794 matches
-
figura printre primii boieri din Sfat sau chiar ca primul boier. Printre cumpărătorii unor moșii întâlnim mari boieri, încât din 11 privilegii referitoare la moșii de două sate, cinci reprezintă întărirea unei cumpărături, la 4 martie 1479, cumpărătorul fiind Dajbog, pârcălabul de Neamț. La 13 mai 1484, Mihail, pârcălabul de Crăciuna, cumpără un sat; la 17 octombrie 1483, pan Onică vornic, cumpără o seliște, iar Hărman, pârcălabul de Cetatea Albă, cumpără, la 24 august 1480, cutul de sus din satul Siminceani
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca primul boier. Printre cumpărătorii unor moșii întâlnim mari boieri, încât din 11 privilegii referitoare la moșii de două sate, cinci reprezintă întărirea unei cumpărături, la 4 martie 1479, cumpărătorul fiind Dajbog, pârcălabul de Neamț. La 13 mai 1484, Mihail, pârcălabul de Crăciuna, cumpără un sat; la 17 octombrie 1483, pan Onică vornic, cumpără o seliște, iar Hărman, pârcălabul de Cetatea Albă, cumpără, la 24 august 1480, cutul de sus din satul Siminceani. Un mare boier, așa cum era Tăutul logofăt, cumpără
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
două sate, cinci reprezintă întărirea unei cumpărături, la 4 martie 1479, cumpărătorul fiind Dajbog, pârcălabul de Neamț. La 13 mai 1484, Mihail, pârcălabul de Crăciuna, cumpără un sat; la 17 octombrie 1483, pan Onică vornic, cumpără o seliște, iar Hărman, pârcălabul de Cetatea Albă, cumpără, la 24 august 1480, cutul de sus din satul Siminceani. Un mare boier, așa cum era Tăutul logofăt, cumpără, la 17 august 1483, o seliște la Botne, de la 11 inși, nepoții lui Mănăilă Șerbescul, printre care se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mănăilă Șerbescul, printre care se număra și Iurie Șerbescul, pe care Ștefan cel Mare îl trimisese ca sol la marele duce al Lituaniei. Ion Frunteș, stolnic, dregător în Sfatul Domnesc, cumpără în 1488 satul Cioreștii de la “credinciosul nostru pan Neag pârcălab” și de la fiica sa, Marenca. În același an, Petru Frunteș cumpără de la niște boieri satul Movila, în gura Horăeții. Satul este împărțit apoi în patru părți: o parte o ia Petru Frunteș, a doua Ion Frunteș, a treia Bilava și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bilava și a patra Sima și fratele său Negrilă. Ștefan cel Mare face în această perioadă două danii: la 5 aprilie 1474, dă satul Anteleștii lui Ion Bulboșii și fratelui său Mihul. La 5 aprilie 1488, domnul dăruia lui Duma pârcălab, fiul lui Vlaicu, unchiul lui Ștefan, un sat și o seliște, care “ne-au rămas de la Vâlcea și de la cneaghina lui Olga”. Este, probabil, vorba despre un caz în care un boier nu are moștenitori și averea lui revine domnului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
jumătate de moară, Clănău spătar, un mare dregător, soțul nepoatei lui Ștefan cel Mare. Cealaltă jumătate de moară o primea Eremia postelnic, tot un mare dregător din Sfatul Domnesc. A doua zi, 12 ianuarie 1495, Eremia postelnic (va fi și pârcălab de Neamț) primea jumătatea cealaltă din satul Piscul. În 24 ianuarie 1495, domnul dăruie “boierului nostru Toader pisar, jumătate din satul Ciofrești, partea de sus, pe Bârlad, la gura Gerului. În aceeași zi, partea de jos din același sat este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
marii boieri, înspăimântați de executarea lui Luca Arbure și a fiilor săi, s-au ridicat împotriva domnului, dar “i-au venit <lui Ștefan vodă> țara întru ajutoriu” și boierii s-au risipit prin alte țări. Au plătit cu viața Costea pârcălab, Ivanco logofătul, Sima vistiernicul “și pre alții pre mulți i-au prins vii și le-au tăiat capitele în târg, în Roman”. Instabilitatea domeniului boieresc O altă particularitate a domeniului de la noi o constituie felul în care acesta este moștenit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Mihul Stărostescul vor vinde, fiecare în parte, din moșiile lor, cea ce înseamnă că împărțirea moșiei lui Giurgiu fusese făcută de către urmașii săi. La 13 mai 1484, Stanciul, fiul lui Fedco Stărostescul, vindea satul Gălășești, pe Crasna, lui Mihul, pârcălabul de Crăciuna. La 15 martie 1488, Șteful, fiul Annei, îi vindea lui Ștefan cel Mare, jumătate din satul Vicșineț. La 14 octombrie 1489, pârcălabul Hărman cumpăra de la Stanciul și de la frații săi, Ivanco și Isaico, nepoții lui Mihul Starostici, satul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La 13 mai 1484, Stanciul, fiul lui Fedco Stărostescul, vindea satul Gălășești, pe Crasna, lui Mihul, pârcălabul de Crăciuna. La 15 martie 1488, Șteful, fiul Annei, îi vindea lui Ștefan cel Mare, jumătate din satul Vicșineț. La 14 octombrie 1489, pârcălabul Hărman cumpăra de la Stanciul și de la frații săi, Ivanco și Isaico, nepoții lui Mihul Starostici, satul Toporăuți. Tot acum, cei trei frați schimbau cu Ștefan cel Mare satele lor, Frătăuți, unde a fost curtea străbunicului lor, și satele Botișani și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
slujbele datorate domniei. Mânăstirea Bistrița stăpânea în 1462 unul dintre cele mai mari domenii feudale din Moldova. La 13 ianuarie 1466, domnul întărea mânăstirii satul unde au fost vătămani Tăvuciu, Penea și Ananie, pe Bistrița, primit în schimb de la Coste pârcălab și îi dăruiește un rob tătar, din tătarii domnești de la Neamț. La 11 iunie 1466, Ștefan cel Mare întărea Bistriței mânăstirea unde a fost Marta călugăriță, mai sus de Tamaș, pe Siret, pe balta Martina, care depinde de mânăstire, cumpărate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din Tamaș. La 3 februarie 1467, domnul dă un privilegiu prin care locuitorii din satele Zvijinți, Sobolești, Brașeuți, Vascăuți, Bulgari, Mărăței, Dărmănești, Opreișeni, Rădăicești, Tortorești, Căucelești, Mândrești și Fauri toate din județul Neamț să fie slobozi, să nu care podvoade. Pârcălabii de la Neamț și nici judecătorii din ținutul Neamț “să nu îndrăznească să îi judece pe acești oameni ai mânăstirii, nici gloabă să nu ia de la ei, nici pentru omor, nici pentru urma răufăcătorilor, nici pentru tâlhărie, nici pentru furt, nici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scutită de dări și de slujbe casa din Suceava, pe care armeanul Ion o dăruise mânăstirii. La 13 iunie 1456, se întărea hotarul satului pe care îl stăpânea Moldovița la gura Brădățelului. Hotarnici a fost domnul însuși, mitropolitul Theoctist, Stanciul pârcălab, Micu Crai, Petru comis, Iurie Șerbici, Grinco de la Mamurinți, popa Rusu cu fiul său, Bogdan, Tador sulger, Serchiz voit de Suceava, Ivașco Armeanul, Ivașco Faltuc cu fratele său, și fiii lui Oprișac, și Mihul stolnic, și Roman Tula “și alți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
podvoadă, nici posadă nici jold și nici la cetate să nu lucreze și nici la mori și nici buți să nu care și nici fân să nu cosească și nici vreo altă dare sau slujbă a noastră să nu aibă”. Pârcălabii de la Neamț și staroștii din acel ținut, „nici globnicii, nici pripășarii, nici osluharii și nici gonitorii pe urma răufăcătorilor să nu îi supere și să nu îi judece nici pentru furt, nici pentru omor și nici pentru răpire de fată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avusese o judecată cu călugării de la Neamț, la 12 decembire 1455. Domnul acorda “o mare scutire și slobozie pe cinci ani”. Față de scutirile acordate mânăstirii lui Iațco, de data aceasta este amintit și joldul. De asemenea, se menționa că „nici pârcălabii de la Neamț și nici starostii din acel ținut și nici globnicii lor și nici pripășarii nici osluharii și nici gonitorii pe urma <răufăcătorilor> nimeni să nu îndrăznească să îi judece, nici pentru furt nici pentru omor și nici pentru răpire
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mic, urmând ca el și urmașii săi să țină de steagul de la Tutova, “cine îl va ține, și alt judecător să nu aibă”. O altă parte steagurilor erau subordonat cetăților, iar locuitorii acestora erau comandați, în timp de război, de către pârcălabii cetăților de care aparțineau. Oastea cea mică Cetele boierești. Organizarea militară a societății feudale se baza pe obligația vasalilor de a sluji cu armele pe seniorii lor. Seniorul dăruia vasalului un feud (o moșie) și, în funcție de mărimea acestui feud, era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cazul documentului din 1484, el ne-ar fi indicat existența unei cete boierești, ceata lui Gangur, dacă acesta dăruia satul Răzenilor. Dar, acest privilegiu era dăruit de domn, Răzenii erau datori să-l slujească pe domn, sub comanda lui Gangur, pârcălabul de Orhei, sub ordinele căruia mergeau și locuitorii din satele care erau arondate acestei cetăți. Din secolul al XV-lea avem cete de boieri care stăpâneau în devălmășie un domeniu, cetele formate din oameni liberi. Din secolul al XVI-lea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
făcuseră parte din Sfatul înaintașului său, așa cum au procedat și alți domni de dinainte de 1457. În afară de mitropolit, apare în Sfat, pe primul loc, Cozma al lui Șandru, prezent în Sfatul Domnesc încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, Manoil, fost pârcălab de Neamț, prezent și el în Sfatul Domnesc din 1436. Dintre dregătorii fugiți cu Petru Aron, Duma Braevici (al lui Brae), care apare ca primul boier din Sfatul Domnesc înainte de 1457, se întoarce și ocupă primul loc și în Sfatul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
căsătorit cu Chiajna, fiica lui Alexandru cel Bun, rudă, deci, cu Ștefan cel Mare. Și ca dovadă că domnul este autoritar de la începutul domniei o constituie faptul că Ștefan numește în Sfat rude ale sale: Vlaicu, unchiul domnului, e numit pârcălab la Cetatea Albă (8 septembrie 1457). Important este faptul că Sfatul Domnesc este aproape același până în 1467. După bătălia de la Baia și executarea vornicului Crasnăș, va fi numit vornic Isaia, cumnatul domnului. Șendrea, un alt cumnat al domnului, va deveni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Domnesc este aproape același până în 1467. După bătălia de la Baia și executarea vornicului Crasnăș, va fi numit vornic Isaia, cumnatul domnului. Șendrea, un alt cumnat al domnului, va deveni portar al Sucevii. Duma, fiul lui Vlaicu, va îndeplini dregătoria de pârcălab. La fel Petrică al lui Iachim (Iachimovici), Iachim fiind unchiul domnului, iar cel de-al doilea fiu al său, Vasco, va face și el parte din Sfat. Dumșa postelnicul era nepotul de soră al lui Ștefan, iar Clănău spătarul era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
face și el parte din Sfat. Dumșa postelnicul era nepotul de soră al lui Ștefan, iar Clănău spătarul era căsătorit cu Dragna, nepoata domnului. Eremia vistiernicul era căsătorit cu nepoata lui Duma, fiul lui Vlaicu . Hărman, în Sfatul Domnesc, ca pârcălab de Cetatea Albă, din aprilie 1475, se pare că era rudă cu Ștefan, fiind căsătorit cu o nepoată a lui Oană vornicul, al cărei unchi era Stanciul Marele. A fost boierul credincios, prezent în Sfatul Domnesc timp de 35 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în tot timpul domniei sale, fiind slujit doar de trei mari logofeți: Dobrul (1457-1468), Toma (1468-1475) și Ioan Tăutul (1475-1511). Șase boieri au deținut dregătoria de vornic, Iugă vistierul a stat în dregătorie 12 ani, iar Clănău spătarul 18 ani (1486-1504). Pârcălabii apar în Sfat înainte de domnia lui Ștefan, în 1467, înainte de Baia erau șase pârcălabi, primii dregători din Sfat fiind Stanciul, pârcălab de Cetatea Albă și Vlaicul, pârcălab de Hotin. După lupta de la Baia, dispar trei dregători: Crasnăș vornicul, executat pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1468-1475) și Ioan Tăutul (1475-1511). Șase boieri au deținut dregătoria de vornic, Iugă vistierul a stat în dregătorie 12 ani, iar Clănău spătarul 18 ani (1486-1504). Pârcălabii apar în Sfat înainte de domnia lui Ștefan, în 1467, înainte de Baia erau șase pârcălabi, primii dregători din Sfat fiind Stanciul, pârcălab de Cetatea Albă și Vlaicul, pârcălab de Hotin. După lupta de la Baia, dispar trei dregători: Crasnăș vornicul, executat pentru trădare, Lazea Pitic, Șandru de Dorohoi, uciși probabil în timpul luptei de la Baia. Vornic este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au deținut dregătoria de vornic, Iugă vistierul a stat în dregătorie 12 ani, iar Clănău spătarul 18 ani (1486-1504). Pârcălabii apar în Sfat înainte de domnia lui Ștefan, în 1467, înainte de Baia erau șase pârcălabi, primii dregători din Sfat fiind Stanciul, pârcălab de Cetatea Albă și Vlaicul, pârcălab de Hotin. După lupta de la Baia, dispar trei dregători: Crasnăș vornicul, executat pentru trădare, Lazea Pitic, Șandru de Dorohoi, uciși probabil în timpul luptei de la Baia. Vornic este numit Isaia, cumnatul lui Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vistierul a stat în dregătorie 12 ani, iar Clănău spătarul 18 ani (1486-1504). Pârcălabii apar în Sfat înainte de domnia lui Ștefan, în 1467, înainte de Baia erau șase pârcălabi, primii dregători din Sfat fiind Stanciul, pârcălab de Cetatea Albă și Vlaicul, pârcălab de Hotin. După lupta de la Baia, dispar trei dregători: Crasnăș vornicul, executat pentru trădare, Lazea Pitic, Șandru de Dorohoi, uciși probabil în timpul luptei de la Baia. Vornic este numit Isaia, cumnatul lui Ștefan cel Mare, în rest sunt prezenți în Sfat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Vornic este numit Isaia, cumnatul lui Ștefan cel Mare, în rest sunt prezenți în Sfat toți boierii de dinainte de Baia. În 1470, apar în Sfat Mârza, fiul lui Stanciul, și Duma, fiul lui Vlaicul, care vor face uneori pereche cu pârcălabi de Cetatea Albă și Hotin, Vlaicul și Duma deținând dregătoria de staroste de Hotin. Până la campania din 1476, Sfatul este aproape același. La 28 august 1474 sau 22 mai 1476, Stanciul și fiul său, Mârzea, sunt pe primele două locuri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]