712 matches
-
o>sp<o>dstva mi slujeaște să pravoiu i viarnoiu slujbu, team i mi videaște ego pravoiu i viarnoiu slujbu do nas, jalovali est mne mu osobnuiu nașei m<i>l<o>sti i dali i pomilovali est mne emu ot nas u nașei zemli maldavscoi edno selo na imea Dumneani cito u volost dorohoiuscomu na reațeaiu Băneasa ză ves notar i să ves prihod cito toia selo beașe prav zacupenoj": Biblioteca ASTRA, Colecții speciale, C. LI/7. 596 "Team mî
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ASTRA, Colecții speciale, C. LI/7. 596 "Team mî videavși eg<o> pravoiu i vearnoiu slujbu do nas, jalovali est mne eg<o> osobnoiu na<ș>iiu m<i>l<o>stiiu i dali i pomilovali es<t> mi emu ot nas u nașeiu zemli moldavscoi să edin selo, cito es<t> prava otn<i>nu g<o>sp<o>ds<t>va mi, na imea Dumeanii na Biuneasa u v<o>lost...": Ibidem, C. LI/5. 597 "Pătrașco Gogoli log
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
es<t> prava otn<i>nu g<o>sp<o>ds<t>va mi, na imea Dumeanii na Biuneasa u v<o>lost...": Ibidem, C. LI/5. 597 "Pătrașco Gogoli log<o>f<et>, radi ego pravaa i vearnaa slujboiu ot iunosti eg<o>": Ibidem, C. LI/8. 598 V.Al. Georgescu, op. cit., p. 124; Idem, L'assemblée comme organe judiciaire, p. 808; P.P. Panaitescu, op. cit., p. 164. 599 V.Al. Georgescu, Sfatul de obște, p. 380-381. 600 Idem, Les assemblées
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Mioc, op. cit., pp. 230-231. 696 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 171-172. Situația ("mare blestem") este întâlnită și la Antioh Cantemir (1705) și Mihai Racoviță (1707). 697 "a cto seago cusit razoriti iscaziti nașe ustroenie, tă da est tăreliat i procliat ot g<ospod>a b<og>a i s<î>na n<a>șego Is<usa> c<ri>s<ta> i ot pr<e>cista ego m<a>tera i ot văvsiah s<via>tih ije b<o>gu bl<a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și Mihai Racoviță (1707). 697 "a cto seago cusit razoriti iscaziti nașe ustroenie, tă da est tăreliat i procliat ot g<ospod>a b<og>a i s<î>na n<a>șego Is<usa> c<ri>s<ta> i ot pr<e>cista ego m<a>tera i ot văvsiah s<via>tih ije b<o>gu bl<a>gougodivșe i da imaet ciasti să iudoia i să tărcleatom Arie vă bezconeciniia veaki i mîki. Amin!": Biblioteca ASTRA, Colecții speciale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
razoriti iscaziti nașe ustroenie, tă da est tăreliat i procliat ot g<ospod>a b<og>a i s<î>na n<a>șego Is<usa> c<ri>s<ta> i ot pr<e>cista ego m<a>tera i ot văvsiah s<via>tih ije b<o>gu bl<a>gougodivșe i da imaet ciasti să iudoia i să tărcleatom Arie vă bezconeciniia veaki i mîki. Amin!": Biblioteca ASTRA, Colecții speciale, C. LI/7. A se vedea Gh. Bichicean, Moldova
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
medievale, p. 10. 698 P.P. Panaitescu, op. cit., pp. 160, 164. 699 Ibidem, p. 162. 700 Șt. Ștefănescu, Istoria medie a României, II, p. 67. A se vedea Istoria Românilor, IV, p. 223. 701 "sluga naș Alexa, on upravilsea i văzeahom ot neg<o> ferăe 12 zlat vă vistear<ie> g<os>p<odst>va mi, togo radi ot (...) ză da na pread bolși da ne imaet mai tegati": Document de la Ștefan Tomșa, Biblioteca ASTRA, Colecții speciale, C. LI/3. 702 " a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Istoria medie a României, II, p. 67. A se vedea Istoria Românilor, IV, p. 223. 701 "sluga naș Alexa, on upravilsea i văzeahom ot neg<o> ferăe 12 zlat vă vistear<ie> g<os>p<odst>va mi, togo radi ot (...) ză da na pread bolși da ne imaet mai tegati": Document de la Ștefan Tomșa, Biblioteca ASTRA, Colecții speciale, C. LI/3. 702 " a vearni sii bolearin naș Apostol pitar upravilsea i postavil sebaa fiarîe vă vistear<iiu> g<o>sp
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
literaturii confesive, biografeme care sunt cu mult mai semnificative în ordinea internă a poemului, și club8-istul Radu Andriescu o știe și uneori chiar o declamă cu hotărârea unui toreador abia intrat în arenă: "introducere în opera lui velimir hleibnikov/ postmodernism ot istokov do konța stoletija/ new perspectives on post-soviet culture/ am făcut turul mesei po nebu polunoci/ avangarda rusă enghel letel/ anexe traducere note/ fiecare-i poet tânăr/ și în pântec foamea-l scurmă/ acest speech și scurt și sumbru/ OLĒ
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în această is tor ie. Asistăm, deseori, la ample manifestații antiglobalizare, organizate, ma i ales, în timpul unor reu niuni internaționale, fără ca participanții, în dre ptățiți sau nu, să creadă mă car ei înșiși că se pot opune acestui fenomen t ot mai evident de la o zi la alta. Cert este că suntem contemporani cu evenimente con siderate de neimaginat doar cu câteva decenii în urmă, respectiv dărâmarea unor bariere polit ice , economice, etnice sau culturale și împăcări istorice între națiuni ce
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
impresia că exercită o influență redusă asupra politicii monetare de a menține sau nu controlul capitalului. Totuși, dacă băncilor centrale li se cere să apere stabilitatea monedei, ca în multe di ntre țările aflate în dezvoltare, atunci aceste a p ot sprijini mai mult controlul capitalului. Evident, politi cil e referitoare la liberalizarea financiara depinde și reduce costurile proprii, așa cum au făcut c omp aniile coreene și conglomeratele indoneziene. Mai mult, prin accentul pus pe conflictele de i nte res național
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
gic din sectorul serviciilor financ iare. În plus, canalele prin care se realizează globalizarea financiară sunt atât de multe și de complexe, încât reversul globalizării financiare nu poate fi anticipat. Noua formă a fluxurilor de capital și utilizare a t ot mai frecventă a intermediarilor financiari internaționali constituie două dintre cele mai im portante evenimente ale globalizării financiare de astăzi. Fluxurile nete de capital către economiile emer gen te au crescut destul de mult începând din anii 1970. Structura fluxu ril or
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
elo r; astfel, avem de-a face cu acea situație în care există așa numita eficiență organizațională a piețelor fi nanciare. Această formă a eficienței a întâmpin at o opoziție remarcabilă, în ciuda faptului că este singura în baza căreia p ot fi justificate, din punctul de vedere al economiei globale, resursele absorbite de către instituțiile financiare. Lipsa acestui tip de eficiență își poate avea originea fie în diferența dintre randamentul social și cel privat, fie într-o tensiune existentă între imobilizarea pe
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ale locuitorilor săi. Majoritatea economiștilor apără, în prezent, pr oce sul de globalizare, în general, deși unii își pun întrebări cu privire la oportunitatea globalizării financ n guv Globalizarea financiară - proces ireversibil Noua formă a fluxurilor de capital și utilizare a t ot mai frecventă a in termediarilor financiari internaționali constit uie două dintre cele mai impor tante evenimente ale globalizării financiare de as tăzi. Globalizarea fluxurilor de capital din această perioadă reprezintă o nouă etapă distinctivă în or ganizarea și managementul finanțelor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
eficient. i ales instrumentelor cu venit variabil; efecte asupra comportamentului investitorilor p e p iață. În condițiile unei piețe care nu mai oferă siguranță și randa men te cât de cât stabile și în ușoară creștere, investitorii se îndepărtează t ot mai mult de piața de ca pital și își modifică radical opțiunile investi țio nale. Acest lucru are impact direct asupra costului capitalului și dobânzilo r f inanciare. Panica, teama, condițiile imitative, isteria sunt sentimente care domină, în aceste mo
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
despre „stricatul dughenilor”, nici vorbă că nu l-a văzut pe Tofan în schimb l-a remarcat pe N. Grigoruță Melenciuc, pe care l-a sfătuit amical „...să se liniștească”. Se pare că cetățeanul „s’a liniștit” de vreme ce arhivarul comerciant ot Pungești a scris în declarația sa că acesta „...m’a ascultat și a rămas în fața prăvăliei mele să o apere”. i. „...se spune că în Târgu Frumos și Podu Iloaie sunt răscoale” Cunoscătorul de carte de 48 de ani Constantin
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
inițierea apariției plăcii de aterom. 1974 Dotter și colab. sunt inițiatorii trombolizei in situ în obstrucțiile acute și cronice ale arterelor membrelor administrare de doze reduse de streptokinază direct în trombul ocluziv (Dotter CT, Rosch J, Seamen AJ. Selective c ot lysis with low dose streptokinase. Radiology 1974; 3: 31-37). 1975 Pe 23 ianuarie 1975 Andreas Grüntzig (1939 - 1985) realizează angioplastia unei stenoze de arteră iliacă iar pe 16 septembrie 1977, folosind un cateter de dimensiuni corespunzătoare, prima angioplastie coronariană. Terapia
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
conține în ea. Cei care au redescoperit acest fenomen sunt considerați soții Kirlian, sub numele cărora fenomenul este și în prezent cunoscut. Dar aceste cercetări sunt în general ținute secrete, motiv pentru care marele public nu ia cunoștință cu t ot ce se cunoaște despre lumea vie. Între corpul eteric și cel biologic există o strânsă interdependență; ceea ce clădește partea energetică este în conformitate cu informația genetică conținută î n c elula ou. Dualitatea și interdependența eteric biologic poate explica într un mod
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
icoanele pe care mi le dărui taica și maica la nuntă. Ziceau că le făcu zugravul lui Mareș Băjescu, ăl cu zugrăveala de la mânăstirea Cornetu. La măria ta or sta mai bine și o să-ți aducă aminte de noi cei ot Brâncoveni”. Din una în alta, tușa Anca se plângea că Bălăcenii, cuscrii ei, sunt plini de grijă pentru aga Constantin, care este în drum spre împăratul nemților, fiindcă doamna Maria a trimis olăcari să-i ajungă pe drum pe aga
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o dată, își cercetase mânerul bastonului, apoi unghiile de la mâna stângă, mai zâmbise o dată cu un aer vinovat: „Domnia ta, nașule, ca mare stolnic ce te aflai în vremea lui Șerban Vodă, fratele domniei tale, ba chiar și în vremea lui Antonie Vodă ot Popești, unchiul domniei tale, trebuie să-ți amintești că nepotul domniei tale fusese și atunci prins cu furtișaguri. Pe cât ne aducem aminte, Șerban Vodă, fratele domniei tale, dorea să-i taie mâna”. Ce vrea de fapt Brâncoveanu? A zădărnicit planul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a împlinit încă zece și dada Stanca are treizeci și șase, iar Dinuț, coconul fratelui Constantin, să fie cu vreo șapte luni mai mare decât Măriuța mea. — Ei, comise Matei, începu Ștefan joaca, dar pe nepoata domniei tale, Măriuța Brâncoveanca ot Mogoșoaia, ce o s-o faci? — Ce s-o fac? Dacă-i dai domnia ta zestrea ce i se cuvine, o mărit cu feciorul lui Neculai Vodă Mavrocordat. — Uui! chiui prințul Ștefan. Surugiii, crezând că e un îndemn pentru ei, răspunseră cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe alt tărâm. După vecernie, cu jupânițele am pornit să citim pisaniile de deasupra ușilor, de pe pietre și de pe unde le-am mai găsit noi. Era lumină multă, că era vară. Și am găsit și pisania moșului nostru Matei Vodă ot Brâncoveni, unde pomenea de cutremurul din vremea lui Alexandru Vodă Iliaș și acolo moșul nostru îi zicea Câmpulungului Dălgopoliu, în slavonește... Îmi aduc aminte, cum ați intrat vreo șapte copile în trapeză și lați ridicat pe sfinția sa de la masă să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vale a plângerii”. Părea că uitase de moartea ei, și Stanca nu fusese doar una din fiicele lui, nu, ea fusese „cea întâi născută a noastră fiică”, ea îi dăduse certitudinea că taica nu va avea soarta celorlalți Brâncoveni, Preda ot Brâncoveni, Papa și Barbu, pe care nu-i cunoscuseră ei copiii și nici chiar taica, decât din pomelnicele pentru morți ale sfintelor ctitorii ridicate de ei. — Mai facem, neică Ștefane, un panegiric ca cel de l am citit când a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
decât din pomelnicele pentru morți ale sfintelor ctitorii ridicate de ei. — Mai facem, neică Ștefane, un panegiric ca cel de l am citit când a împlinit vodă cincizeci de ani? Acum îl facem împreună și-l punem pe vodă Matei ot Doicești să-l citească, șopti râzând Radu Brâncoveanu. — Fratele nostru și al domniei tale vel postelnice ot Obilești, Matei ot Doicești, să facă singur panegiricul, că a deprins fără greșeală scrisul pe grecește. Slavă Ție, Doamne, că a apucat și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ca cel de l am citit când a împlinit vodă cincizeci de ani? Acum îl facem împreună și-l punem pe vodă Matei ot Doicești să-l citească, șopti râzând Radu Brâncoveanu. — Fratele nostru și al domniei tale vel postelnice ot Obilești, Matei ot Doicești, să facă singur panegiricul, că a deprins fără greșeală scrisul pe grecește. Slavă Ție, Doamne, că a apucat și soru mea Stanca să-l vadă scriind, credea răposata că nu mai apucă în veci asemenea minune
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]