8,265 matches
-
Sănătății, prin care a invocat excepția lipsei dovezii calității de reprezentant al MAI, excepția neștampilării și excepția lipsei semnăturii MAI și a solicitat amendarea MAI și MS pentru exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale. Cu privire la excepțiile invocate de pârâți prin întâmpinări, reclamantul a solicitat respingerea acestora. Astfel, cu privire la excepția inadmisibilității cererii de suspendare, raportat la art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamantul a susținut că la nivel național nu există niciun ordin al ministrului sănătății
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
a solicitat respingerea acestei excepții. Tot la data de 12.01.2021 reclamantul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise referitoare la excepția nulității absolute a dispozițiilor art. 1 din anexa nr. 2 prin care a arătat că mecanismul fraudulos pe care pârâtul Guvernul României a înțeles să îl folosească la adoptarea art. 1 din anexa nr. 2 înfrânge spiritul dispozițiilor imperative ale art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 care privesc expres că obligativitatea purtării măștii se poate institui prin ordin
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
data de 10.02.2021 reclamantul a solicitat ca instanța să solicite relații Guvernului României, MAI și Ministerului Sănătății, pentru judecarea cu celeritate a cererii de suspendare, a admisibilității acesteia și aflarea adevărului în cauza dedusă judecății, în sensul de a preciza pârâtul Guvernul României dacă România, prin Președinte sau Guvern, a emis în starea de alertă o notificare prin care să informeze Secretariatul General al Consiliului Europei că derogă de la prevederile Convenției (Curtea Europeană a Drepturilor Omului), în condițiile art. 15
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
această notificare a cuprins drepturile și libertățile cărora se va aduce atingere; dacă răspunsul este afirmativ, să se precizeze dacă această notificare a fost acceptată sau respinsă și în ce proporție (ce măsuri au fost acceptate, respectiv respinse). Să precizeze pârâtul Ministerul Sănătății dacă a emis un ordin de ministru prin care să declare stare de epidemie, existând două acte normative în vigoare care prevăd această obligativitate: stare de epidemie din care să rezulte o situație de risc epidemiologie și biologic
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
biologic, în condițiile cerute de Legea nr. 136/2020, art. 6 lit. a); stare de epidemie deosebit de gravă în condițiile cerute de H.G. nr. 153/2018 la articolul unic lit. A pct. 1 și 9 din anexa nr. 2. Să precizeze pârâtele MAI și Ministerul Sănătății de ce au mai modificat Ordinul nr. 87A/81/2020 privind purtarea măștii în spații publice închise, prin adoptarea Ordinului nr. 23/15/2021 care instituie obligativitatea măștii și în spațiile publice deschise, în condițiile în care prin întâmpinările formulate
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
și Ministerul Sănătății de ce au mai modificat Ordinul nr. 87A/81/2020 privind purtarea măștii în spații publice închise, prin adoptarea Ordinului nr. 23/15/2021 care instituie obligativitatea măștii și în spațiile publice deschise, în condițiile în care prin întâmpinările formulate de pârâți, aceștia nu au recunoscut că măsura este nelegală și deci Guvernul nu îi poate substitui în ceea ce privește adoptarea măsurii și nici nu poate adăuga la ordin; mai exact, MAI a precizat că măsurile din H.G. nr. 1.065/2020 se
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
după cum urmează, potrivit considerentelor reținute în încheierea de ședință: au fost admise excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății; instanța a constatat că nu mai este învestită cu soluționarea excepțiilor invocate de acești pârâți și nici a excepțiilor invocate de reclamant privind nulitatea întâmpinării formulate în cauză de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne și lipsa dovezii calității de reprezentat al acestui pârât; a fost respinsă excepția lipsei de interes invocată de pârâtul Guvernul României; a
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății; instanța a constatat că nu mai este învestită cu soluționarea excepțiilor invocate de acești pârâți și nici a excepțiilor invocate de reclamant privind nulitatea întâmpinării formulate în cauză de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne și lipsa dovezii calității de reprezentat al acestui pârât; a fost respinsă excepția lipsei de interes invocată de pârâtul Guvernul României; a fost respinsă excepția inadmisibilității pentru lipsa procedurii prealabile, excepție invocată de pârâtul Guvernul României; a
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
a constatat că nu mai este învestită cu soluționarea excepțiilor invocate de acești pârâți și nici a excepțiilor invocate de reclamant privind nulitatea întâmpinării formulate în cauză de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne și lipsa dovezii calității de reprezentat al acestui pârât; a fost respinsă excepția lipsei de interes invocată de pârâtul Guvernul României; a fost respinsă excepția inadmisibilității pentru lipsa procedurii prealabile, excepție invocată de pârâtul Guvernul României; a fost calificată excepția inexistenței Hotărârii CNSU nr. 58/2021 ca apărare de fond
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
invocate de acești pârâți și nici a excepțiilor invocate de reclamant privind nulitatea întâmpinării formulate în cauză de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne și lipsa dovezii calității de reprezentat al acestui pârât; a fost respinsă excepția lipsei de interes invocată de pârâtul Guvernul României; a fost respinsă excepția inadmisibilității pentru lipsa procedurii prealabile, excepție invocată de pârâtul Guvernul României; a fost calificată excepția inexistenței Hotărârii CNSU nr. 58/2021 ca apărare de fond; sa luat act de poziția procesuală a reclamantului care a
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
în cauză de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne și lipsa dovezii calității de reprezentat al acestui pârât; a fost respinsă excepția lipsei de interes invocată de pârâtul Guvernul României; a fost respinsă excepția inadmisibilității pentru lipsa procedurii prealabile, excepție invocată de pârâtul Guvernul României; a fost calificată excepția inexistenței Hotărârii CNSU nr. 58/2021 ca apărare de fond; sa luat act de poziția procesuală a reclamantului care a înțeles să renunțe la cererea de sesizare a Curții Constituționale. ... Analiza Curții Analizând cererea de
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
se înlăture art. 1 pct. 2 și 13 din anexa nr. 3, să se înlăture art. 2 pct. 2 din anexa nr. 3, să se înlăture art. 6 pct. 1 și pct. 2 din anexa nr. 3; să se interzică pârâtului Guvernul României să mai emită în viitor hotărâri de Guvern cu dispozițiile anulate. În drept, Curtea reține că, potrivit art. 1 din H.G. nr. 1.065/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 decembrie 2020
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
și Social este organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înființare, organizare și funcționare. Așa cum a statuat și Curtea Constituțională în considerentele Deciziei nr. 391 din 8.06.2021 invocate de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, „art. 141 din Constituție se rezumă doar la consacrarea rolului Consiliului Economic și Social ca organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului, iar pentru detalii privind domeniile de specialitate în care acesta este consultat, textul face trimitere
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
de respectivul alineat. “ Față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Secu Cristian Adrian în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, va anula în parte art. 1 din anexa nr. 2 a H.G. nr. 1.065/2020, în sensul eliminării sintagmei „în spațiile publice“, și va respinge în rest acțiunea. PENTRU ACESTE MOTIVE, În numele legii, HOTĂRĂȘTE: Admite în parte acțiunea
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
eliminării sintagmei „în spațiile publice“, și va respinge în rest acțiunea. PENTRU ACESTE MOTIVE, În numele legii, HOTĂRĂȘTE: Admite în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Secu Cristian Adrian, cu domiciliul procesual ales în XXXXXXXXXX, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, cu sediul în Palatul Victoria, Piața Victoriei nr. 1, sectorul 1, București. Anulează în parte art. 1 din anexa nr. 2 a H.G. nr. 1.065/2020, în sensul eliminării sintagmei „în spațiile publice“. Respinge în rest acțiunea. Obligă pârâtul
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
pârâtul Guvernul României, cu sediul în Palatul Victoria, Piața Victoriei nr. 1, sectorul 1, București. Anulează în parte art. 1 din anexa nr. 2 a H.G. nr. 1.065/2020, în sensul eliminării sintagmei „în spațiile publice“. Respinge în rest acțiunea. Obligă pârâtul Guvernul României la plata cheltuielilor parțiale de judecată către reclamantul Secu Cristian Adrian în sumă de 84,90 lei. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Curtea de Apel Brașov. Pronunțată
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
prescripția executării silite începe să curgă la data nașterii dreptului de a obține executarea silită. ... 147. Spre deosebire de cazul hotărârilor judecătorești sau arbitrale, când dreptul de a obține executarea silită se naște odată cu dreptul de a obține condamnarea pârâtului (însă exercițiul său este amânat, în lipsa unui titlu executoriu), în cazul titlurilor executorii care nu se obțin în urma unei proceduri jurisdicționale, însă cărora legea le recunoaște putere executorie (astfel cum sunt, spre exemplu, contractele de credit, încheiate potrivit
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
creditorul ipotecar (titular al dreptului real de ipotecă) are la dispoziție, în scopul realizării creanței sale, două acțiuni cu caracter real, respectiv acțiunea ipotecară executorie (dreptul de a obține executarea silită) și acțiunea ipotecară condamnatorie (dreptul de a obține condamnarea pârâtului), distincte de prerogativele de constrângere a dreptului patrimonial de creanță garantat prin ipotecă, trebuie evidențiat că problema de drept supusă interpretării are ca premisă existența unui titlu executoriu nonjurisdicțional, respectiv contractul de ipotecă, care conferă creditorului un drept real de
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
procedurii civile referitoare la competența teritorială a instanțelor de judecată, respectiv art. 107 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.“ ... 17. Prin Decizia nr. 945 din 7 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 8 septembrie 2011, Curtea Constituțională, făcând trimitere la jurisprudența sa anterioară, a reținut că reglementarea
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
de a consacra o soluție legislativă defavorabilă angajatului, textul criticat vizează ocrotirea sa, astfel încât acesta, care, de altfel, de cele mai multe ori are calitatea de reclamant, să nu fie obligat să introducă acțiunea la instanța de domiciliu/sediu al pârâtului, deci al angajatorului. Desigur că în ipoteza în care angajatul are domiciliul într-o altă localitate față de locul în care își desfășoară activitatea, el are obligația de a-și înscrie în actul de identitate adresa de reședință dacă locuiește
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
multe cazuri, acțiunile referitoare la conflictele individuale de muncă sunt inițiate de salariați, astfel că reglementarea este concepută din această perspectivă, tinzând să avantajeze pe salariații reclamanți. ... 32. În același timp, Curtea constată că, atunci când salariații au calitatea de pârât, acțiunea în justiție este deja inițiată de angajatori, astfel că nu se poate susține că salariații sunt împiedicați să se adreseze justiției pentru apărarea drepturilor lor. Prin urmare, situația în care aceștia se află este în mod obiectiv diferită de
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
prin registrul comerțului, alături de publicitatea prin Buletinul procedurilor de insolvență, se depun la Buletinul procedurilor de insolvență, iar înregistrarea în registrul comerțului se va opera din oficiu, cu titlu gratuit. ... – Art. 209 din Codul de procedură civilă: (1) Dacă pârâtul are, în legătură cu cererea reclamantului, pretenții derivând din același raport juridic sau strâns legate de aceasta, poate să formuleze cerere reconvențională. (2) În cazul în care pretențiile formulate prin cerere reconvențională privesc și alte persoane decât reclamantul, acestea vor
DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258474]
-
și alte persoane decât reclamantul, acestea vor putea fi chemate în judecată ca pârâți. (3) Cererea trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată. (4) Cererea reconvențională se depune, sub sancțiunea decăderii, odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la primul termen de judecată. (5) Cererea reconvențională se comunică reclamantului și, după caz, persoanelor prevăzute la alin. (2) pentru a formula întâmpinare. Dispozițiile art. 201 se aplică în mod corespunzător. (6
DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258474]
-
alin. (2) pentru a formula întâmpinare. Dispozițiile art. 201 se aplică în mod corespunzător. (6) Când reclamantul și-a modificat cererea de chemare în judecată, cererea reconvențională se va depune cel mai târziu până la termenul ce se va încuviința pârâtului în acest scop, dispozițiile alin. (5) fiind aplicabile. (7) Reclamantul nu poate formula cerere reconvențională la cererea reconvențională a pârâtului inițial. ... – Art. 776 din Codul de procedură civilă: „În cazul vânzării silite la licitație publică nu există garanție contra viciilor
DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258474]
-
cererea de chemare în judecată, cererea reconvențională se va depune cel mai târziu până la termenul ce se va încuviința pârâtului în acest scop, dispozițiile alin. (5) fiind aplicabile. (7) Reclamantul nu poate formula cerere reconvențională la cererea reconvențională a pârâtului inițial. ... – Art. 776 din Codul de procedură civilă: „În cazul vânzării silite la licitație publică nu există garanție contra viciilor ascunse ale bunului vândut. “ ; ... – Art. 858 din Codul de procedură civilă: (1) În cazul vânzării silite la licitație publică nu
DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258474]