409 matches
-
Orwell -, un evreu veritabil ! Și nici măcar nu are bunul-simț să-i fie rușine de asta” <endnote id="(697, p. 159)"/>. Este distanța care, În limbaj popular, se măsoară Între „ovrei” și „jidan”, Într-o expresie de tipul „Tu nu ești ovrei, tu ești un jidan scârbos” <endnote id="(216)"/> sau Într-un proverb rusesc : „Nu tot evreul e jidan, ci acela e jidan care e jidan” <endnote id="(3, p. 70)"/>. Această disociere a migrat din zona culturii populare În cea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
intitulată Israelitul român. Tot acolo se publica o rugă către Dumnezeu pentru binecuvântarea României și se cerea „israeliților” să facă donații pentru ajutorarea fraților români („avuții să dea galbeni, săracii parale”). Ei sperau astfel că „românii [...] vor vedea că și ovreii sunt buni” (Israelitul român, București, nr. 1, 1857). Tot atunci, chiar și un „mărunțișar ambulant” (cum Îl definea Caragiale) precum Cilibi Moise - „vestitul În Țara Românească” - era interesat de imaginea evreului În ochii românului : „Să trăiască nația mea israelită și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu toate că era evreică” (expresie din sud-estul Poloniei ; <endnote id="cf. 70, p. 62"/>) ; sau : „E om bun, măcar că-i jidan” ; sau : „E evreu, dar om de treabă” ; sau : „Măcar că-i jidan, tot are dreptate” ; sau : „E un erou, măcar că e ovrei” <endnote id=" (293)"/>. Iată și alte formulări, prin care este mimată surprinderea : „Jidaucă, jidaucă, dar suflet are, ca tot omu’ !” <endnote id="(197)"/> sau prin care este exprimat regretul : „Ce om cumsecade, păcat că-i ovrei” <endnote id="(3, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un erou, măcar că e ovrei” <endnote id=" (293)"/>. Iată și alte formulări, prin care este mimată surprinderea : „Jidaucă, jidaucă, dar suflet are, ca tot omu’ !” <endnote id="(197)"/> sau prin care este exprimat regretul : „Ce om cumsecade, păcat că-i ovrei” <endnote id="(3, pp. 30, 59 și 65)"/>. Sau : „Păcat că-l cheamă Le(i)buș”, Într-o nuvelă de Horia Carp <endnote id="(433, p. 57)"/> și „țăranii Îl iubeau, măcar că era ovrei”, Într-un roman „transilvănean” de Liviu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ce om cumsecade, păcat că-i ovrei” <endnote id="(3, pp. 30, 59 și 65)"/>. Sau : „Păcat că-l cheamă Le(i)buș”, Într-o nuvelă de Horia Carp <endnote id="(433, p. 57)"/> și „țăranii Îl iubeau, măcar că era ovrei”, Într-un roman „transilvănean” de Liviu Rebreanu <endnote id="(737, p. 301)"/>. La nevoie, formula poate fi răsturnată. Eu Îl apreciez pe evreu „cu toate că el este evreu”, dar și „cu toate că eu sunt român”. „Mie Îmi sunt dragi ovreii - zice un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
măcar că era ovrei”, Într-un roman „transilvănean” de Liviu Rebreanu <endnote id="(737, p. 301)"/>. La nevoie, formula poate fi răsturnată. Eu Îl apreciez pe evreu „cu toate că el este evreu”, dar și „cu toate că eu sunt român”. „Mie Îmi sunt dragi ovreii - zice un personaj dintr-o piesă a lui Rebreanu -, cu toate că-s român get-beget... Sunt muncitori, isteți, inteligenți” <endnote id="(734, p. 675)"/>. „E evreu, dar e om de treabă”, sună o zicală uzuală printre polonezi, cum Își aduce aminte Czestaw
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-și reprime acest tip de slăbiciuni. Într-un text manuscris românesc de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (redactat nu Întâmplător ca un „Cuvânt Împotriva jidovilor celor orbiți și rătăciți”) se cerea În mod tranșant : „Să nu mai zicem «O, ce ovrei cumsecade este acesta», căci mare este dușmănia lor asupra noastră !” (mss. BAR nr. 3171, din 1792). În paranteză fie spus, acest tip de receptare a străinului era destul de uzual În spațiul cultural sud-est-european, chiar dacă (sau mai ales dacă) străinul părea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trebuie spus că neîncrederea În bunătatea sau În onestitatea acestuia este Întărită și de proverbe : „Nu te Încrede În evreu, chiar de ar fi picat din cer” (proverb polonez și rutean ; <endnote id="cf. 3, p. 70"/>) ; sau : „Tovărășie cu ovreiul să nu faci, [chiar] de ți-ar aduce marea cu sarea” și „[Oricât de bun ar fi,] ovreiul tot ovrei rămâne” (zicale românești ; <endnote id="cf. 80, p. 129 ; 3, p. 75 ; 253, III, p. 445"/>) ; sau : „Evreul tot evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În evreu, chiar de ar fi picat din cer” (proverb polonez și rutean ; <endnote id="cf. 3, p. 70"/>) ; sau : „Tovărășie cu ovreiul să nu faci, [chiar] de ți-ar aduce marea cu sarea” și „[Oricât de bun ar fi,] ovreiul tot ovrei rămâne” (zicale românești ; <endnote id="cf. 80, p. 129 ; 3, p. 75 ; 253, III, p. 445"/>) ; sau : „Evreul tot evreu rămâne, chiar dacă are pinteni la cizme” (proverb german și polonez). „Evreul rămâne Întotdeauna evreu”, spune un personaj din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
chiar de ar fi picat din cer” (proverb polonez și rutean ; <endnote id="cf. 3, p. 70"/>) ; sau : „Tovărășie cu ovreiul să nu faci, [chiar] de ți-ar aduce marea cu sarea” și „[Oricât de bun ar fi,] ovreiul tot ovrei rămâne” (zicale românești ; <endnote id="cf. 80, p. 129 ; 3, p. 75 ; 253, III, p. 445"/>) ; sau : „Evreul tot evreu rămâne, chiar dacă are pinteni la cizme” (proverb german și polonez). „Evreul rămâne Întotdeauna evreu”, spune un personaj din nuvela Mendel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
minciuna, zgârcenia și Înșelăciunea sunt principalele lui caracteristici” <endnote id="(852, p. 84 ; 853, p. 61)"/>. Iată cam aceeași zicală folosită de un Ilie Neacșu la sfârșitul anilor ’90 În revista ultra- naționalistă România Mare (nr. 443, 8 ianuarie 1999) : „Ovreiul - tot ovrei ! Îl aduni de pe drumuri, Îl primești În ograda ta, Îi pui masa, Îl găzduiești - și el tot nemulțumit este de gestul tău plin de omenie” <endnote id="(cf. 608, p. 124)"/>. Trebuie adăugat totuși că acest tip de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Înșelăciunea sunt principalele lui caracteristici” <endnote id="(852, p. 84 ; 853, p. 61)"/>. Iată cam aceeași zicală folosită de un Ilie Neacșu la sfârșitul anilor ’90 În revista ultra- naționalistă România Mare (nr. 443, 8 ianuarie 1999) : „Ovreiul - tot ovrei ! Îl aduni de pe drumuri, Îl primești În ograda ta, Îi pui masa, Îl găzduiești - și el tot nemulțumit este de gestul tău plin de omenie” <endnote id="(cf. 608, p. 124)"/>. Trebuie adăugat totuși că acest tip de proverbe se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În cunoscutul său „roman evreiesc”, De două mii de ani..., publicat În 1934 : - Cu evrei ca dumneata - zice Mircea Vieru, un personaj cu puseuri naționaliste - pacea [dintre români și evrei] va fi oricând posibilă. Mai mult chiar decât pacea : iubirea. - „Cu ovrei ca dumneata...” Am mai auzit vorba asta - Îi replică protagonistul romanului, un alter ego al autorului -, „Dacă toți evreii ar fi ca tine...”. E o amabilitate așa de veche. Și așa de umilitoare... <endnote id="(219, p. 218)"/>. Comentând apreciativ
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a plămădit dracul un armean”), la polonezi („Pe polon Îl Înșală neamțul, pe neamț italianul, pe italian spaniolul, pe spaniol jidanul, pe jidan Însă numai dracul”), la lituanieni („Un evreu Înșală trei nemți, un rus trei evrei”), la macedoromâni („Un ovrei Înșală zece greci, un grec Înșală zece albanezi”), la greci („Un grec face cât trei evrei, dar cinci greci fac 328 Imaginea evreului În cultura română aproape cât un armean”), la nemți („Trei evrei Înșală un armean, trei armeni un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rușilor,/ tăria și prostia sârbilor <endnote id=" (vezi 327)"/>,/ dăscălia și minciuna râmlenilor,/ scârnăvia nemților,/ râia și gubăvia sașilor,/ norocirea grecilor la bani,/ mândria leșilor <endnote id=" (vezi 605)"/>,/ frumusețea cerchezilor,/ pohvala [= lăudăroșenia] moldovenilor,/ zavistia [= invidia] rumânilor,/ eresul armenilor,/ bogăția ovreilor,/ sărăcia și goliciunea țiganilor” <endnote id="(20, p. 299)"/>. Am transcris În totalitate acest text din 1705 pentru că este un bun exemplu de imagologie, conținând nu numai hetero-imagini, dar și auto- imagini, În caz că originea textului este românească. Într-adevăr, Moses
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de la mine, blestemaților, În focul cel veșnic care este gătit diavolului și Îngerilor lui” (Matei 25, 41). Figurarea de-a valma a catolicilor, evreilor și musulmanilor În preajma Iadului nu trebuie să ne mire. Pentru imaginarul colectiv al românilor creștin-ortodocși, „letinul”, „ovreiul” și „turcul/tătarul” sunt cam la fel de „păgâni”, „spurcați”, „și-n cruce nebotezați” : „Letinu bogat,/ Savai cânele spurcat ;/ Ca turci e necreștinat/ Și de lege lepădat” sau „Letinu bogat,/ Ovreiu nebotezat/ Și de lege lepădat” <endnote id="(795, pp. 263-267)"/>. „Lăsând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tată și țineți să faceți poftele tatălui vostru” (Ioan 8, 44). Mai mult decât atât, fiind „adversarul lui Isus”, evreul a fost considerat o Întrupare a lui Anticrist și un urmaș al lui Iuda, care l-a vândut pe Isus. „Ovreii sau jidanii” - sună o credință populară românească - sunt „iudei, adică feciori [= urmași] de-ai lui Iuda vânzătorul” <endnote id="(30, p. 30)"/>. Evident, este vorba de Iuda Iscarioteanul, apostolul ale cărui coordonate demonice au fost stabilite chiar de textul evanghelic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fi ușor demonstrată prin faptul că „evreul real” (și nu doar ipostaza sa legendară) este asociat În mod explicit Diavolului, printr-o mulțime de credințe, apelative și zicători populare românești : „Jidu-i sfredelul Dracului” <endnote id="(13, pp. 90 și 323)"/>, „Ovreiul e al Dracului” <endnote id="(3, p. 61)"/>, „Neamul jidovesc,/ Îndrăcit și diavolesc” <endnote id="(16, p. 1462)"/>, iar „piele de drac” este denumirea populară a stofei din care era făcut anteriul negru al evreului <endnote id="(366)"/> ; sau ghicitori
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ghicitori : „Joacă dracu’ pe părete,/ Cu jidoavca de ureche” (= umbra ; <endnote id="cf. 38, p. 380)"/> ; sau Înjurături : „Du-te-n jidovi” (= Du-te dracului ; <endnote id="cf. 39, p. 21"/>) ; sau strigături : „Una, două, trei,/ Să ia dracu’ pe ovrei” <endnote id=" (3, p. 12)"/> ; sau recitative din folclorul copiilor : „Iese dracul din tăciuni/ Cu jidanul de perciuni,/ Iese dracul de sub iarbă/ Cu jidanul dus de barbă,/ Iese dracul de sub ghiață/ Cu jidanul de mustață,/ Iese dracul din curechi/ Cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Principala trăsătură a fenomenului amintit a fost considerarea evreului ca fiind o Întrupare a Satanei. De la mijlocul secolului al XVI-lea, un rol În acest sens l-a jucat și retorica luterană : „Evreul este Diavolul Însuși”. „De bună seamă că ovreiul este Întruchiparea Împelițatului”, spune un personaj shakespearian (Neguțătorul din Veneția, act II, scena 1). În această situație, toate stereotipurile care compuneau portretul Diavolului au fost transferate și asupra evreului. Acesta din urmă a preluat nu numai viciile morale ale Satanei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ionescu inoculează astfel toată Încărcătura diabolică pe care o conține numele de Iuda Iskariotski, care - cum spuneam - a generat două denumiri populare ale Diavolului : Iuda și Scaraoțchi. „Din neamul lui Iuda - spune o legendă populară românească - se trag iudeii, adică ovreii sau jidanii, că lor În cărțile adevărate le zic numai iudei, adică feciori [= urmași] de-ai lui Iuda vânzătorul” <endnote id="(30, p. 30)"/>. De aceea, În legende populare românești se vorbește despre „jidanii lui Iuda” și despre draci care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
omorât, evreicele se roagă În timpul zilei cu lacrimi fierbinți la Dumnezeu pentru a cruța viața bărbaților lor... (credință din Moldova ; <endnote id="cf. 317, p. 192"/>). Se crede că când intră jidovii În sărbătoarea cuștilor va ploua (credință din Bucovina). Ovreii când intră la cușcă se roagă să nu ploaie, căci când plouă din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ (credință din Moldova ; <endnote id="cf. 64, p. 274"/>). Iese dracul dintr-o stâncă P-un jidan ducând În cârcă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
135)"/>. Este simptomatic faptul că romanul-foileton Le Juif errant, publicat de Eugène Sue În 1844, a fost tradus În chiar anul apariției sale atât În maghiară, de Sándor Petöfi, cât și În română, de Timotei Cipariu (care l-a intitulat Ovreiul neadormit). Pentru cărturarii ardeleni, condiția „evreului rătăcitor”, prigonit și lipsit de țară, a fost resimțită ca fiind asemănătoare celei a românului din Transilvania habsburgică. De curând, istoricul Sorin Mitu a pus În evidență compasiunea și empatia cu care românii transilvăneni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iosef Hechter), „jidovul rătăcitor” apare În ipostaza unui umil librar ambulant, Abraham Sulitzer, care călătorește cu trenul de clasa a III-a și cară după el multe pachete cu cărți (tipărirea, comercializarea și editarea de cărți erau vechi ocupații evreiești). „Ovreiul e un om cu pachete. Câte necazuri, atâtea pachete”, explică el. Întrebat ce face, cu ce se ocupă, Abraham răspunde simplu : „Ce face un ovrei ? Umblu”. Fiind „Ahasverus În persoană”, „Abraham Sulitzer umblă : asta Îi e meseria. E negustor de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
el multe pachete cu cărți (tipărirea, comercializarea și editarea de cărți erau vechi ocupații evreiești). „Ovreiul e un om cu pachete. Câte necazuri, atâtea pachete”, explică el. Întrebat ce face, cu ce se ocupă, Abraham răspunde simplu : „Ce face un ovrei ? Umblu”. Fiind „Ahasverus În persoană”, „Abraham Sulitzer umblă : asta Îi e meseria. E negustor de cărți ovreiești. Le poartă pe toate dru murile, În slujba eternității lor” <endnote id=" (219, pp. 66-69)"/>. Abraham este un evreu călător și etern, așa cum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]