8,467 matches
-
Constantin Țoiu Lui Ion Vartic la Cluj Pârâul curge nevăzut, doar auzit când plouă mai tare, - chiar vijelios, dacă se revarsă, la inundații... Fiindcă-i ascuns adânc între două dealuri împădurite. Pe jos, prin vegetația crescând printre pietroaie uneori auzi urși, când se adapă; câteodată și o căprioară
Zgărbura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9379_a_10704]
-
prin vegetația crescând printre pietroaie uneori auzi urși, când se adapă; câteodată și o căprioară speriată. Dacă o iei spre cartierul Izvor, pe lângă șoseaua mare care dă în Sinaia, treci de un pod, nu demult construit, pe care scrie frumos Pârâul ; și dacă te uiți în jos, abia zărești firul de apă cu același clipocit, care abia se aude... în fine, pârâul trece dincolo, pe sub șosea, pe la Mecanică fină, și cred că se aruncă... e mult zis... expiră în Prahova, râul
Zgărbura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9379_a_10704]
-
Izvor, pe lângă șoseaua mare care dă în Sinaia, treci de un pod, nu demult construit, pe care scrie frumos Pârâul ; și dacă te uiți în jos, abia zărești firul de apă cu același clipocit, care abia se aude... în fine, pârâul trece dincolo, pe sub șosea, pe la Mecanică fină, și cred că se aruncă... e mult zis... expiră în Prahova, râul important al județului ce-i poartă și numele, geografic... Zgarbura, sus, când dă în ea strada Muncii, de fapt se întretaie
Zgărbura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9379_a_10704]
-
se aruncă... e mult zis... expiră în Prahova, râul important al județului ce-i poartă și numele, geografic... Zgarbura, sus, când dă în ea strada Muncii, de fapt se întretaie cu o uliță mică, stradă numită pretențios strada Sgarburei, după pârâu, despre care am spus că șipotește nevăzut mai jos - atenție! că aici numele este scris cu s, Sgarbura, ăștia de sus, unde locuiesc și eu, arătându-se de altă părere: scris cu s, nu cu z, - altceva... Nume vechi, slav
Zgărbura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9379_a_10704]
-
cu s, Sgarbura, ăștia de sus, unde locuiesc și eu, arătându-se de altă părere: scris cu s, nu cu z, - altceva... Nume vechi, slav parcă, ori cuman... în orice caz, copiii îl strigă... ne ducem... ne jucăm în Sgarbura, pârâul, aici în plin munte având o altă rezonanță... * Domnului Ion Vartic, criticului clujean, pe care îl admir, și căruia anii trecuți i-am purtat corespondență, venind eu într-o vară la Sinaia să lucrez... răspunzându-i la o scrisoare, am
Zgărbura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9379_a_10704]
-
la vale. Am ajuns aproape de niște stânci, care se găseau dincolo de poienița unde petrecusem noaptea, și unde lăsasem adăpostul din crengi. Dincolo de stânci, era o grotă. Ne era sete, iar în peșteră se auzea o apă curgând, poate era un pârâu sau un izvor... Am ajuns la intrarea în grota de după stânci, și ne-am apropiat sperând să avem de unde umple sticlele cu apă. Atunci am auzit niște glasuri care veneau dinăuntru. Deschide dulapul acela și dă ceștile de cafea. Ce-
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
cum ar fi: păstrăv curcubeu, lipan, mreana, cega, somnul, șalăul,știuca. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ Județul Caraș Severin prezintă o rețea de ape curgătoare, ape subterane și lacuri, bine conturate. Rețeaua hidrologică este reprezentată de fluviul Dunărea la sud (detaliată mai jos), pârâul Radimna în partea de vest la 1 km de capătul comunei, pârâul Pojejena la 50-100 m de partea sud-estică, ambele vărsându-se în fluviul Dunărea. Lățimea Dunării în dreptul orașului Moldova-Nouă, este de aproximativ 5 km iar în dreptul Pojejenei fiind de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
HIDROGRAFICĂ Județul Caraș Severin prezintă o rețea de ape curgătoare, ape subterane și lacuri, bine conturate. Rețeaua hidrologică este reprezentată de fluviul Dunărea la sud (detaliată mai jos), pârâul Radimna în partea de vest la 1 km de capătul comunei, pârâul Pojejena la 50-100 m de partea sud-estică, ambele vărsându-se în fluviul Dunărea. Lățimea Dunării în dreptul orașului Moldova-Nouă, este de aproximativ 5 km iar în dreptul Pojejenei fiind de 800 la 1000 m, cu o viteză a cursului de apă de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
din perioada de trecere din Neolitic și Epoca Bronzului. Urmele materiale care s-au descoperit includ vase ceramice cu lustru negru și decorațiuni geometrice.Matei Bel(1749) amintește în scrierile lui despre Moldova Nouă că această comună era situată pe lângă pârâul Bosma și că a fost la început populată de nemți. Moldova Veche este o localitate componentă a orașului Moldova Nouă, considerată port la Dunăre. Aici s-a aflat cetatea dacică Mudava, lângă care romanii au construit un castru, peste care
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
au descoperit cazuri în care defunctul avea mâinile împreunate pe piept. În necropola de la Pojejena, identifi cată în anul 1970, în punctul Nuceți, situat între ruinele fortifi cației feudale de la Zidina, de pe malul Dunării, cărămidăria din locul numit Jagodara și pârâul Pojejena, apare un alt tip de rit în mormântul M8, cu brațelel puternic îndoite din cot și cu palmele ridicate spre omoplați. Lipsa inventarului și semnalarea acestui tip de rit în proporție mai mare în necropola de la Gornea l-a
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
comedian, Pepene (și-a cosmeticat și el onomastica, ulterior). Nici Besoiu nu sună sobru (rapel - Băsescu). Actorul Mălaimare nu mai are nevoie de prezentare. Nu știu ce-o mai fi cu o interpretă bună, văzută de mine prin 88, la PÎrîul Rece, Claudia Cărămidă. Cu ea 6 juca atunci Bisericanu. Pe o actriță cu care lucrez des, o cheamă PÎrțac...La Baia Mare i-am cunoscut pe Mititelu și Turturică; iar În alte teatre, rămînÎnd În zona faunei, mai jucau Ursu ( Melania
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
oameni binecredincioși. ILINCA: Atunci ți-oi fi călăuză spre sat, părinte. Mie-mi zice Ilinca lui Dudău și poți spune c-ai avut noroc să ne-ntâlnim pe cale. Că, să vezi, mai zilele trecute a plouat bine, s-a umflat pârâul și ne-a luat iar puntea. Așa că nu se poate trece decât de-a dreptul prin apă. Dacă nu știi bine vadul, te duci până peste cap. Da' mi-oi face eu pomană și te-oi lua în cârcă până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
asta, dascăle Pitac! PITAC: S-a iscat în sat un călugăr venetic, un batist sau un inochintist, ori dracu' știe ce-o fi fiind. L-a cules de la Dâmbu' Ciorii Ilinca lui Dudău și l-a cărat în spinare prin pârâul Suveicii, că s-a umflat apa și s-a rupt puntea. NIȚĂ: Și n-a putut să-l lepede în baltă, să se ducă de unde-a venit? PITAC: Păi nu, că vrea să-i citească și ei un acatist pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
apropie de ea prefăcându-se că vrea să se uite mai bine la rochie și chiar să încerce calitatea pânzei cu degetele. Ioana o lăsă, desigur. Nu putea să știe ce pusese la cale invidia vecinei. Alături de ele curgea un pârâu, apa căruia era puțină și foarte murdară, doar gâștele cu bobocii mai încercau să aleagă ceva bun din ea. Vecina se aplecă iute și își umplu mâinile cu mâl și cu viteza săgeții reuși în doar câteva secunde să-l
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
urăsc? Ea, doar, nu le-a făcut niciun rău lor. Intră așa în curte. Maică-sa îi auzi suspinele și, când o văzu în prag cu rochița toată murdară de nămol, îi zise: - Ce-ai mai făcut? Ai căzut în pârâu, așa-i? Cât de mult i-ar fi plăcut ei în acel moment să fi căzut singură în pârâu, căci nu ar fi simțit durerea pe care o simțea. Ar fi durut-o, adevărat, pentru rochiță, dar nu așa cum o
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
și, când o văzu în prag cu rochița toată murdară de nămol, îi zise: - Ce-ai mai făcut? Ai căzut în pârâu, așa-i? Cât de mult i-ar fi plăcut ei în acel moment să fi căzut singură în pârâu, căci nu ar fi simțit durerea pe care o simțea. Ar fi durut-o, adevărat, pentru rochiță, dar nu așa cum o durea felul în care fusese tratată de vecinele ei. O durea nu numai pentru rochiță, o durea pentru ea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
de sânge. De fiecare dată când are această viziune, simte în creier o furnicătură, în jurul ei se face un întuneric compact, un val de căldură îi urcă în gâtlej, înecând-o. Simte același lucru acum, când se uită în oglinda pârâului în care și-a cufundat picioarele. Își smulge năframa de pe obraz și o aruncă cât colo. Treptat vălul de căldură dispare, lumina se scurge în pământ, zărește ca prin ceață un chip unduind în apa văii. Părul de culoarea nisipului
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
arsură dureroasă îi paralizează inima. Acesta este chipul ei. Un chip de monstru. O femeie cu bot de iepure. Inima i se oprește o clipă, pentru ca în următorul moment să înceapă să-i bată cu atâta putere încât imaginea din pârâu începe să se clatine. Face o sforțare imensă să-și vină în fire, sperând că ceea ce vede este doar un produs al imaginației sale. Clipește de mai multe ori pentru a se convinge că nu visează. Nu-și văzuse până
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
și-a rupt straiele de pe ea. Voia să afle adevărul până la capăt. În oglinda apei apare un trup de o frumusețe desăvârșită. Doar mâinile și fața au culoarea alunei coapte, trupul e îmbrăcat într-o piele trandafirie. Se aruncă în pârâul rece ca gheața cu gândul că ar fi mai bine să se înece. 9 noiembrie 2009, Sydney Mă fascinează vegetația luxuriantă, vara australiană, lumina, clima și peisajul, foarte diferit de cel european, dar mai ales de cel românesc. Un gând
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ea de frumoasă, cum a ajuns o adevărată doamnă, de un an și jumătate era învățătoare, își luase casă cu chirie, nu mai stătea îngrămădită într-un internat cu patruzeci de paturi într-o încăpere, nu se mai spăla în pârâul care curgea la marginea orașului, avea și ea un lighean ca orice doamnă care se respectă, din primul salariu și-a luat cea mai frumoasă rochie din oraș, o ochise cu luni de zile înainte, acum se plimba prin târgul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de dorul pirandei, dar îndrăznelile lui nu merg mai departe de expedițiile de pe scară. Țiganii se hotărăsc să i-o facă boierului. Îl pândesc până acesta se cațără pe scară, așteaptă până acesta intră în extaz și împing scara în pârâu. Acesta se învârtește în apa rece ca gheața de vreo două ori până reușește să iasă din râu, murat ca la carte. Țiganii au făcut haz câteva luni pe seama pățaniei boierului, dar acesta s-a "răcorit" așa de bine că
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ajungă la băiatul din Clădirea Albastră, voia să-l ia de mână și să se plimbe împreună prin pădure, îi va arăta cum îl descoperise Maria pe Dumnezeul ei, vor asculta vocile nopții, se vor trezi cu picioarele în prundișul pârâului, îi va cânta la pian. Se ducea spre Clădirea Albastră alergând, cum alerga Maria în zborul ei planat prin pădure. Se uita la rochia pe care o purta. Se simțea straniu în ea, parcă sufletul ei se transferase în alt
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
încă doi profesori, Adumitroaie și Mitică Axentoi, pe care iam stimat în mod special, pentru dăruirea și profesionalismul cu care au predat două materii importante pentru viață, fizica și limba franceză. Pe ulița Topliței, care și-a primit numele de la pârâul Toplița ce curge paralel cu drumul, am învățat să merg pentru prima oară pe biciclete pentru adulți. Tricicletă și trotinetă avusesem, plimbatul cu cercul eram prea monoton, așa că visul unei biciclete pentru copii cu două roți, nerealizat niciodată în fapt
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
înfășurat într-un turban, își ținea degetul arătător de la mâna stângă pe buze, imobilizat într-un gest care exprima mirarea. În fața lui, o fată îmbrăcată în negru se apleca mult spre el să-i ofere o floare de nufăr - un pârâu îi separa. Oare mai văzusem înainte această scenă sau îmi fusese sugerată în somn? Nu știu. Știu doar că niciodată nu desenam altceva. Involuntar, mâna mea plăsmuia acest tablou. Mai ciudat era că se găseau amatori pentru desenele mele; chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
lungul umerilor, brațelor, sânilor, pieptului, coapselor, pulpelor, părea abia smulsă din îmbrățișarea perechii Sale: ca mandragora-femelă separată de mascul. Purta haine negre chinezești, uzate, care I se lipeau de corp. În timp ce O priveam, Ea părea că vrea să sară peste pârâul care O despărțea de bătrân, dar nu reușea; atunci bătrânul, fără să-și modifice expresia feței, izbucni în râs, un râs exasperant, de care ți se zbârlea părul, un râs dur, discordant, sarcastic - ecou al unui râs venit de pe lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]