1,143 matches
-
refacerea aleilor, plantare arbori si gard viu, amplasarea unui loc de joacă pentru copii și realizarea sistemului de iluminat nocturn. Dacă inițial parcul a fost proiectat cu un vast gazon central, de formă aproape circulară, punctat pe laterale de rare pâlcuri de copaci și arbuști de esențe diverse, după modernizare parcul Floreasca nu mai păstrează decît rare urme ale acelei "modernități": în centrul lui, judecat probabil prea gol, au fost amplasate jocuri masive, în culori țipătoare, pentru copii, au fost îndesite
Parcul Floreasca () [Corola-website/Science/327183_a_328512]
-
2004 (privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone) și se întinde pe o suprafață de 498 hectare. Aria naturală este inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier și reprezintă o zonă cu luciu de apă și mlaștini; cu pâlcuri de răchită albă ("Salix alba") și plop alb ("Populus alba") și ierburi plante hidrofile și higrofile; printre care peștișoară ("Salvinia natans"), trifoiaș-de-baltă ("Marsilea quadrifolia") sau diferite specii de trestie și rogozuri. În arealul rezervației este semnalată prezența mai multor păsări
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin, ulm, mesteacăn, tei, gorun.La bordura pădurilor de foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salbă moale, spin porumbar, sânger, soc roșu. În zona alpină cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeurul. Malurile văilor sunt tivite, fragmentar și discontinu, de arbori specifici din zonelor umede: arin, plopul tremurător și răchita. Intervenția factorului uman în zonele intens populate ale bazinului a dus la modificări importante
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
fragmentează versantul în mici interfluvii paralele ocupate în cea mai mare parte de pășuni. Spre baza versantului crește și panta iar în profilul longitudinal al pârâurilor apar numeroase săritori. Toate aceste mici râuri au albiile și versanții împădurite iar între pâlcurile de pădure apar livezile de măr sau prun, până nu demult și gutui. Suprafețele structurale mai înalte sunt ocupate numai de pășuni și fânețe întrerupte pe alocuri de mici lacuri. Spre valea Dâmboviței suprafețele structurale sunt mai puțin extinse dar
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
1-0,8 km, netedă, uscată, constituită din argile nisipoase, cu vegetație de pajiște, pe alocuri cu terenuri înmlăștinite. Suprafața bazinului rîului prezintă o câmpie deluroasă, străbătută de multe vâlcele și ravene adânci, deseori în formă de canioane, cotele absolute, cu pâlcuri de stuf și rogoz, uneori arbuști. Lângă satele Chetrosu și Gribova există lacuri cu lungimea de 18-85 m, lățimea de 11-40 m și adâncimea de 0,6-0,8 m, cu vegetație abundentă de stuf și rogoz; patul de 20 m.
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
gamă diversă de floră și fauna specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. Vegetația lemnoasa are în componență arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), în amestec cu gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula") sau paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"); pâlcuri sporadice de conifere cu larice ("Larix") și pin ("Pinus L."), rachița ("Salix hastata, Salix retușa"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
au fost identificate mai multe etape de construcție a cetății. Nu au fost identificate aici fortificații anterioare, rezultând că prima construcție fortificată datează din epoca domniei lui Petru I Mușat. Cercetările arheologice au determinat faptul că aici a existat un pâlc de pădure care a fost defrișat prin incendiere în vederea ridicării construcției. Datarea construcții se datorează și descoperirii câtorva zeci de monede de argint (toate emise de monetăria voievodului Petru I Mușatinul) în cel mai vechi nivel al cetății. Petru I
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
Exemplarele de "Thuja occidentalis - Fastigiata" oferă un aspect sobru și ocazional grandios parcului. O alee cu mesteceni verticali (habitus normal) se combină cu o alee cu mesteceni înclinați oarecum inestetic din cauza umbrei laterale. Prezența castanilor porcești se combină cu alte pâlcuri de tei, salcâmi japonezi, precum și cu peisaje secundare create de garduri vii de "Spiraea", "Deutzia scabra", "Philadelphus coronarius", "Acer tataricum" și altele. În toamna 2013 specialiști în domeniu au recomandat municipalității completarea aliniamentelor existente cu exemplare în concordanță cu indivizii
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Este evident impactul omului în acest areal, deoarece a desființat aproape total arealul silvostepei, cat și cel al pădurii, înlocuindul cu culturi. Au rămas doar câteva petice de stepă secundară sau pâlcuri de pădure. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde (Tettigonia viridissima), lăcusta călătoare, gândacul de colorado (Leptinotarsa decemlineata) ( care provoacă pagube culturilor de cartofi) , cărăbușul
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
345 m). Prin așezarea ei între ziduri naturale de piatră, a fost un loc de refugiu la nevoie. Vechea mănăstire era așezată pe drumul care ducea de la „Piatra Potcoavă” spre sud la 180 m, într-un loc pietros, cu un pâlc de arbori, sub forma unui berc. Din piatra de calcar, primii călugări au zidit o mănăstire-fortăreață în formă de pară. Mănăstirea era apărată din trei părți de pereții naturali ai muntelui. Lipsesc date exacte asupra modului de trecere a terenului
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
Aici el rememorează momentele luptei din 14-15 decembrie 1467 între oștile moldovenești conduse de domnitorul Ștefan cel Mare și cele ungurești ale regelui Matia Corvin, terminată printr-un ""așa măcel, că urla valea de vaiete, armele scăpărau fulgere-n beznă, pâlcuri întregi se abăteau stropșite-n picioarele cailor, și oriîncotro fugeau bieții unguri, tot de Ștefan dădeau"". După cum relatează scriitorul, ""pentru amintirea acelei biruinți, Ștefan a ridicat în Baia Biserica Albă — la ruinele ei, țăranii cu dare de mână, păzitori unei
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
se dezvoltă pajiști dese și scunde iar în partea inferioară (subalpină) apar tufișuri de ienupăr, bujor de munte, afin, jneapăn. În largul văilor mari, datorită umezelii persistente, apare o vegetație specifică de luncă, cu stuf, papură, rogoz și adesea cu pâlcuri de sălcii, plopi și arini. În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină. Variația condițiilor topoclimatice determină o diferențiere a învelișului vegetal prin etajaea formațiilor vegetale: Datorită poziției geografice și diversității condițiilor naturale, în România există o faună bogată și variată
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
mlăștinoase predomină stuful (genul "Phragmites"), papura (genul "Typha"), izma broaștei ("Mentha aquatica"), cucuta de apă ("Cicuta virosa"), cornaciul ("Trapa natans") și mai rar nufărul alb ("Nymphaea alba"). Zona extravilană se remarcă prin absența copacilor de mari dimensiuni, existând un singur pâlc de salcâmi ("Robini pseudacacia") la intrarea în oraș. Altfel, în oraș se pot întâlni sălcii ("Salix babylonica"), plopi, frasini ("Fraxinus excelsior") și corcoduși ("Prunus cerasifera"), pomii fructiferi consacrați fiind mai rari. La capitolul legendar există afirmarea că Sulina ar fi
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]
-
uriașilor s-au așezat aici de pază la hotare pe vremea lui Burebista, conduși de bătrânul Moroș, stăpânul munților și al văilor din Ținutul Tisei, al Someșului și al Lăpușului și care ar fi construit un sistem de fortificații pe pâlcurile dealurilor și la trecători unde își plasează destoinici luptători. Așa s-ar fi așezat strămoșii uriașilor pe Valea Maotei (un afluent firav al Someșului, afluent care trece prin centrul satului actual), împreună cu cirezi de boi și vaci și cete de
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
Speciile dominante aici sunt: "Agropyron cristatum", "Agropyron ischemus", "Festuca sulcata", "Artemisia campestris" etc. Terenurile cultivate au în general următoarele buruieni: "Amaranthus retroflexus", "Taxacum afficale", "Cirsium arvense", "Agropyron repens", "Agrostecuma", "Setaria", "Veronila", "Stellaria" ș.a. Pe dealurile din nordul localității crește în pâlcuri rare și vestitul bujor de stepă. Pe teritoriul localității a fost descoperit în secolul al XIX-lea un colan (torques) din argint. Piesa reprezintă unul dintre acele coliere sau brățări mari, rigide, cunoscute sub numele de torques și formate dintr-
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
vechi covoare înnodate erau țesute manual în Konya, capitala Selgiucizilor. În secolele XII-XIII, au înflorit miniaturile în Irak. Operele literare, științifice și istorice aveau ilustrații elaborate minuțios. Datorită mongolilor, motivele asiatice, cum ar fi florile de lotus, animalele mitice și pâlcurile de nori, au intrat în tezaurul de forme ale artei islamice, în special în arta persană. Fabricarea sticlei s-a dezvoltat în perioada mamelucilor, în Egipt și în Siria. Stilul maur s-a impus în Peninsula Iberică, un exemplu fiind
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
frainetta). În comuna Poiana Mare, vegetația arboricolă este reprezentată de resturile unor păduri de stejar, care acopereau suprafețe întinse, dar care au dispărut, lăsând locul culturilor agricole. Se întâlnesc exemplare rare de porumbar (Prunus spinose), stejarul pufos, ulm, grupate în pâlcuri, ce au fost declarate monumente ale naturii (Pădurea Ciurumela - de la Tunarii Vechi). În cadrul zonei de silvostepă se întâlnește și o vegetație intrazonală determinată de factori edafici specifici, reprezentată prin vegetația nisipurilor, vegetația de luncă, vegetația de mlaștină și vegetația de pe
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
care astăzi îi poartă numele. A fost confirmată că rezervație floristica prin Hotărârea Consiliului Județean Iași nr. 8/1994 și prin Legea 5/2000. Rezervatia cuprinde o pajiște multiseculara, cu fânețe ce aparțin regiunii de silvostepa din nordul Moldovei, cu pâlcuri de stejar și gorun, bogate în poieni, iazuri și terenuri mlăștinoase, unele din ele cu soluri salinizate. Aici au avut loc numeroase alunecări de teren, formând un microrelief variat care în corelație cu factorii abiotici au dat posibilitatea instalării unui
Fânețele seculare Valea lui David () [Corola-website/Science/316661_a_317990]
-
cheile din aval de Caracușenii Vechi, la stînca lui Ciuntu și la intrarea în Corjeuți, în defileul Tiglau. De la înălțimea stîncilor de sus, Lopatnicul se vede ca un fir de argint ce strălucește și șerpuiește prin smaraldul ierburilor și al pîlcurilor de flori. Relieful montan cu pante inundate de flori sălbatice iți lasă impresia că te afli în apropiere de Carpați sau de munții Dobrogei. De-a lungul veacurilor băștinașii au compus mai multe cîntece și legende închinate acestor locuri pitorești
Râul Lopatnic () [Corola-website/Science/321449_a_322778]
-
este situat pe Dunăre, la sud de localitatea Moldova Veche și la aproximativ trei kilometri de port. Cu o suprafață de 345 de ha, insula are un sol nisipos-pietros, cu pâlcuri de pădure unde predomină specia arboricolă de răchită albă, Salix alba, cu floră și faună specifică zonelor umede. Ostrovul are o lungime de aproximativ șase kilometri. Înainte de anul 1970 era mult mai mare, însă a fost inundată odată cu scufundarea insulei
Ostrovul Moldova Veche () [Corola-website/Science/336991_a_338320]
-
cea de la mănăstirea vecină, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Începând cu sectorul al doilea, Sectorul Ogivelor, poziționat între Culoarul Stâlpilor și Culoarul Sufocant, peștera devine tot mai interesantă din punct de vedere geomorfologic: dantelării de țurțuri stalactitici, coloane intermediare, domuri, pâlcuri de stalagmite, bazine adânci, scurgeri parietale argiloase, ocru de peșteră, etc., unele dintre forme căpătând chiar denumiri grație spectaculozității lor. Peștera găzduiește o colonie de hibernare de aproximativ 300 de lilieci de peșteră din Ordinul Microchiroptera, Genul Rhynophus, numit popular
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
începând cu anul de cerere 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat includ una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic de mai jos: ... a) terase; ... b) elemente de peisaj - garduri vii/fâșii împădurite; arbori izolați, arbori în grup/pâlcuri arbustive din zona de câmpie sau arbori în aliniament; margini de câmp; iazuri; rigole; ... c) zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare; ... d) zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție; ... e) terenuri agricole împădurite; ... f) zone
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279948_a_281277]
-
carpenul (Carpinus betulus). Dintre arbuști cel mai des întâlniți sunt sângerul(Cornus sanguinea)și șocul(Sambucus nigra). Există diverși arbuști că: alunul (Corylus avellana), măceșul (Roșa canina), murul (Rubus fructimosus). Cea mai joasă treaptă de relief (lunca), este reprezentată de pâlcuri formate din salcii, rachițe, arini, plopi. Repartiția, densitatea și bogăția faunei sunt în legătură directă cu altitudinea reliefului, specificul florei și impactului factorului antropic asupra arealurilor de dezvoltare ale acesteia. Fauna este reprezentată în principal printr-un număr mare de
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
varietatea surprizelor, la îndemâna vizitatorilor din toate colțurile lumii. Podgorița, Bucureștii vor atrage milioane de călători dornici să străbată imensul bulevard suspendat dr. Sorin Oprescu, cu vedere, dedesubt a fluviului Dâmbovița, cu recentă vărsare în Marea Neagră, după reactualizarea unui vechi proiect. Pâlcurile de asiatici, australieni, bavarezi, laponi vor survola centura de lacuri a capitalei, în elegante gondole electrice, vor face shopping în centrul istoric al orașului, restaurat aproape în întregime încă din 2038, vor bea cafeluța în pasajul Universității, de asemenea recent
Anul 2050 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7965_a_9290]
-
Ar fi trebuit să-l întreb pe Otowaka.” Pietrele de pe malul râului se uscau la soare, care strălucea viu pe iarbă, pe mure și pe hainele murdare ale lui Hiyoshi. „Oricum, voi aștepta aici,” hotărî el, așezându-se lângă un pâlc de tufișuri. Seniorul Nobunaga... Seniorul Nobunaga. Poznașul stăpân al clanului Oda. Ce fel de om putea fi? Ca un talisman lipit, numele acestuia nu-i mai ieșea din cap, fie că dormea, fie că era treaz. Hiyoshi voia să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]