728 matches
-
potențial redox amintite mai Înainte. Pentru ce e nevoie de conviețuirea dintre plantă și animal? Pentru că, la nivelul plantei are loc un proces de reducere a bioxidului de carbon la compuși organici, precum glucoza, cu potențial redox scăzut. Aceștia sunt oxidați, adică transformați Înapoi În bioxid de carbon, la nivelul animalului. Pentru că primul proces absoarbe energie, iar cel de al doilea o eliberează, este posibil ca energia primară, a Soarelui, să susțină, sub forma chimică a glucozei, Viața din zonele În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
linii mari, mecanismul pus În joc. Răspunsul meu e Însă doar parțial pozitiv, anume doar ca potențialitate. Realitatea e mai crudă, pentru că reducerea, adică ceea ce face planta, este consumatoare de energie. Omul, mă refer la societatea umană, obține Însă energia oxidând (exemplul tipic, o termocentrală), iar când face o excepție, cum ar fi o hidrocentrală, entropizând, ceea ce e cam același lucru. Și, ținând seama de faptul că acest lucru se face cu un randament subunitar, Înseamnă că depoluarea pe care ar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
substrat anorganic pe care-l transformă, cu ajutorul unei forme de energie primară, În cele din urmă solară, În substanță organică reducătoare, adică producătorii, și heterotrofele care, utilizând această substanță, generează energia de care au nevoie, adică consumatorii, eliberând produșii anorganici oxidați de care au nevoie autotrofele. Cititorul atent ar putea replica acum că am omis ceea ce Îndeobște se consideră ca un al treilea segment al biocenozei, anume descompunătorii. De fapt aceștia, care consumă substanța organică redusă, produsă de autotrofe, dar neoxidată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și din interior, adică rezultate din metabolismul său. Unul din mecanismele prin care se apără, adică Își păstrează homeostazia, constanța parametrilor biologici, e tocmai pierderea continuă de celule amintită mai Înainte, pe care are grijă ca În prealabil să le oxideze. Se știe, de exemplu că părul, dar și stratul superficial al pielii, e alcătuit din cheratină, o proteină cu sulf. Numai că la baza sa, firul de păr are sulful sub formă redusă, de grupări sulfhidrice; pe măsură ce crește, părului i
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
formată până atunci, pe calea intermediară a aminoacizilor sintetizați abiotic din amoniac și metan. Atmosfera sărăcea În aceste substanțe; reformarea lor pe seama energiei solare devenea tot mai nesemnificativă În raport cu creșterea continuă a consumului de către protoorganisme. Viața a rezolvat, Însă tot oxidând, și criza “alimentară” ce se prefigura: apariția fotosintezei a permis utilizarea directă a luminii solare, dar a produs oxigen. Încet, apoi tot mai repede, mediul s’a oxidat și astfel, astăzi, atmosfera nu mai permite existența formelor reduse ale elementelor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În raport cu creșterea continuă a consumului de către protoorganisme. Viața a rezolvat, Însă tot oxidând, și criza “alimentară” ce se prefigura: apariția fotosintezei a permis utilizarea directă a luminii solare, dar a produs oxigen. Încet, apoi tot mai repede, mediul s’a oxidat și astfel, astăzi, atmosfera nu mai permite existența formelor reduse ale elementelor amintite la Începutul capitolului: carbonul e prezent ca bioxid de carbon, azotul și oxigenul ca atare; sulful, devenit elementar, s’a depus În zăcăminte ori s’a oxidat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
oxidat și astfel, astăzi, atmosfera nu mai permite existența formelor reduse ale elementelor amintite la Începutul capitolului: carbonul e prezent ca bioxid de carbon, azotul și oxigenul ca atare; sulful, devenit elementar, s’a depus În zăcăminte ori s’a oxidat la sulfați; la fel, o parte din azot, sub forma oxidată de azotați, alcătuiește zăcăminte. S’a instalat un nou echilibru, mai precis o evoluție lentă spre oxidant, În care se confruntă două forțe: Viața, care În ansamblul ei induce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ale elementelor amintite la Începutul capitolului: carbonul e prezent ca bioxid de carbon, azotul și oxigenul ca atare; sulful, devenit elementar, s’a depus În zăcăminte ori s’a oxidat la sulfați; la fel, o parte din azot, sub forma oxidată de azotați, alcătuiește zăcăminte. S’a instalat un nou echilibru, mai precis o evoluție lentă spre oxidant, În care se confruntă două forțe: Viața, care În ansamblul ei induce o anumită oxidare a mediului și procesul de reducere datorat radiației
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Mai precis, efectul asupra mediului, Întotdeauna reductiv la plante, devine tot mai puternic pe măsură ce planta e mai evoluată. E și aceasta o perfecționare, menită a-i asigura o supraviețuire, ca specie, mai Îndelungată, pentru că În condițiile În care mediul se oxidează, Încet dar sigur, planta poate opune o acțiune reductivă, deci compensatoare, tot mai puternică. Și, cu această afirmație Îmi Îndeplinesc datoria pe care mi-am asumat-o În capitolul anterior: anume, de ce speciile vechi, neevoluate, au preferat să se adapteze
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
continuu, este și faptul că uneori relația plantă−microorganism nu funcționează perfect, precum În unele mlaștini. Atunci, acumularea continuă de substanță reducătoare va genera carbonul fosil: cărbuni ori petrol. Și tot atât de adevărat e faptul că pot exista substanțe imposibil de oxidat de către microorganisme, adevăratul pericol, care implică Însă activitatea umană; asta impune, În consecință, o discuție mai lungă și, mai ales, nelipsită de pasiuni. 45 Frumoasa iarnă, pe care mai mult o bănui dincolo de pereții laboratorului, bibliotecii ori cabinei de emisie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cele mai evoluate plante, soluția găsită cândva de licheni confirmându-le premoniția. Am arătat atunci că, În scopul refacerii solului, pe care planta Îl reduce În mod inevitabil, ea, planta, fie se retrage periodic lăsând microorganismele din sol să-l oxideze, fie colaborează, În situații particulare, cu aceste microorganisme, În mod continuu, stabilind asociații cu acestea. Am arătat atunci că aceste asociații sunt extrem de strânse la plantele vechi, precum coniferele, la care microorganismele, de fapt ciuperci, se Întrepătrund cu țesuturile rădăcinii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
unele pe altele, până ce se va ajunge În punctul diametral opus de pe cerc. Tot acest lanț va folosi deșeul plantelor, oxigenul, și vor produce alt deșeu, bioxidul de carbon. Alt deșeu, excrețiile, Împreună cu organismele moarte, constituie hrana descompunătorilor, care le oxidează succesiv până la mineralizare, consumând și ele oxigen și producând același deșeu: bioxidul de carbon; acești descompunători, tot heterotrofe, acoperă restul cercului, până la plante. Acestea, plantele, se vor hrăni exact cu deșeurile rezultate: substanțele minerale și bioxidul de carbon. De reținut
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
până atunci a unui singur fel de organisme: heterotrofele (bacterii) ce consumau, fără a pune nimic În loc, substanța reducătoare rămasă din epoca prebiotică a planetei. Nu era vorba doar de epuizarea hranei, dar știm că heterotrofele au capacitatea de a oxida mediul de viață, ajungând la a și-l face impropriu. Fotosinteza, manifestată de organisme autotrofe, a rezolvat două probleme: autotrofele reduc mediul, deci remediază poluarea amintită și produc hrana pentru heterotrofe. E drept că unele heterotrofe, mai vechi, ce aveau
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
creșterea unor animale. Dejecțiile animale și resturile menajere sunt depozitate undeva pe lângă grajd. În acea grămadă are loc o primă etapă de prelucrare naturală a deșeurilor, un proces oxidativ, În cursul căruia substanțele organice sunt mineralizate. Prin faptul că sunt oxidate, aceste deșeuri ar trebui să fie poluante, dar faptul cunoscut conform căruia substanțele minerale degradează un eventual mediu acvatic, prin eutrofizare, nu are În acest caz nici o relevanță, Întrucât aceste deșeuri mineralizante sunt folosite ca Îngrășământ pe ogor. Aici, plantele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
continuă să crească. Dintre cele trei principale elemente fertilizante, azotul, potasiul și fosforul, ultimul pune cele mai mari probleme ambientale, pe care doresc să le aduc În atenție. Fosforul e un element reducător, nefiind astfel utilizabil de către plante ca atare; oxidat, ca pentaoxid, e numai bun, dar de nemanipulat. De aceea, pentaoxidul de fosfor e neutralizat, cel mai adesea cu amoniac, formând un Îngrășământ dublu, de fosfor și azot. Toate bune, numai că În natură fosforul se găsește aproape exclusiv În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de relație, anume aproximativ proporțională: un potențial redox mare, oxidant, caracteristic unui mediu poluat, corespunde cu o entropie mare și invers. Exemplu: un metal, precum fierul, este reducător și are o entropie mică, 6,5 cal/mol⋅grd; dacă e oxidat, ca monoxid, ia valoarea 13; dacă e și mai oxidat, ca trioxid, adică rugină, entropia sa e de 21,5. Evident, degradarea e sinonimă cu oxidarea, dar și cu creșterea entropiei. În sfârșit, să vedem de ce sunt În stare organismele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
intenționat. Exemple: o scoică, Teredo navalis, este specializată, folosind În acest scop enzima celulaza, În a distruge ambarcațiile din lemn pe care se fixează; altă moluscă, Lithophaga lithophaga, perforează stânca, grație acizilor pe care-i produce; o mulțime de bacterii oxidează metalul, de exemplu fierul, pentru a obține energie. Asta se cheamă biocoroziune, iar ea e responsabilă, direct ori indirect, de 60% din totalul coroziunii. Viața e deosebit de tenace, și nu numai În mediul săi spunem consacrat. Oriunde dă de apă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru mediu; un astfel de proces doresc să-l cópii, aducându-l la o formă conformă civilizației actuale, fără Însă a jena mediul. Deci: În groapa privății are loc un prim proces, anaerob, de fermentare, În care substanțele organice sunt oxidate, adică mineralizate. Se eliberează o anumită cantitate de energie care-i folosită de microorganismele care se ocupă de acest proces; ele aparțin de fapt segmentului heterotrof al unei biocenoze. Dacă procesul s’ar opri aici, ceea ce a rezultat ar fi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
că Prutul e mai reducător decât pământul din jur, are ca bază fizică exact ce am spus acum, că Prutul curge. Ca minoritate În raport cu restul mediului, apa devenită dintr’un motiv oarecare stagnantă se va entropiza sau, În alte cuvinte, oxida. Biocenoza ce-o locuiește va suferi, În consecință, un proces de adaptare, prin schimbări calitative. Anume, speciile, animale și deopotrivă vegetale, caracteristice stării neentropizate, reduse, vor fi Înlocuite de altele caracteristice stării entropizate, oxidate. Să vedem care sunt acestea sau
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
capabile a ovida, pentru a obține energie, hidrogenul sulfurat până la sulf care, solid fiind, era separat de atmosferă și depozitat În chiar celula bacteriei sau În imediata sa apropiere. Mai târziu, pe măsura oxidării mediului, au putut apare bacterii care oxidau, fie hidrogenul sulfurat, fie sulful abia amintit, până la sulfați. Dar sulfații sunt deja compatibili cu plantele, fie ele alge, care-i folosesc pentru a sintetiza aminoacizi cu sulf, precum cisteina și metionina. Animalele, care au și ele nevoie de acești
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În iad, ci cumva multiplicat În miliardele de miliarde din celulele sale Împrăștiate prin laboratoarele lumii. Dar să lăsăm această lungă patanteză. Biocenoza de care am amintit mai există, și nu numai În mare, dar și pe uscat. Bacteriile sulfooxidante oxidează hidrogenul sulfurat și bioxidul de sulf, rezultând o gamă largă de produși, de la sulf până la sulfați, dar care nu mai sunt gazoși; deci, atmosfera se purifică. Sulfații sunt folosiți de alge, dar și de alte plante, pentru sinteza aminoacizilor cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
autotrofele dizidente, Întemeind un sistem bipartit, adică biocenoza. De atunci, la guvernarea Terrei alternează cele două “partide” și despre “schimbările de guvern” am mai vorbit, dar se pare că mai trebuie ceva, pentru că și așa, mediul a continuat să se oxideze. Dacă “partidul” autotrofelor, dispunând de energie la discreție, din afară, deci de posibilitatea de a contracara oxidarea mediului, a preferat poziția minimă, cel al heterotrofelor, dependente energetic de autotrofe, a devenit mai activ, diversificânduse, astfel Încât să poată exploata orice formă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
adică exact ceea ce au nevoie deversele organisme heterotrofe. Că n’au la dispoziție decât hrana, ori mai bine zis biomasa adusă de ape din jur, e o altă poveste dar, În urma viețuirii acestor Încă rare organisme, apa Începe a se oxida, creând condiții optime pentru autotrofe, adică plante, În special alge; din acest moment se poate vorbi de o biocenoză și de un lanț trofic independent. Dar, pentru a produce o cantitate evidentă de material, capabilă a umple acel lac, e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
procesele abiotice de fixare a energiei radiante a ultravioletelor În compuși organici. Dar acel autotrof nu era capabil a Închide complet circuitul substanței, astfel Încât din deșeurile acelor heterotrofe să reconstituie componentele atmosferei, ci doar să sintetizeze hrană. Și, cum heterotrofele oxidează mediul, și atmosfera a devenit mai oxidantă, nu prin oxigen, dar prin epuizarea gazelor reducătoare - oxid de carbon, metan, amoniac - de până atunci, sursa de materii prime pentru hrană. Consecința? Absorbite, prin neutralizare de către atmosfera oxidată, reducătoarele ultraviolete, singura sursă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acea rezervație, arțarul și-a mai aflat un aliat În opera sa distructivă și tot În urma favorizării de către om. Anume, o colonie de bâtlani care, rămași fără locurile tradiționale de cuibărit, distruse de aceeași amenajare hidrotehnică, au năvălit În pădure, oxidând solul prin excrementele lor. În rest, ca mecanism, nici o deosebire de efectul arțarului. Stejari bătrâni au plătit această schimbare cu viața. Este cazul să ne mirăm? În fond, și În alt plan, unul negentropic, citadin dus la desăvârșire, pe numele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]