830 matches
-
prin estimarea PIB potențial prin utilizarea de metode statistice de filtrare sau prin metoda funcției de producție. „Majoritatea țărilor folosesc o funcție de producție de tip Cobb Douglas cu doi factori de producție, iar PIB potențial este considerat acel nivel al outputului consistent cu un stoc de capital și o rată a șomajului care nu accelerează inflația (NAIRU). Următorul pas este cel legat de estimarea componentei ciclice a veniturilor și cheltuielilor din totalul acestor variabile. Atât metoda FMI, cât și cea a
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
pe larg în Hagemann, 1999 și Fedelino, Ivanova and Horton, 2009. Metodologia OCDE este detaliată în Giorno, Richardson, Roseveare and van den Noord, 1995 și Girouard and Andre, 2005. De asemenea, produsul intern brut potențial și respectiv decalajul de producție (output gap-ul) sunt calculate folosindu-se metodologii diferite: Sistemul European al Băncilor Centrale utilizează filtrul Hodrick-Prescott, în timp ce Comisia Europeană, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, sau Fondul Monetar Internațional folosesc metoda funcției de producție. În primul caz, avantajul este că
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
rezultatele pentru mai multe țări sunt comparabile, în timp ce, în al doilea caz, dezavantajul este că, de cele mai multe ori, anumite serii de date nu sunt disponibile. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Altăr et al. (2010a) estimează PIB potențial și output gap pentru economia românească (studiul este realizat luând în calcul perioada 1998-2008). Abordarea autorilor constă în „combinarea rezultatelor estimărilor prin metoda funcției de producție cu estimarea bazată pe metode statistice de filtrare (filtru HP, Kallman, wavelet ș.a.). În prima etapă
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
au agregat rezultatele obținute prin metodele statistice de filtrare și au estimat un indice consensus pentru rata de creștere a PIB potențial, asignând fiecărei metode o anumită pondere de importanță ca legătură inversă în raport cu stabilitatea acelei proceduri”. Legat de estimarea output gap pentru România, o abordare inovatoare găsim în lucrarea lui Dobrescu (2006). Autorul consideră că „atât echilibrul intern cât și cel extern trebuie luate în considerare în estimarea PIB potențial și că atâta timp cât doar datele privind inflația, rata șomajului și
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
externe echilibrate”. Dobrescu își fundamentează abordarea pe „următoarele ipoteze metodologice: PIB potențial este concomitent asociat cu o inflație constantă și o balanță comercială externă sustenabilă; toate șocurile dinspre ofertă afectează acest nivel, PIB potențial fiind astfel un indicator variabil iar output gap-ul reflectă în mod exclusiv presiunea dinspre cererea agregată”. Procedura inovată de Dobrescu arată că „estimarea output gap conține importante părți ale componentelor ciclice care sunt constante sau variabile”. Benes et al. (2010) dezvoltă un model simplu, bazat pe
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
constantă și o balanță comercială externă sustenabilă; toate șocurile dinspre ofertă afectează acest nivel, PIB potențial fiind astfel un indicator variabil iar output gap-ul reflectă în mod exclusiv presiunea dinspre cererea agregată”. Procedura inovată de Dobrescu arată că „estimarea output gap conține importante părți ale componentelor ciclice care sunt constante sau variabile”. Benes et al. (2010) dezvoltă un model simplu, bazat pe tehnici de filtrare multivariate, ce măsoară PIB potențial utilizând date cu privire la inflație, șomaj și capacitatea de utilizare. Autorii
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
PIB potențial. Revenind la calculul deficitului bugetar structural, Altăr et al. (2010b) estimează soldul bugetar structural pentru economia românească, studiu realizat pentru perioada 1998-2008. Autorii utilizează două metodologii de calcul al elasticităților diferitelor categorii de venituri și cheltuieli bugetare în raport cu output gap. Ambele abordări conduc la rezultate similare, senzitivitatea medie la nivel bugetar fiind egală cu 0,285 și, respectiv, 0,290. Magnitudinea componentei ciclice a soldului bugetar este aproximativ 1% din PIB. Autorii concluzionează că după o îmbunătățire constantă, soldul
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
agregate prin politici de finanțe publice, precum și informații referitoare la gradul de consolidare fiscală” (Giorno et al., 1995). Recent, Bornhorst et al. (2011) furnizează „o procedură operațională ce ne arată când și cum putem aplica diferitele abordări de estimare a output gap și sold bugetar structural. Principala lecție de învățat este aceea că nu există o singură metodă de ajustare a soldului bugetar iar metoda optimă trebuie considerată în funcție de scopul analizei realizate, disponibilitatea datelor statistice, regimul fiscal și structura economică, ceea ce
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
guvernele naționale au supraestimat frecvent creșterea economică pe termen mediu, afectând astfel calitatea estimărilor privind ponderea veniturilor bugetare în PIB. Prima problemă este cea legată de măsurarea condițiilor ciclice în timp real. Incertitudinile legate de estimarea PIB potențial și a output gap-ului au fost detaliate în lucrările lui Orphanides și van Norden (2002) precum și în analize empirice realizate pe țările OCDE, în lucrările semnate de Forni și Momigliano (2004) și Golinelli și Momigliano (2007). Putem considera această dificultate ca o
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
dată de diferența dintre estimările în timp real și cele ulterioare ale dimensiunii decalajului de producție aproximat de abaterea PIB real de la tendința acestuia pe termen lung Larch și Turrini (2009) demonstrează că revizuirea PIB potențial și a estimării privind output gap-ul exprimă rezultatul unor erori de estimare a PIB real. Determinarea output ului potențial în anul t estimat în anul curent T, implică în general o funcție centrală și simetrică a PIB actual ori părți din PIB actual: De
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
decalajului de producție aproximat de abaterea PIB real de la tendința acestuia pe termen lung Larch și Turrini (2009) demonstrează că revizuirea PIB potențial și a estimării privind output gap-ul exprimă rezultatul unor erori de estimare a PIB real. Determinarea output ului potențial în anul t estimat în anul curent T, implică în general o funcție centrală și simetrică a PIB actual ori părți din PIB actual: De exemplu, componenta decalaj de producție (output gap) poate fi estimată prin metode diferite
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
erori de estimare a PIB real. Determinarea output ului potențial în anul t estimat în anul curent T, implică în general o funcție centrală și simetrică a PIB actual ori părți din PIB actual: De exemplu, componenta decalaj de producție (output gap) poate fi estimată prin metode diferite, care conduc la rezultate foarte diferite atât pentru acest indicator, cât și, pe cale de consecință, pentru deficitul structural. Prin urmare, rezultatele trebuie privite, și mai ales interpretate, cu prudență. A doua problemă apărută
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
26 1.5. Estimarea deficitului bugetar ciclic și structural pentru România Estimarea mărimii deficitului structural se realizează pe parcursul a trei etape, astfel (Hagemann, 1999): 1) estimarea decalajului dintre produsul intern brut efectiv realizat și produsul intern brut potențial (PIB potențial) (output gap); 2) estimarea componentei ciclice pe baza output gap-ului și a senzitivității deficitului bugetar (aceasta, la rândul ei, va fi obținută cu ajutorul elasticităților veniturilor, respectiv cheltuielilor bugetare în funcție de PIB); 3) estimarea componentei structurale prin eliminarea componentei ciclice din componenta
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
structural pentru România Estimarea mărimii deficitului structural se realizează pe parcursul a trei etape, astfel (Hagemann, 1999): 1) estimarea decalajului dintre produsul intern brut efectiv realizat și produsul intern brut potențial (PIB potențial) (output gap); 2) estimarea componentei ciclice pe baza output gap-ului și a senzitivității deficitului bugetar (aceasta, la rândul ei, va fi obținută cu ajutorul elasticităților veniturilor, respectiv cheltuielilor bugetare în funcție de PIB); 3) estimarea componentei structurale prin eliminarea componentei ciclice din componenta bugetară curentă. Pentru calculul deficitului bugetar structural am
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
românească a suferit în perioada analizată numeroase schimbări structurale, fapt care afectează trendurile determinate, indiferent de metoda de estimare folosită; în plus, deși datele folosite sunt trimestriale, totuși dimensiunea eșantionului poate fi considerată ca fiind încă redusă. PIB potențial și output gap-ul pentru România au fost estimate prin utilizarea metodei funcției de producție. Calculul componentei structurale a necesitat identificarea componentei bugetare ciclice. Pentru estimarea acesteia au fost folosite elasticitatea veniturilor guvernamentale 2 și elasticitatea cheltuielilor 3 în raport cu PIB; pe baza
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
componenta soldului bugetar actual, conform următoarei formule: România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Formula utilizată pentru a calcula componenta ciclică este următoarea: Componenta ciclică a fiecărei categorii de venituri și cheltuieli ( jCtDC ) este calculată prin utilizarea decalajului de producție (output gap-ului) și a elasticității estimate față de produsul intern brut ( PIBj ). Senzitivitatea deficitului bugetar la modificarea produsului intern brut (PIB) se calculează ca diferență între senzitivitatea veniturilor bugetare (εv) și senzitivitatea cheltuielilor bugetare (εG) la variația producției interne: ε = εv
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și alții discută problema construcției unui indicator care să măsoare corect sustenabilitatea fiscală luând în considerare legătura dintre dezechilibrele din contul curent și evaluarea poziției fiscal-bugetare structurale. Mai precis, un indicator care să evalueze poziția fiscală luând în considerare deopotrivă output gap-ul și perioadele de absorbție explozivă. Evenimentele de tip absorption boom sunt definite de Lendvai et al. (2011) ca fiind „perioade în care ponderea absorbției în PIB crește cu mai mult de 5 procente de-a lungul unei perioade
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
boom. După metodologia fundamentată de Jaeger și Klemm (2007) și îmbunătățită de Lendvai et al. (2011), voi încerca să estimez și să analizez evoluția indicatorului CAAB pentru România, adică să elimin din soldul bugetar actual atât influențele automate determinate de output gap, cât și influențele determinate de absorbție asupra soldului bugetar efectiv. Voi proceda în acest demers parcurgând mai multe etape. În prima etapă, se va arăta arăta modul în care se poate îmbunătăți abordarea convențională (calculul soldului bugetar structural CAB
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În fapt, absorption gap reprezintă diferența dintre absorbția actuală și cea „potențială”. Chinn și Prasad (2003) și mai târziu Lee et al. (2008) definesc absorbția „potențială” ca absorbția întâlnită în condițiile în care outputul se află la nivelul potențial iar contul curent este corelat cu fundamentele macroeconomice (cu alte cuvinte current account norms așa cum sunt definite de autorii citați - „valori ale contului curent consistente cu determinantele pe termen mediu ale balanței economii-investiții”). 2.3
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
2009, ar fi existat un minimum de spațiu fiscal pentru relansare economică, pierderile de competitivitate ar fi fost mult mai mici ș.a.m.d Avându-se în vedere prociclicitatea ridicată a veniturilor și cheltuielilor în economia românească în relație cu outputul observăm un lucru îngrijorător: anii de boom 2004-2008 nu au condus la crearea de rezerve (buffere) suficiente pentru perioada mai puțin fastă ce urma să apară mai devreme sau mai târziu. Spațiul fiscal redus a lăsat România fără finanțare în
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
2008 - Q1 2012, mai ales din cauza cerințelor tot mai stricte de capitalizare impuse de reglementările prudențiale postcriză și a nevoii de însănătoșire a bilanțurilor băncilor mamă determinate de creșterea ponderii creditelor neperformante. Rahman (2010) a estimat empiric prociclicitatea veniturilor în raport cu output gap-ul și, respectiv, cu absorbția internă (ajustând rezultatele obținute în funcție de eficiența colectării). Argumentul principal al acestei cercetări a fost acela de a vedea dacă mărirea de venituri bugetare din perioada 2003-2007 în țările nou membre ale UE a fost
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a fost acela de a vedea dacă mărirea de venituri bugetare din perioada 2003-2007 în țările nou membre ale UE a fost tranzitorie. Altfel spus, care este măsura în care această creștere a veniturilor bugetare a fost determinată de un output mai mare sau de o absorbție internă mai mare. Autorul menționat mai sus a estimat „legătura dintre venituri și output pe baza a trei relații diferite: senzitivitatea veniturilor reale în raport de outputul real; senzitivitatea veniturilor reale în raport de
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a fost tranzitorie. Altfel spus, care este măsura în care această creștere a veniturilor bugetare a fost determinată de un output mai mare sau de o absorbție internă mai mare. Autorul menționat mai sus a estimat „legătura dintre venituri și output pe baza a trei relații diferite: senzitivitatea veniturilor reale în raport de outputul real; senzitivitatea veniturilor reale în raport de output gap și senzitivitatea ponderii veniturilor nominale în PIB în raport de output gap” (Rahman, 2010). Rezultatele obținute arată că
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
veniturilor bugetare a fost determinată de un output mai mare sau de o absorbție internă mai mare. Autorul menționat mai sus a estimat „legătura dintre venituri și output pe baza a trei relații diferite: senzitivitatea veniturilor reale în raport de outputul real; senzitivitatea veniturilor reale în raport de output gap și senzitivitatea ponderii veniturilor nominale în PIB în raport de output gap” (Rahman, 2010). Rezultatele obținute arată că „prociclicitatea veniturilor bugetare în perioada 2003-2007 a fost determinată într-o pondere mai
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
mai mare sau de o absorbție internă mai mare. Autorul menționat mai sus a estimat „legătura dintre venituri și output pe baza a trei relații diferite: senzitivitatea veniturilor reale în raport de outputul real; senzitivitatea veniturilor reale în raport de output gap și senzitivitatea ponderii veniturilor nominale în PIB în raport de output gap” (Rahman, 2010). Rezultatele obținute arată că „prociclicitatea veniturilor bugetare în perioada 2003-2007 a fost determinată într-o pondere mai mare de absorbția internă decât România spre Compactul
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]