3,729 matches
-
a „acestui meteor", ce invită la noi lecturi, la noi incizii și, de ce nu, la alte reevaluări estetice. Revelatoare mi se pare poezia Dealul roșu prin imaginile pe care ni le propune și prin evocarea celor trei cimitire care adăpostesc ostași români și germani ce s-au confruntat în ultimul cataclism mondial. Poetul, care a trăit drama războiului, cu întreaga sa familie, e profund emoționat de uitarea incalificabilă, la doar unsprezece ani, a celor „nemaiîntorși din lupte" și care așteaptă un
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
zăpadă. Al treilea cimitir e plin de flori -Prin florile de câmp cresc pietre grele; Pe pietrele de căpătâi, în zori, Zâmbesc luminii roșiile stele. Și unsprezece primăveri în șir Și unsprezece toamne ne-ntrerupte Au lăcrămat pe dealul cimitir, Pe-ostașii morți, nemaiîntorși din lupte. Dacă-arputea vorbi acești soldați, Dacă-ar putea din groapă să se scoale, Bancheri, voi ați putea, ne-nfricoșați Să le priviți orbitele lor goale? Și nici un greu fior nu v-ar străbate, N-ați sta în
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
ierarhie și, în vara lui 1837, primește de la Vodă Ghica gradul de maior. Văzuse deja multe, de la grozăviile holerei, la strășnicia vieții militare și la conflictele izbucnite din orice. Însă tinerețea își cere, la un moment dat, drepturile și vajnicul ostaș umblă să se însoare. Norocul, care întârzie ceva vreme, se arată la drum. Însurătoarea, cu o fată dintr-o familie bună, se face fără multe pregătiri, iar consemnarea în amintiri e absolut telegrafică. Mai mult insistă, contabilicește, Lăcusteanu asupra zestrei
Limba reacțiunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2878_a_4203]
-
își cinstesc eroii, pentru că este și Ziua Eroilor. Este un prilej deosebit să ne amintim de toți cei care au luptat pentru libertatea și demnitatea poporului român. De fiecare dată când mă aflu în sudul Republicii Moldova, vizitez negreșit și cimitirul ostașilor români de la Țiganca. Este un loc cu o încărcătură emoțională deosebită, un loc sfințit de sacrificiul suprem al miilor de militari căzuți pentru eliberarea Basarabiei. Ei sunt exemplele de caractere la care trebuie să ne raportăm, pentru a oferi poporului
Ziua Înălțării Domnului. Eba, emoționată în Republica Moldova by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29943_a_31268]
-
în 1 Iulie 1711 când i-am mijlocit țarului convorbirea cu Toma Cantacuzino. Am devenit astfel părtaș al gândirii țarului. De fiecare dată am fost iscodit de curioși dornici să afle ce s'a discutat. Le-am răspuns că sunt ostaș și știu să tac atâta timp cât port uniforma. Încă în timpul călătoriei spre Luțc de la Iaroslav, unde se afla țarul, Simeon Vladislavovici mi-a vorbit de secretul care trebuie păstrat deoarece Moldova și Valahia erau sub oblăduirea sultanului. Ahmed III declarase în
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
bucată de drum, apoi călări în goană la Berești. Când a aflat tatăl său cele întămplate, și-a adunat oamenii și a pornit să-l elibereze pe mitropolit. Lângă orașul Siret au reușit să taie calea convoiului și să risipească ostașii poloni. Convoiul rămăsese în urmă din cauză că transporta racla cu moaștele sfântului Ioan Novi furate de la Iași. Dar bucuria eliberării a fost de scurtă durată. Numai după câteva ore Polonii, regrupați, au atacat la rândul lor. în ciuda rezistenței lor dârze, oamenii
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
răzeși veniți cu caii lor. Între timp cei de la Cetățuie s'au mutat la curtea din Iași. Cele două escadroane de dragoni aveau să se întoarcă în tabără. L-am escortat pe domnitor până la țuțora unde sosise, cu 20 mii ostași și 50 tunuri, feldmareșalul Șeremetiev venind dela Nistru. Cu acea ocazie l-am reîntălnit pe Simeon Vladislavovici Sava de la care am aflat că și țarul trecuse în Moldova. în 24 Iunie Petru I sosi la Iași și Dimitrie Cantemir cu
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
Pe flancuri însă, Turcii rezistau și ne-am pomenit deodată cu ei în spatele nostru. Aproape două mii furăm încercuiți. Restul de trei mii reușiră să facă legătura cu cavaleria Moldovei și cu armata rusească care numărau împreună peste douăzeci mii de ostași. Situația noastră, a celor încercuiți, era desperată. Atunci porni în ajutorul nostru cavaleria mazililor și răzeșilor moldoveni. Atacul ei a străpuns frontal încercuirea și când dădură de noi s'au desfăcut în două, rostogolindu-se pe ambele noastre flancuri împotriva
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
bunăoară, un text alcătuit La moartea lui Cîrlova: "Tu ai urît o țară unde puțini ascultă/ Sau unde-a ta cîntare cu ei nu însoțești;/ Încă trăind, tu viața o petreceai mai multă/ Sorbind în armonia a cetelor cerești,/ Unde, ostaș, d-aicea acol-ai și grăbit". Fragmentul selectat conține două motive cu o frecvență semnificativă în lirica romantică: 1. motivul neînțelegerii și/ sau ingratitudinii contemporanilor/filistinilor față de poet; 2. motivul apartenenței poetului la patria celestă. Primul motiv confirmă structura dualistă, contradictorie
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
mijloacele lor. Adică prin procedeele lor. Tabăra fac ei - tabăra facem și noi, munca fac ei - munca facem și noi, folosesc o anumita terminologie - folosim și noi o anumita terminologie. Toată această atmosferă de solidaritate, de camaraderie - dar nu ziceau ostașii noștri: camarade? Au luat legionarii termenul și l-au batjocorit. Erau unii care înțelegeau să-i combată pe legionari prin ocolirea diferitelor formulări. Nu, Neamțu și Mihăilă au spus, nu, domnule, îi contracaram prin mijloacele lor, că nu sunt ale
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
că după ce a rupt-o cu legionarii (nu din oportunism, ci sincer revoltat de ceea ce s-a pertrecut în decursul unei scene la care a asistat, în timpul ,rebeliunii" din ianuarie 1941, când unul dintre legionari a ucis fără milă un ostaș român dându-i foc), doi ani mai târziu, în 1943, în împrejurări ce mi-au rămas străine, s-a împrietenit cu Lucrețiu Pătrășcanu și a început să aibă contacte cooperante cu mișcarea comunistă ilegală. Așa se face că în 1949
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
domnul Neculai Popa din Los Angeles la Congresul CMR Consiliul Mondial Român de la Vatră Dornei, în 2004, când am remarcat că era bine cunoscut și prețuit de frații noștri din Basarabia, unde fusese de nenumărate ori pentru a cinsti memoria ostașilor români uciși în timpul războiului și pentru alte ajutoare importante. Acolo și atunci am aflat că domnul Neculai Popa a fost deținut politic vreo paisprezece ani , iar când a reușit să ajungă în afara țării și-a promis să facă orice îi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
nu era chiar părăsit. Până nu de mult fusese folosit de preotul Vasile Burduja drept biserică, unde se adună satul duminică la Sf. Liturghie, apoi a fost donat celor doi călugări. țiganca, este un loc de îngropăciune a mii de ostași români aruncați de-a valma în 1941, în timpul războiului de apărare al Basarabiei. Aici am cules oase de pe câmp cum culegi ciupercile, gropile fiind făcute în grabă, la suprafață, iar cimitirul ridicat pe un dâmb, a făcut că ploile să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
București la mai marii zilei, până ce am aflat un departament care abia se înființase, numit „Oficiul Național pentru Cultul Eroilor” unde am gasit oameni de mare isprava, în special colonelul Scarlat. Cu ajutorul lor s-a reconstruit Cimitirul de Onoare al Ostașilor Români de la țiganca, apoi la Cania, la Nicolaeuca la nord de Chișinău și un început de cimitir la Ialoveni, în sud de Chișinău. Prin intervenția lui Florin sârman de la Bistrița s-au confecționat la Reghin niște impunătoare și frumoase troițe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Română din Republică Moldova a rupt tăcerea și a recunoscut existența acestui cimitir și a multor altora din Basarabia. Un cercetător istoric mi-a mărturisit că el deține mărturii ale țărânilor care confirmă existența a peste trei sute de cimitire ale ostașilor români căzuți pentru apărarea pământului românesc din Basarabia. Dacă nu am avut probleme mari cu autoritățile românești, neam lovit însă de inerția unor funcționari, ca de exemplu cei de la Ambasada Română. Eu însă nu m-am lăsat învins și am
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de frumoasă Zaraza. Mult timp Zavaidoc a fost acuzat că ar fi pus la cale uciderea Zarazei în scopul distrugerii adversarului. Nicidecum, ne spune scriitorul, jurnalist Jean Dumitrașcu în volumul „Năbădăiosul Zavaidoc”. Zavaidoc se află pe front la Odessa înveselind ostașii români. Tot Jean Dumitrașcu ne spune: „Suspectul interogat de poliție a fost chiar Cristian Vasile, eliberat repede din lipsă de probe”. ZARAZA, cea care apare că eroina romanței pe care o cântă, atât Zavaidoc, cât și Cristian Vasile (nume dat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
intenționa ca versiunea românească a povestirii Bunica să o dedice Liviei Maiorescu. Se răzgândește și o dedică ,Tinerimii române". O altă secvență profund semnificativă a corespondenței lui Jan Urban Jarnik este aceea care se referă la prezența sa neobosită în mijlocul ostașilor români răniți aflați în lazaretele din Praga în timpul primului război mondial. Pe mulți dintre ei, analfabeți, i-a învățat să citească, le-a așternut scrisori către familie. S-a oferit ca traducător voluntar, ajungând să alcătuiască un îndreptar cu expresii
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
de nemți - el și-a dat seama că numai pe Valea Putnei (pe firul apei) ar fi o posibilitate de trecere dincolo - „la frați” - și astfel i-a răsărit ideea că pe aici s-ar putea strecura, spre frontul românesc, ostași evadați din lagărele germane de prizonieri, pe care îi întâlnea uneori prin munți. Pentru această acțiune foarte riscantă, Chilian și-a alcătuit o ceată de oameni de nădejde, vrânceni și buzoieni: ștefanache Săcăluș, Dumitrache Pantazică și Toma Cristea - legăturile cele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
a continuat îndărătnică și proaspătă, puternică și curată ca frunza pe arbori, ca iarba în glie, ca doina pe fluier. în chiar intersecția aceasta unde mă aflu este sădit un monument; un amplu și „diversificat” monument, menit să marcheze jertfele ostașilor români căzuți pe aceste locuri, în primul război mondial, tocmai pentru a reuni aceste locuri, aceste plaiuri înalte și aceste frunți înzăpezite și gânditoare, cu plaiul străbun, rotunjind astfel trupul țării, cugetul și inima fiecăruia dintre noi. Pentru că adevărul este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de această coroană; căci de-ar fi știut, ar fi rugat să fie preschimbată în coroniță de flori de câmp și așezată pe fruntea celui mai destoinic fiu al lor, la serbarea școlară. La baza monumentului, inscripția lămuritoare: „Aici odihnesc ostașii căzuți pe aceste locuri - 1916-1919”. și, bineînțeles, autorul: Societatea „Cultul eroilor”, Comitetul Central București. Dau, apoi, coperta de piatră la o parte și pătrund în incinta smălțuită cu iarbă. în stânga și în dreapta - două arcuri de cerc; toată incinta - un semicerc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
amenajat și pe semicerc câteva măsuțe. Citesc inscripțiile de pe băncile celor din rândul întâi - mai harnici, mai grăbiți să afle, să întrebe, să răspundă. Eroul soldat Stan Marin, căzut la 19.X.1916; repede, prea repede, grăbit, harnic. și: Un ostaș necunoscut. și: Un ostaș român necunoscut. Apoi: Eroul soldat Bucur Niță, jertfit la 27.X.1916. Rândul II: Eroul soldat Dine Constantin, căzut la 15.III.1917. Apoi: trei bănci cu trei ostași români necunoscuți. și: Eroul soldat Dedi Vasile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
câteva măsuțe. Citesc inscripțiile de pe băncile celor din rândul întâi - mai harnici, mai grăbiți să afle, să întrebe, să răspundă. Eroul soldat Stan Marin, căzut la 19.X.1916; repede, prea repede, grăbit, harnic. și: Un ostaș necunoscut. și: Un ostaș român necunoscut. Apoi: Eroul soldat Bucur Niță, jertfit la 27.X.1916. Rândul II: Eroul soldat Dine Constantin, căzut la 15.III.1917. Apoi: trei bănci cu trei ostași români necunoscuți. și: Eroul soldat Dedi Vasile. De regulă, de o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
repede, prea repede, grăbit, harnic. și: Un ostaș necunoscut. și: Un ostaș român necunoscut. Apoi: Eroul soldat Bucur Niță, jertfit la 27.X.1916. Rândul II: Eroul soldat Dine Constantin, căzut la 15.III.1917. Apoi: trei bănci cu trei ostași români necunoscuți. și: Eroul soldat Dedi Vasile. De regulă, de o parte și alta a rândului de bănci, ca niște monitori, eroii au nume. între ei: eroii anonimi, școlarii de rând. Continui consemnarea numelor, la întâmplare, din ambele arcuri de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
au trudit, au arat și au apărat cu sângele lor pământul acesta! - Panait Nicolae, Apostu Gheorghe, Eremia Dumitru, Dorbea Gheorghe, Doga Alexu, Boicia Ilie, Bermega Gheorghe. Dar multe, foarte multe bănci, foarte multe pietre atestă: un erou român necunoscut, un ostaș român necunoscut - foarte mulți eroi români necunoscuți în băncile de pe rotondă, parcă stră juindu-și eroii, sunt înșiruiți ofițerii - sub locotenenți, locotenenți, căpitani, maiori, colonei - moartea nu cunoaște gradele. Cum au luptat ei? cum sună cuvintele cu care pot fi apreciați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
român necunoscut - foarte mulți eroi români necunoscuți în băncile de pe rotondă, parcă stră juindu-și eroii, sunt înșiruiți ofițerii - sub locotenenți, locotenenți, căpitani, maiori, colonei - moartea nu cunoaște gradele. Cum au luptat ei? cum sună cuvintele cu care pot fi apreciați ostașii români în luptele primului război mondial? - n-o mai fac eu, spre a nu fi suspectat de subiectivism; deși cunosc bine întâmplările, tatăl meu mi-a vorbit nopți în șir despre Mărășeștii cămășilor albe, el însuși s-a încremenit acolo
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]