corectitudinii, a simplității, a curajului, a ospitalității, a sentimentului de prietenie, a dorinței semenilor lui de a comunica, de a-și deschide sufletul. Scrisă într-o limbă românească perfectă și prezentată într-un dulce grai moldovenesc, Din viața unui om oarecare - pagini de jurnal este crezul Dlui
Din viața unui om oarecare – pagini de jurnal [Corola-blog/BlogPost/93315_a_94607]
-
Moldova și Mișcarea Ecologistă din Moldova. Colocviul s-a bucurat de participarea unor jurnaliști de marcă din presa scrisă, radio (redactori de la Radio România Internațional - prieteni vechi și devotați ai fraților noștri de peste Prut), cadre didactictice universitare, reprezentanți ai industriei ospitalității, foști miniștri ai turismului, președinți și membri ai unor reviste care au militat neîntrerupt pentru păstrarea ființei naționale și promovarea spiritului românesc înăuntrul și în afara granițelor țării. Bine ați venit ACASĂ! Sunt primele cuvinte cu care te întâmpină orice moldovean
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93384_a_94676]
-
APS, cel care a fost, indiscutabil, sufletul întregii acțiuni și fără de care nu s-ar fi putut pune în practică această deosebită acțiune. De altfel, Mihail Delev, secretarul general al Asociației Presei Sportive din Bulgaria, ne spunea: ”Vă mulțumesc pentru ospitalitate. Pentru noi, ziariștii de sport din Bulgaria este o mândrie să mergem umăr la umăr pentru această idee. Noi dorim că fiecare echipă să câștige Cupă “Nikolai Kolev-Michmana” măcar o dată! Dar, mult mai important este să că noi, cei din
”Sportul, presa Sportivă și cooperarea în zona Balcanică” [Corola-blog/BlogPost/93376_a_94668]
-
Acest eveniment, cu participarea ziariștilor sportivi din țările Balcanice, modul cum a fost organizat, impresiile create, contribuie în mod sigur la mai bună cunoaștere și promovare a orașului nostru”. ”Mulțumiri Asociației Presei Sportive din România și Primarului din Bușteni pentru ospitalitate, ca și Asociației Presei Sportive din Bulgaria pentru idea lansată anul trecut. În numele AIPS Europa vă doresc numai bine...” a transmis Yannis Daras, președinte AIPS Europa și vicepreședinte al AIPS, la finalul acțiunii, completat de colegii din Muntenegru” Mulțumim Bușteni
”Sportul, presa Sportivă și cooperarea în zona Balcanică” [Corola-blog/BlogPost/93376_a_94668]
-
de 7 ani cu minunatele învățătoare Maria Ioniță și Geta Vlad și cu neuitații profesori Ioana și Victor Beldie și Maria Stavrescu. Copil fiind, în curtea mare a casei părintești și a copilăriei mele i-am văzut, bucurându-se de ospitalitatea familiei noastre, pe Mihail Sadoveanu, Grigore Moisil, Mihai Ralea. Despre Mihail Sadoveanu, care m-a impresionat prin colosala lui prezență fizică dominantă și despre Grigore Moisil, pe care mama, încă tânără, îl caracteriza ca un chel simpatic și cam țicnit
Cine sunteți dvs.,domnule Marian Dumitru? ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93538_a_94830]
-
conviețuire și completare dintre elita bucureșteană și mediul monahal este modelul exemplar pe care „Rugul Aprins“ îl oferă în disputa pe care astăzi unii o văd existând între Biserică și o anumită parte a intelectualității. Constituit într-un spațiu de ospitalitate, bazat pe deschidere de cuvânt și inimă, „Rugul Aprins“ a exprimat dorul căutării lui Dumnezeu, dor pe care l-a trăit și Moise, însetat de a cunoaște și a trăi experiența prezenței divine, dar și un mod pașnic de rezistență
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
inițiative care să ne scoată din starea de latență. Dacă la această „calitate“ mai apare și câte un alogen (care nu are, de fapt, nici un interes să vadă că pe acest spațiu oamenii excelează), mulți dintre noi și în spiritul ospitalității tipic românești, fără simț critic, receptează foarte repede ideile „dezinteresate“ ale acestuia (doar este străin și nu are nici un interes), blocând de cele mai multe ori inițiativele marilor bărbați care vor să ne scoată din anonimat și din interiorul unei culturi care
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
Mi s-a părut de datoria mea să-i răspund cu un „sărut mâinile”, nici măcar ironic, de-a dreptul sfidător. La urma urmelor, Într-un fel sau altul, eram și musafirul ei, nu? Păi, așa ne Învață vechea, tradiționala noastră ospitalitate să ne purtăm cu aceia care ne trec pragul? Și ce dacă sunt bădărani și omit să ne ceară voie? Să fim serioși: bunele maniere n-au Împins omenirea Înainte nici măcar cu un centimetru! 4 - Când am ajuns la Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ziua când tata le-a oferit adăpost celor doi muribunzi, nenorocirea ne-a urmărit peste tot pe unde am umblat. Nimeni, niciodată, n-a plătit atât de scump pentru că a respectat un vechi obicei. Știi foarte bine că pentru noi ospitalitatea nu este doar „un vechi obicei“ - îi aminti Laila. Este o lege la fel de veche ca pământul. — Dar pe care nimeni în afară de imohagi n-o respectă, și aș spune că nici măcar n-o înțelege. Câtă vreme am stat în oraș, nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
de gura puțului, iar din el coborâră doi tineri plini de praf. — Aselam aleicum! ziseră. — Metulem, metulem! — Bună ziua! adăugară politicoși, într-o franceză perfectă. — Bună ziua! le răspunseră. Am venit cu intenții pașnice. — Cu aceleași intenții pașnice sunteți primiți. — Vă cerem ospitalitate. — Considerați-vă oaspeții noștri. Putem să luăm apă? — Desigur! Nou-sosiții se apropiară de puț, se uitară la el, părură surprinși de aspectul rustic sau de adâncimea lui, dar, fără să facă nici un comentariu, traseră de funia veche până când pielea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Sfatul meu e să așteptați să se lumineze. Fir-ar al dracului! Ne-am simți onorați dacă ați accepta să dormiți într-una din jaimele noastre. — Știu, răspunse interlocutorul său, făcând un efort să zâmbească din nou. Cunosc foarte bine ospitalitatea tuaregilor... Sunteți tuaregi, nu-i așa? — Desigur! Ce altceva să fim? — Eschimoși nu, bineînțeles... Bun! Facem haz de necaz. Ce să facem... Pierduți, dar mulțumiți... Și după toate astea, nici nu ne-am prezentat încă: mă numesc Marcel Charrière, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
care l-au omorât, un gardian ce-l ajutase să scape din fortul militar unde fusese deportat în timpul dictaturii și care, din nenorocire, se afla relativ aproape de locul unde ne așezaserăm noi tabăra. — Înțeleg... Soldații au încălcat sfânta lege a ospitalității tuaregilor. — Așa este. Au vărsat sânge în casa noastră și au luat cu forța un biet bătrân căruia îi oferisem protecție. Tata nu putea îngădui o asemenea faptă și a jurat că-i va omorî pe cei care-l dezonoraseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Tata nu putea îngădui o asemenea faptă și a jurat că-i va omorî pe cei care-l dezonoraseră și că nu-și va găsi liniștea până când Abdul-el-Kebir nu va fi din nou liber ca în ziua când îi ceruse ospitalitate. — Nu s-a făcut un film cu acest subiect? spuse dintr-odată Alain Guitay. Mie mi se pare cunoscută povestea asta. — În vremea aceea s-a vorbit mult despre tata și s-a scris chiar și o carte, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Nici o mie, nici zece mii, nici un milion de franci nu servesc la nimic dacă nu avem apă. Dacă vreți să beți, beți. Dacă nu, e mai bine să vă vedeți de drum, pentru că nici măcar n-ați avut bunul-simț să ne cereți ospitalitate și cred că e destul de târziu s-o mai faceți. — Dar dacă nu punem apă în radiator, motorul o să explodeze în mijlocul deșertului, protestă celălalt. — Asta este problema voastră, nu a noastră. Când v-ați hotărât să participați la o competiție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
și când ajunseră la mai puțin de zece metri de intrare, nou-veniții apărură în ușa cortului din păr de cămilă, ridicând îndată mâinile în semn de pace. — Aselam aleikum! spuse în arabă cel mai negricios. În mod respectuos îți cerem ospitalitatea. — Sunteți oaspeții mei dacă ați venit cu gânduri pașnice. Am venit cu gânduri pașnice, îl asigură blondul într-o franceză rafinată. Mă numesc Yves Clos și acești domni sunt Amed Habaja și Nené Dupré. Singurul lucru pe care-l dorim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]