395 matches
-
mustața-i țepoasă de militar și cu expresia aceea de adîncă Îngrijorare și simț al răspunderii. Un lucru este limpede: nebunii Își păstrau personalitatea chiar și În acest loc. Nici o nebunie nu putea stinge În sufletul lui Stone simțul datoriei ostășești față de semenii săi. Recunoașterea făcută În „Pavilionul special“ se dovedi mai ușoară decît se așteptase Digby, care nu sperase ca doctorul să lipsească atît de mult. Ajuns repede la ușa acoperită cu draperia verde, care scîrțîi Într-un fel ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
au menținut ca entitate vreme de milenii; ea este un izvor de învățăminte ce se desprind din studierea trecutului.” Alt cititor al cărții, general de brigadă Con stan tin Bucos, cunoscător al operei autorului, care se referă și la viața ostășească, încheie scurt: „Te felicit camara de. Carte ca asta, mai rar. Aș aștepta una asemănătoare și despre Bohotin, satul în care m-am născut la 28 februarie 1921.” La 2 iulie 2008, academicianul prof.dr. Const antin Toma îi expedia autorului
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Cireș Sterian, normalist de la Bârlad, drapelul unității pe care acesta salvându-l, a salvat onoarea noastră de ostași și faptul că regimentul nostru nu s-a desființat, dezonorându-se, ci a continuat să existe și să-și facă ulterior datoria ostășească... Declarația mea repetată a avut darul de a clarifica poziția colonelului Burducea, care în ajunul declarării războiului la 22 iunie 1941, a fost pensionat din oficiu, punându-l în situația de a ispăși o vină, de care el nu era
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
nu mai face marmeladă la cazan. Până și cămășile le dă la spălat. Se lăsă în șezut și tuși, de cât strigase, apoi își sumese nădragii : Uite, ciorapii sunt împletiți din lână adevărată. Bocancii eu i-am cusut, din căpută ostășească. Și cămașa e din in, are și fir de borangic. Îi făcu semn să se apropie, ca pentru a-i dezvălui, în șoaptă, o mare taină. Așteptă ca Maca să se aplece cât să-și poată lipi buzele de urechea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă, greblă, hârleț, fierăstrău, lopată, sită, dârmon, bardă, topor, clește, pilă, osie, daltă, suveică, vârtelniță, blid, răboj, tigae, desagă, rogojină, toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină, stâlp. Alte cuvinte slave: vadră, găleată
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
inspiră teamă și respect, iar darurile voluntare acordate anterior fruntașilor se transformă, treptat, în dări și prestații sociale obligatorii. Oastea voievodului avea să devină instituția militară a statului medieval, în curs de formare-ea se încheagă, în perioada aceasta, din cetele ostășești ale voievodului, fiind întreținută din dările și prestațiile locuitorilor de rând ai obștei și este credincioasă voievodului ca persoană. Cetele înarmate ale voievodului Transilvaniei, spunea Anonymus în cronica sa, alcătuiau un aparat militar bine închegat, permanent, care să apere comunitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
națională, independența, pot fi dobândite numai de poporul înarmat. Nu există temeiuri să susținem și astăzi că românii ar fi avut cea dintâi armată permanentă în Europa, cum afirma N. Bălcescu, dar valoarea contribuției sale științifice la cunoașterea instituțiilor noastre ostășești rămâne nealterată sub raportul unor detalii, informații, precizări și, mai presus de toate, sub raportul concepției care l-a călăuzit, a legăturii nemijlocite pe care el a făcut-o între puterea armată a țării și condițiile materiale și juridice ale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în care autorul manevrează un reușit umor de limbaj și de situație, pe modelul caragialesc al „telegramelor”. Tot în 1958 îi apare volumul Noaptea albă, urmat de Născut a doua oară (1960), unde autorul, schimbând registrul și trecând la mediul ostășesc, se simte mai în voie. Va încerca ulterior varianta comercială a romanului polițist, în această formulă vandabilă fiind compuse Enigma de la frontieră (1968), Profesorul de dans (1974) și Dans la Colorado (1991). A mai publicat Santinela din schimbul doi (1962
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287346_a_288675]
-
favorabil al bătăliei. Atacurile masive ale unităților aeriene germane, folosirea unei grupări de luptă germane au determinat conducerea sovietică să evacueze Odessa la 16 octombrie 2. Analiza acțiunilor militare de la Odessa relevă eforturile și sacrificiile făcute de militarii români, virtuțile ostășești ale acestora, dar și greșelile de conducere și execuție, lipsuri în pregatirea de luptă, deficiente în încadrare, organizare și, în special, în dotarea unităților cu armament, datorate modului superficial de abordare a pregătirii armatei în perioada interbelică. Cucerirea Odessei, după
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
rezultat favorabil al bătăliei. Atacurile masive ale unităților aeriene germane, folosirea unei grupări de luptă germane au determinat conducerea sovietică să evacueze Odessa la 16 octombrie. Analiza acțiunilor militare de la Odessa relevă eforturile și sacrificiile făcute de militarii români, virtuțile ostășești ale acestora, dar și greșelile de conducere și execuție, lipsuri în pregatirea de luptă, deficiente în încadrare, organizare și, în special, în dotarea unităților cu armament, datorate modului superficial de abordare a pregătirii armatei în perioada interbelică. Cucerirea Odessei, după
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
poveste”, o motivație a dorului care constituie elementul central esențial din doina respectivă; de aceea i se mai spune adeseori și „cântec povestitor”, „cântec ceremonial”. Tematica doinelor este legată tot de felul sentimentelor: - doina de dor; doina de jale; - doine ostășești; - doine bătrânești; - doine de cătănie; - doine de dragoste;doine de haiducie; - doine de înstrăinare; doine de ciobănie; etc. - unii specialiști (Ov. Papadima)vorbesc despre cântecul liric profan (care cuprinde: doina cântecul propriu Ț zis, cântecele de joc, strigăturile). Alte obiective
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
cu această misiune. Alfabetizarea și disciplinarea școlară, care echivalau cu o naționalizare primară, erau continuate, consolidate și desăvârșite de educația militară, care reprezenta naționalizarea secundară 18. Putem arunca o sondă în vederea explorării substratului acestui proces de naționalizare secundară prin instrucția ostășească analizând literatura militară elaborată pentru a servi acestui scop. Restrângându-ne sfera de atenție strict asupra perioadei interbelice, ne putem face o idee asupra subiectului oprindu-ne asupra unui Manual de educație națională pentru cetățeni și ostași al cărui prim-
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Manual de educație națională pentru cetățeni și ostași al cărui prim-titlu este Cartea Românului (Arifeanu, 1921). Cartea Românului, "închinată poporului român" de către autorul ei, maiorul Virgil Arifeanu, este redactată ca manual de educație națională menit să servească drept biblie ostășească și codice al datoriilor civice față de patrie deopotrivă. Totuși, mesajul cărții îi viza cu precădere pe soldații înregimentați în armata română, Cartea Românului fiind "autorizată și recomandată de Marele Stat Major al Armatei, corpurilor de trupă și școlilor militare". Partea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
europene clasice, într-un set de șase virtuți național-militare: a) credința; b) disciplina; c) cinstea; d) camaraderia; e) curajul; f) pregătirea de război (p. 68). Toate se trag însă din patriotism, care e virtutea supremă: "Patriotismul este tulpina tuturor virtuților ostășești, căci din el izvorăște acea forță morală, acea tărie de caracter, fără de care niciodată nu vom ști să stăpânim, nici să răpunem pe vrăjmași noștri" (p. 16). Chiar dacă unele dintre virtuțile național-militare păstrează același denominat lingvistic, ca de exemplu "credința
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
virtute a credinței este îndreptată către Patrie, Tron și Dinastie. Ea este "hotărârea înaltă, pornită dintr-un sentiment adânc de a-și iubi Țara, Tronul și de a fi supus legilor și regulamentelor militare" (p. 71). Prima în ierarhia virtuților ostășești, credința patriotică încorporează necesarmente și un element thanatic: "Ostașul trebue să fie gata a-și jertfi viața pentru Țară și Tron, în orice împrejurare", stipulează unul din Principiile Generale ale Regulamentului Serviciului Interior pentru trupele de toate armele din 1921
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Moș Ion Roată și Unirea”, de Ion Creangă, „La hanul lui Mânjoală”, de I.L. Caragiale), sunt reproduse poezii de Mihai Eminescu („Adio”, 15 iulie 1935), colaborări ale lui G.Tutoveanu (sonetul „Mărire vouă” la 15 aprilie 1935), undes citate virtuțile ostășești ale țărănimii: „Și v-au căzut din cer, la Mărășești, Cununi de foc pe-armură și pe căști, Și-adânci puteri să ncepeți viață nouă." Simpatia lui George Tutoveanu pentru activitatea celor de la ziarul „Înainte” și pentru cititorii cărora era
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Șt. Duțescu); Sărbătorile poporului, cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele. Culegere din părțile Muscelului, București, 1909 (în colaborare cu D. Mihalache); Legende, tradiții și amintiri istorice adunate din Oltenia și din Muscel, București, 1910; Cântece voinicești și ostășești, București, 1910 (în colaborare); Îngerul românului. Povești și legende din popor, București, 1913; Făt-Frumos. Povești, București, 1913; Vine roata la știrbină. Povești, snoave și legende, București, 1914; Chira Chiralina. Cântece bătrânești, București, 1916; Ghiță Bondoc. Schițe și povești din popor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
despre Ion de Liviu Rebreanu apare în numărul 45/1921. Din literatura universală sunt comentați Dante, La Fontaine, Tagore. Între autorii traduși figurează Alphonse Daudet, L.Tolstoi, Maxim Gorki, Turgheniev. Enea Hodoș publică, din culegerea sa, poezii populare (în special ostășești). Apar, de asemenea, mostre din „folclorul mineresc”. E.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286642_a_287971]
-
1999), au un interes mai mult documentar și psihologic decât unul literar. SCRIERI: Când n-aveam ce face, București, 1866; ed. 2, Craiova, 1875; O pagină din istoria resboiului poporului român din anul 1877-1878, Craiova, 1878; Țara, București, 1891; Cuvântări ostășești, București, 1901; Războiul neatârnărei. Istorie critică. Asaltul și luarea Griviței, București, 1913; Amintiri din viața-mi, I, îngr. Ion V. Lascăr, București, 1944; ed. I-II, îngr. și introd. Constantin Corbu, București, 1998-1999. Repere bibliografice: Al. Macedonski, Poeziile d-lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286062_a_287391]
-
precum și a sarcinilor ce ne revin din aceste documente, în vederea aplicării acestora în viață, potrivit specificului nostru de muncă. Termen: permanent Răspunde: biroul comitetului de partid 2.Întreaga muncă politico-educativă va fi mai ferm orientată spre educarea patriotică, revoluționară și ostășească a tuturor cadrelor Direcției de securitate și gardă, luându-se în același timp măsuri împotriva oricăror manifestări ale concepțiilor reacționare mistico-religioase, a atitudinilor retrograde din muncă și viață. Termen: permanent Răspunde: - biroul comitetului de partid - B.O.B. 3.Comitetul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
nu o repara. Sindicatul hamalilor hotărăște o grevă de protest. ...Poate e ceva mai spectaculoasă acea extraordinară petrecere de la Clubul ofițerilor, unde șeful, adică domnul colonel, își ia puteri de dumnezeu-tată. [...] Bineînțeles, toate acestea înecate în răutăcioasă cruzime. [...] La această ostășească sindrofie, în vederea vizitei generalului, au fost invitați și o duzină de mutilați. De ce? întreabă unul din ofițeri. "Ca imbold" răspunde organizatorul. În materie de umor negru nu se poate inventa ceva mai frumos... (D. I. Suchianu) ...Voința de cinematograf a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Is. 53, 5). Și a dat spatele Său spre biciuiri și fața Sa spre pălmuiri, precum zice același (Is. 50, 6). Deci ostașii, luându-L pe lisus ca pe un pretendent la tron, își bat joc de El în chip ostășesc. De aceea I s-a pus pe 59 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Ei judecau trupește, nu vedeau cele spirituale. Căci nu vedeau pe Hristos decât ca om și nu puteau sesiza adâncimile Lui dumnezeiești. (n. s. 1483, p. 780) 60 cap
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pozițiile extreme este conturată prin două mărturii de sens contrar, să zicem, cele ale evreului și legionarului, amîndouă despre politica de discriminare pe motive antisemite. Perioada celei de a doua conflagrații mondiale ocupă un loc Însemnat, fiind parte din viața ostășească a multor intervievați. Relatarea campaniilor de război, prizonieratul, lăsarea la vatră, (re)integrarea În structurile de partid, armată și de Securitate dau seamă de un curs contorsionat al biografiei, cu accidente În cariera de membru de partid sau cu recompense
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
București, 1970; Însemnări de călătorie prin Țara de Sus, București, 1956; Râpa dracului, București, 1956; A venit un pui de om..., București, 1957; A doua tinerețe, București, 1960; Povestiri la umbra cetinii, cu ilustrații de Eugen Mihăescu, București, 1961; Drumuri ostășești, București, 1962; Cicatricea, București, 1963; Reportaj liric, București, 1963; În întâmpinarea soarelui..., Suceava, 1964; Omul de la ora 13, București, 1964; Buchet în august, București, 1965; Dinamica, București, 1965; Poveștile pădurii, cu ilustrații de Gheorghe Adoc, București, 1965; Flăcări în Vest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
Maria Banuș, președintele secției de poezie. Nici în sânul biroului secției de dramă, situația nu este mult mai diferită (...) O existență cu totul fantomatică este cea a comisiilor de creație: literatura pentru copii (responsabil Al.C. Constantinescu), literatura despre viața ostășească (responsabil Aurel Mihale), satiră și umor - încă n-a fost numit un responsabil - care nu desfășoară de luni de zile un fel de activitate. O răspundere serioasă pentru inactivitatea secțiilor de creație o poartă conducerea Uniunii Scriitorilor, care nu a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]