3,831 matches
-
această cale simpatia și respectul față de România. Printre scrisorile primite de generalul Iliescu,în august-septembrie 1918,au fost și cea a locotenentului de Méru,a lui Alfred Charles Lavauzélle,precum și scrisorile locotenenților Chamard,Casanelli, ca și a multor ofițeri și ostași care mai luptaseră în România. De asemenea, în august și septembrie 1918,se putea constata o mare efervescență, o mare mișcare și în taberele de prizonieri transilvăneni de la Bordeaux și La Rochelle,care, după cum atestă atât mărturiile locotenentului Mario Roques
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Actiuni_politice_romanesti_radu_botis_1386260645.html [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
sticlă, amplasat lateral, pe un perete opus ghișeelor, cu indicațiile aproape imposibil de deslușit în semiobscuritate, și ieșisem în stradă. Pășisem, de fapt, într-o piațetă, dincolo de care, îmi aminteam, într-un parc de platani, trebuia să se afle cimitirul ostașilor sovietici. Se pare că se dăduseră lupte acolo cu nemții în retragere pentru ocuparea nodului de cale ferată. După război, a fost ridicat în acel parc un obelisc de beton cu stea roșie în vârf. Cu ocazia sărbătoririi zilei de
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Intalnire_in_zori_1_dan_florita_seracin_1336402117.html [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
în urmă. Un general de divizie ajunge prin ciudate împrejurări să îndeplinească funcția de educatoare la o mare grădiniță. I se dau 20 copii pe care urma să-i „educe”. I-au trebuit trei zile să transforme zglobii copii în „ostași” disciplinați, Consecința: la un incendiu al clădirii, în vecinătatea imediată a clasei lor, copii nu au luat-o razna în flăcări ci, după ce au pus în ordine jucăriile, au pornit în marș militar după „educatoarea” lor. Spre bucuria celor din
COPII NOŞTRI-NVAŢĂ CARTE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399398575.html [Corola-blog/BlogPost/346949_a_348278]
-
nuvelei ne arată cît de greu se trezește o astfel de conștiință refugiată protector în inerție și apatie. David Pop e un abulic ciudat, care are paralizată voința de a gîndi și mai puțin voința de acțiune, căci este un ostaș destoinic. David Pop este individul masificat, victimă a uniformizării generale exercitată de război, ceea ce înseamnă anulare a personalității și alienare fără conștiința alienării. El se trezește prea tîrziu pentru a-și da seama ce i se întîmplă și pentru a
Frica de a gîndi by Ion Simuț [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
ne unesc și ne fac mai tari mai rezistenți, în acest dificil, complex și lung itinerar al edificării unui stat cu aspirații europene. Premiul «Vocația Menținerii Spiritului Românesc» îl atribui distinșilor mei colegi, care își îndeplinesc cu pasiune datoria de ostași ai culturii și civilizației românești”.Eva Iova, director al revistei „Foaia Românească”, UNGARIA - Premiul „Vocația pentru Libertate”, 2007 „Reconcilierea nu înseamnă să ajungi la un compromis între elementele extreme, ci presupune depășirea conflictelor. Trecutul nu trebuie uitat, pentru că nu poate
Români din jurul României laureați ai revistei „Balcanii și Europa” () [Corola-website/Journalistic/296430_a_297759]
-
oportunitate de a nu fi doar trăitorii vremurilor noastre, ci făuritorii lor. Ministerele apărării și culturii au un rol major în păstrarea vie a jertfei eroilor neamului, dar cu siguranță nu vor putea doar prin resurse proprii să acorde monumentelor ostașilor români îngrijirea de care au parte cele ale eroilor americani, germani, francezi sau britanici, căzuti în afara granițelor propriilor țări. Pentru un deținut aflat într-un penitenciar cu o suprafată de 10 ori mai mică decât cea conform standardelor, îngrijirea unui
Centenarul Unirii și criza din pușcării. Legătura, făcută de ministrul Justiției by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/102481_a_103773]
-
oportunitate de a nu fi doar trăitorii vremurilor noastre, ci făuritorii lor. Ministerele apărării și culturii au un rol major în păstrarea vie a jertfei eroilor neamului, dar cu siguranță nu vor putea doar prin resurse proprii să acorde monumentelor ostașilor români îngrijirea de care au parte cele ale eroilor americani, germani, francezi sau britanici, căzuți în afara granițelor propriilor țări", a menționat senatorul PSD. El a adăugat că pentru un deținut aflat într-un penitenciar cu o suprafață "de zece ori
Centenarul Unirii și criza din pușcării. Legătura, făcută de ministrul Justiției by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/102481_a_103773]
-
demnitate și bunăstare, în țara minunată ce i-a fost hărăzită . Într-adevăr, fiecare dintre Suveranii noștri a avut o legătură specială cu Armata. Dacă primul, Carol I, a participat la lupta pentru Independența națională pe front, alături de bravii săi ostași, cel de-al doilea, Ferdinand I, a condus cu dibăcie lupta națională în Primul Război Mondial. Reginele noastre, Elisabeta și Maria, au fost mereu aproape de soldați, prin activitatea lor sanitară și de binefacere, organizând așa cum puteau mijloacele de alinare a
Ziua Eroilor, Înălțarea și Sf. Constantin și Elena, în 21 Mai. Semnificația, potrivit lui Ioan Luca Vlad, cancelar al Casei Regale by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103585_a_104877]
-
la sărbătorirea Zilei Eroilor de către Divizia a 4-a de Infanterie „Gemina" a Armatei Române, subordonată Statului Major al Forțelor Terestre. Divizia Gemina este activă din august 1916, fiind înființată printr-un decret al Regelui Ferdinand ca Armata de Nord. Ostașii săi au participat la mari misiuni din Primul și Al Doilea Război Mondial, precum Ofensiva din Transilvania din 1916, Bătălia de la Oituz și eliberarea orașului Praga, fiind comandată, alături de alte mari nume ale istoriei noastre militare, de chiar Mareșalul Constantin
Ziua Eroilor, Înălțarea și Sf. Constantin și Elena, în 21 Mai. Semnificația, potrivit lui Ioan Luca Vlad, cancelar al Casei Regale by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103585_a_104877]
-
județului Fălciu, f.52) Moșia Dolhești din satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această moșie mare fiind loc domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit-o unui ostaș viteaz al lui, pe care-l chema Crasnaș de la care a luat și locul numele de CRASNA.
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
MARIA SUTAȘULUI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 83. footnote> Maior Elefterescu Fiică, soră și femeie de ostaș, Maria, de la moartea bărbatului său, intră în oștire, unde tatăl său, bărbatul său și frații săi, muriră de mâna vrăjmașului Avea 20 de ani, când rămase văduvă și cu un copil, și fu primită în oaste de către căpetenia oștirii. În timpul
Maria Suta?ului by Maior Elefterescu [Corola-other/Imaginative/83498_a_84823]
-
AVRAM HUIBAN <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 276. footnote> (După cele auzite de d. C. Solomon, învățător din comuna Avrămești, ținutul Tutova) În vremea războiului de la Racova, un ostaș de-al lui Ștefan cel Mare - - a fost trimis după nuiele de corn, ca să facă arcuri din ele. Huiban și ceilalți care-l întovărășeau, au nimerit în Cornișul Lungășiei, din jos de unde-i astăzi satul Avrămești. Pe-atunci locurile din
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
în răzășie după cum și-a ales el pe valea pârâului Văii Mărului, drept locul acela care i-a plăcut lui Huiban când a fost la nuiele de corn. Și ca cinste mai mare, Ștefan a hotărât ca să nu mai fie ostaș din oastea care umblă pe jos, ci să fie în oastea călărașilor alături de boierii țării. Hotărnicia s-a făcut în primăvară de-un aprod, însemnând din Tutova, la gura Mărășeștilor, către miază-noapte până în zarea Tuleștilor, unde-a așezat o icoană
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
CÂNTECE DESPRE ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT MOVILA LUI BURCEL <footnote Tradiția spune că în adevăr pe timpul lui Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, ședea un ostaș de-al lui pe movila lui Burcel, cale de o poștă și jumătate de la Vaslui, și că glasul lui era atât de puternic, încât ajungea până-n auzul Domnului. footnote> (V. Alecsandri, Poezii poporale ale românilor, f.168) Într-o zi
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
de la Podul Înalt (Racova), cea atât de mult vestită a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, el răsplăti, ca după obiceiul lui vechi, vitejia oștenilor din gloată, dându-le pământ de hrană și făcându-i pentru totdeauna răzeși. Printre acești ostași era și un viteaz, FRÂNCU, cu cinci feciori: ȚUȚCU, HÂRIE, SIPU, GEMBET și MIHU. Frâncu a fost oștean viteaz în oștirea lui Ștefan-Vodă. De locul lui era din satul Hârtop, care a fost între asfințit și amiază, de Țuțcani, în
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
pe turci într-o vale, înconjurată numai de codri mari și locuri fioroase, așa că te uitai numai în cer și-n pământ, încolo nu vedeai decât codru sălbatic, văi mocirloase, râpi prăpăstioase și locuri întunecoase. Turcii, care se bizuiau pe ostașii lor cei mulți, tot îl urmăreau mereu pe Ștefan, gândind, că și în borta șoarecelui dacă s-ar băga, tot ar să-l bată pe Ștefan, să spuie măcar încaltea și morților de patima lui. Oastea lui Ștefan cel Mare
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
Fundătura. Răzeșii din Bucătăria, Cănțălărești, Chetrești, Ciofeni, Gârceni, Mircești, Telejna de Sus și Tătătăni, toți sunt împământeniți din vremea războiului de la Racova, pentru că au știut să-și apere: Crucea, Vodă și Moșia. Și așa, cu ajutorul lui Dumnezeu și cu bărbăția ostașilor moldoveni, a scăpat Ștefan- Vodă, țara de necaz și de închinare înaintea păgânului.
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
aceea nu-i bună. Și cum era pe vremea secerișului, Peștiovici, a dat poruncă ca toată oastea să lase puștile de o parte și să deie boierului o clacă de secerat, căci cele ce s-au zvonit nu-s adevăruri. Ostașii lui nu s-au pus de pricină, ba încă le părea bine la o samă, că i-a păzit Domnul de prădăciuni și câte stricăciuni și unde, măi tată, s-au dat flăcăii noștri la secerat, că precum știau să
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
curgeau ochii la ei și nu te-ai mai fi dezlipit de dânșii. Hatmanul, într-o vreme, își aruncă ochii în zarea dealului de către munți și când acolo ce să vadă? Ungurii veneau cât puteau în goana cailor asupra secerătorilor. Ostașii noștri, fără zăbavă, iau puștile și fuga înaintea ungurilor, dar când să deie foc ... pace! iar ungurii pătuleau la pământ oastea moldovenească de te lua groaza. Nu multă vreme au trecut la mijloc și ungurii au împrăștiat pe moldoveni și
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
Ștefan Voievod și cu fiul nostru Alexandru, am ieșit înaintea turcilor și am făcut cu dânșii mare război în luna iulie 26 și, cu voia lui Dumnezeu, fură biruiți creștinii de către păgâni si au căzut acolo o mare mulțime din ostașii moldoveni.” În timpul său a luat naștere stilul “moldovenesc” în construcția bisericilor, s-au scris primele letopisețe (cronici) și s-au făcut daruri către mânăstiri din afara țării. Se spune ca Ștefan purta întotdeauna asupra sa un triptic, adică o icoană triplă
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele munților, unde sălășluiau de veacuri, să dezvăluie impudice secretele adâncurilor, păzite cu strășnicie de neînduplecatul Neptun. Din depărtări, sosesc călare pe crestele înspumate, ostașii nevăzuți ai apelor, înarmați cu harapnice de foc, ce pocnesc crunt telegarii înaripați ai regatului alb, făcându-i să urle înnebuniți. Peste lume se năpustește viscolul slobozit de perfida regină a ghețurilor, care a plecat cu oaste năprasnică, să cotropească
SILVIA GIURGIU by http://confluente.ro/articole/silvia_giurgiu/canal [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele munților, unde sălășluiau de veacuri, să dezvăluie impudice secretele adâncurilor, păzite cu strășnicie de neînduplecatul Neptun. Din depărtări, sosesc călare pe crestele înspumate, ostașii nevăzuți ai apelor, înarmați cu harapnice de foc, ce pocnesc crunt telegarii înaripați ai regatului alb, făcându-i să urle înnebuniți. Peste lume se năpustește viscolul slobozit de perfida regină a ghețurilor, care a plecat cu oaste năprasnică, să cotropească
SILVIA GIURGIU by http://confluente.ro/articole/silvia_giurgiu/canal [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
Anton Moraru, intitulată „Intervenția militară a URSS împotriva României: 28 iunie-3 iulie 1940”. Autorul se referă la agresiunea sovietică, la imposibilitatea militară a României de a intra în război cu URSS pentru a nu ceda Basarabia, despre victimele imense ale ostașilor români căzuți în această perioadă și lipsa unei istoriografii a românilor privind acest capitol. Venit de la Iași, prof. univ. dr. Ioan Agrigoroaiei a trăit pe viu tragedia anexării Basarabiei: s-a refugiat cu părinții peste Prut la doar șapte ani
BASARABIA SÂNGERÂND ŞI DUPĂ 75 DE ANI DE LA ANEXIUNEA SOVIETICĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1434980622.html [Corola-blog/BlogPost/365913_a_367242]
-
orice mijloc (violență, șantaj, abuz, teroare). Încă din anul 1943 s-a început politizarea armatei prin sprijinul acordat de Ana Pauker și Lt. col. Nicolae Cambrea care au recrutat din rândul prizonierilor de război din U.R.S.S. cca 50 000 de ostași până-n Iunie 1943, lând naștere Diviziei „Tudor Vladimirescu”. Corpul de comandă al Armatei române a suferit o adevărată tragedie, după Actul regal de la 23 August 1944, prin întreg concursul factorilor de conducere ai țării. Surprinzător sau nu, hotărârea de a
Temniţa comunistă – ultimul domiciliu al multor eroi români ai celui de-al doilea război mondial (I) by http://balabanesti.net/2013/01/08/temnita-comunista-ultimul-domiciliu-al-multor-eroi-romani-ai-celui-de-al-doilea-razboi-mondial/ [Corola-blog/BlogPost/339961_a_341290]
-
armată Mihail Lascăr, comandantul Diviziei a 2-a voluntari Români „Horia, Cloșca și Crișan”. Domnule general, Maiestatea Sa Regele mă însărcinează a vă transmite înaltele mulțumiri pentru sentimentul de devotament și bune urări exprimate de domnia voastră în numele ofițerilor, subofițerilor și ostașilor Diviziei a 2-a voluntari români „Horia, Cloșca și Crișan”, cu prilejul sosirii în țară a marii unități și a decorării Augustului nostru Suveran de către Prezidiumul Sovietului Suprem al U.R.S.S. cu ordinul „Victoria”. Primiți vă rog, domnule General, asigurarea
Temniţa comunistă – ultimul domiciliu al multor eroi români ai celui de-al doilea război mondial (I) by http://balabanesti.net/2013/01/08/temnita-comunista-ultimul-domiciliu-al-multor-eroi-romani-ai-celui-de-al-doilea-razboi-mondial/ [Corola-blog/BlogPost/339961_a_341290]