672 matches
-
doi autori: - Teodosie Rotaru și Dorinel Ichim . El cuprinde monografii închinate localităților în care meșteșugul se mai practica. : Oituz, Frumoasa(Balcani) și Lilieci- Hemeiuși , dar și celor în care olăritul a supraviețuit până în pragul mileniului trei : Schitul Frumoasa (Balcani) , Băhnășeni(Pârjol) , Solonț, Cucueți(Solonț) și Răchitoasa. După 1990, câțiva meșteri care cunoșteau meșteșugul din tinerețe , ajunși la pensie , au reluat această frumoasă tradiție , văzând în ea posibilitatea de a rotunji venitul. În ultimul deceniu al secolului XX, în sat lucrau cinci
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
în miezul nopții, simbolismului falic și alte lucruri care au caracterizat în realitate ajungerea la putere a nazismului în Germania, cu convingerea că o asemenea ascensiune ar fi absurdă în viața reală. "Stăpânul Svasticii" începe în anul 1142 D.P. - 'După Pârjol', un război nuclear care a dus la sfârșitul civilizației avansate tehnologic a 'Anticilor' și la starea actuală a formelor de viață. Fondul genetic al majorității formelor de viață a fost alterat de radiații. Există destul de puține exemple de oameni 'normali
Visul de fier () [Corola-website/Science/322180_a_323509]
-
sunt aproape de a redescoperi secretele bombei atomice, dar și că Zindul caută vestigii ale Anticilor, ceea ce poate duce la un nou război nuclear. Feric ordonă încetarea cercetărilor și decide să șteargă Zindul și Dominatorii de pe globului, înaintea dezlănțuirii unui nou Pârjol. Invazia Zindului e dificilă: forța principală, condusă de Lar Waffing, preia controlul rezervelor petroliere sudice necesare pentru realimentare, în timp ce forța secundară atacă marea masă a armatei Zindului, întârziind-o prin atacarea capitalei, Bora. Forțele Helderului izbândesc, armata Zindului este distrusă
Visul de fier () [Corola-website/Science/322180_a_323509]
-
reședința) și Leontinești. Comuna se află în depresiunea Tazlău-Cașin, pe malul râului Tazlăul Sărat. Este traversată de șoseaua națională DN2G, care leagă Bacăul de Moinești. La Ardeoani, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ155A, care duce spre nord la Pârjol, Balcani și mai departe în județul Neamț la Tazlău, Borlești, Roznov (unde se intersectează cu DN15), Girov (unde se intersectează cu DN15D), Dobreni (unde se intersectează cu DN15C), Negrești și Crăcăoani (unde se termină tot în DN15C). Tot la Ardeoani
Comuna Ardeoani, Bacău () [Corola-website/Science/300653_a_301982]
-
la diverse policlinici și spitale din București, apoi, după 1973, în Germania, mulțumită celei de-a doua soții, etnică germană din Bucovina. Stilul literar al lui seamănă cu eseurile colegilor săi de la redacția revistei "Știință și Tehnică" (Alecu Flegon, Mircea Pârjol, Radu Sergiu, N. Topor, Dem. Urmă...), care „anticipau” pe hârtie viitorul profesiei lor. Spre deosebire de dânșii, doctorul Stănescu lăsa să pătrundă în medicină nu doar biocibernetica și „electrobiologia” (un „bioendoscop” pentru vizionarea pe dinăuntru a trupului omenesc, un „laringostroboscop” care amplifică
Sorin Stănescu () [Corola-website/Science/307045_a_308374]
-
rămas pe loc acceptând lupta, pe care o doreau cât mai curând deschisă. Dar se înșelau. Tactica lui Saladin consta tocmai în epuizarea nervoasă și fizică a adversarului. Miercuri 2 iulie 1187 era o zi fierbinte, iar pentru a mări pârjolul, sultanul a poruncit să se incendieze culturile de pe câmpia din jur. Zilele de joi și vineri francii le-au petrecut înconjurați de musulmani și flăcări, fără un strop de apă pentru a-și potoli setea ce-i ardea sau pentru
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
Articolul 1 Domnul Marian Pârjol se recheamă din calitatea de consul general, șef al Consulatului General al României la New York, Statele Unite ale Americii. Articolul 2 Domnul Marian Pârjol își va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la intrarea în vigoare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243213_a_244542]
-
Articolul 1 Domnul Marian Pârjol se recheamă din calitatea de consul general, șef al Consulatului General al României la New York, Statele Unite ale Americii. Articolul 2 Domnul Marian Pârjol își va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: ─────────────── Ministrul afacerilor externe, Andrei Marga București, 11 iulie 2012. Nr. 690.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243213_a_244542]
-
Uzina Constructoare de Mașini Reșița" - Ș.A., în vederea sporirii atractivității societății comerciale la privatizare. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU Contrasemnează: ---------------- Președintele Agenției Naționale pentru Dezvoltare Regională, Mihai David p. Ministrul finanțelor, Sebastian Vlădescu, secretar de stat p. Ministrul funcției publice, Marian Pârjol, secretar de stat Ministrul muncii și protecției sociale, Liviu Lucian Albu Ministru de stat, ministrul sănătății Hajdu Gabor p. Președintele Consiliului de administrație al Fondului Proprietății de Stat, Victor Eros --------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131165_a_132494]
-
ale Americii. Articolul 2 Domnul Pietro Lucian Pavoni își va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. Articolul 3 Începând cu data încheierii misiunii domnului Pietro Lucian Pavoni, domnul Marian Pârjol se numește consul general, șef al Consulatului General al României la New York, Statele Unite ale Americii. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: --------------- Ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi București, 23 iunie 2010. Nr. 596. -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224010_a_225339]
-
1964) Craiova, Cart. Lăpuș bl. A20 Sc. 2 ap. 1 18596 NIȚĂ C. EUGENIA (n. 1946) Craiova, Str. Dezrobirii bl. H30 ap. 13 țel. 140940 6099 PĂDURARU CRISTIANA MIHAELA (n. 1947) Craiova, Str. Vlad Țepeș nr. 4 țel. 122795 6100 PÂRJOL D. MITRICA (n. 1937) Craiova Brazda Novac bl. K28 Sc. 1 ap. 10 țel. 414492 18602 PĂUNITĂ A. ELENĂ (n. 1941) Segarcea, Str. Dealul Viilor nr. 5 țel. 210386 18605 PETRIȘOR V. PAULINA (n. 1948) Craiova, Str. Vasile Conta bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Florina Pîrjol Cunoscută mai ales pentru piesele ei de teatru, jucate pe toate marile scene ale lumii (în mod special Art și Le Dieu du carnage), dar și pentru controversata punere-în-ficțiune a campaniei electorale a președintelui Nicolas Sarkozy, L’Aube le Soir
Monoloagele nefericirii by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2944_a_4269]
-
fost păstrate aproape intacte. Mobilierul regal, mai ales, care era mai ușor deplasabil și mai folositor, a dispărut. Așa cum se întâmplă de obicei, de când e lumea și pământul, toate sunt trecătoare. Ca toate intemperiile, inclusiv cele sociale, a trecut și pârjolul revoluției franceze, care a schimbat esențial istoria și a deschis noi perspective de dezvoltare modernă a unei țări cu bogate resurse, materiale în primul rând, concentrate din mai multe puncte cardinale ale globului. în chip logic, după ce cerul s- a
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92341]
-
cele patru vânturi și că dinspre Răsărit nici o primejdie nu mai amenință Moldova. Îți mai transmite că va fi acolo, atunci când va sosi clipa. - Acolo? Clipa? - În ciuda victoriei tale și a stăpânului meu asupra tătarilor, Moldova nu poate scăpa de pârjolul otoman. Toate bătăliile sunt pierdute, toate cetățile sunt asediate. Mai rămâne o șansă. Voievodul tău va Încerca să oprească invazia la Valea Albă. Nu are Încotro. Mai sus de Valea Albă e Cetatea Neamțului, apoi Baia, apoi drumul Sucevei. Mahomed
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
și grandilocvent, vădind o experiență insuficient interiorizată. „Baladele de război”, deseori simple versificări, stau sub înrâurirea poeziei pe aceeași temă a lui Radu Gyr. Câteva sonete îl anunță pe artizanul de mai târziu al acestei forme fixe de poezie. În Pârjol (de fapt, un dublu sonet, dispus simetric, în oglindă), Balada omeniei (sonet structurat astfel: 4, 3, 3, 4), Și a fost ziua (sonet inversat), dar și în altele, S. realizează nu doar performanțe prozodice, acum lirismul devine substanțial și transparent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
păreau că se repliază schelălăind, din calea unei alte prăpădenii teribile, o arătare cu mult mai îndârjită și mai fioroasă. Acesta este Baal! Priviți-l...! Marea Cârtiță! Regele orb al beznelor de sub țărână! răsună iar glasul Arhanghelului. Doar para și pârjolul focului îl stăvilesc și-l înspăimântă. Sticla...! Sticla, Boss! țipă și Dan, pe punctul să clacheze. În învălmășeală, Oroarea se întrezărea, destul de deslușit: Trei trupuri obeze, de dulăi, se năpusteau în trombă, împreunate lubric într-un singur trunchi puhav și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
care evident că nu o ai la gazdă... Sigur, este și apropierea de mare cea care contează, se spune că ieși din cort și intri imediat în mare” (Vasile, 2011, pp. 42-43). Într-un mod similar sună și declarația Cameliei Pârjol, care consideră că: „E singurul loc în care eu reușesc să mă relaxez complet și în care am un sentiment de bine. N-o să mă convingă nimeni că mersul la mare înseamnă să te duci să stai la hotel” (Tîrcă
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
decembrie 1887. Traian Demetrescu pare să fie nu numai prim-redactor, așa cum specifica frontispiciul întâiului număr, ci și unicul redactor al periodicului. El își semna editorialele, reportajele, proza și versurile cu numele întreg sau cu pseudonimele Drac, Longin, Mi-op, Pârjol, Vedeaude. Gazeta apărea, potrivit afirmației redactorului, pentru a permite „talentelor născânde” să se exprime. A.l. critică Partidul Liberal, combătând totodată demagogia, abuzurile, nerespectarea libertăților cetățenești etc. În ceea ce privește partea literară, se subliniază din primul număr intenția redacției de a contribui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285323_a_286652]
-
mănăstirile lor, călugării rescriu textele utile propagării credinței lor, le ameliorează, le retușează transcriindu-le. Ediția originală, fără punctuație, fără majuscule, fără spații albe între cuvinte, fără menționarea numelui persoanei care vorbește, complică și mai mult lucrurile... Ce scapă de pârjol, de cutremure, de incendii, de jafuri, de vandalismele oamenilor și de ravagiile timpului rămâne uitat în unghere. Uneori nu mare lucru. Pieile de animale care servesc drept suport al textelor sunt uneori răzuite pentru nevoile altor autori - Republica lui Cicero
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
asemenea dezlănțuiri de vitalitate, soțului nu-i rămâne decât să se resemneze, admițând că toate femeile sunt la fel. Mai înțelept ar fi să se evite căsnicia, căci femeia îi pune mereu cinstea în primejdie, dragostea ei este „țarnă stearpă”, „pârjol” 389 . Sunt interesante aceste metafore asociate cu focul. „Pe om 382 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 306. 383 Ibidem, p. 307. 384 David Aers, Chaucer, Langland and the Creative Imagination, Boston, Routledge & Kegan Paul, 1980, p. 149. 385 „Woman is a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
îngheța afectiv sentimentele lui Emanuel. Același efect îl produce aupra lui Aschenbach, personajul din Moartea la Veneția, al lui Thomas Mann, dispariția tinerei fete. Interogația din finalul romanului Muntele vrăjit, al aceluiași autor: ,,oare din această sărbătoare a morții, din pârjolul netrebnic care a incendiat de jur împrejur cerul acestei înserări ploioase, se va înălța într-o zi dragostea?"276, trădează, în fapt, aceeași lipsă a afectivității de care suferă și personajele blecheriene. Plecând de la aceste considerente putem identifica în textul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Abu Sa’id la anul 217 al Hegirei/839 e.n.; potrivit acestor calcule, durata totală a lumii ar fi de 12 000 de ani. Deoarece pînă atunci se scurseseră deja 11 700 de ani, Abu Sa’id trăgea concluzia că pîrjolul final avea să se producă peste 300 de ani91. Shahrast@2@n@1@ ar fi trebuit, prin urmare, să fie martor la judecata de apoi. Toate izvoarele confirmă că așa-numitul Frashegird, combustia lumii, va dura 1468 de ani, timp
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Ștefan Bârsănescu avea să zică că „a fost pri ma școal ă de nivel mediu din Moldova”, școală care în vremea lui Despot Vodă (1561-1563) va fi mutată la Cotnari, după ce clădirea ei de la Hârlău a fost topită într-un pârjol. Despot Vodă a ridicat și o biserică catolică , astăzi o ruină care impresionează prin dimensiuni. Cu mare răsunet în istorie este însă Schola latinae înființată de Despot Vodă (Ioan Iacob Eraclit), grec de origine, poet, medic și militar iscusit, sub
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și noapte./ Roiesc în ochii mei insectele luminii./ Munții de lei înfuriați/ cu verzi maimuțele de ger în gheare/ rostogolesc mărăcinișuri de sunete și culori/ în sângele meu dilatat./ O sete neagră/ materializează zorile./ Mustește de noapte carnea soarelui/ în pârjolul de apă” (Jungla marină). După această explozie de materialitate, Muntele (1975) aduce o clasicizare de tip șaizecist (model Ion Gheorghe) a imaginarului și a expresiei, anunțată de câteva poeme anterioare (spre exemplu, Invocația către Zamolxis din Jungla marină). Paradoxal, tema
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
nr. 5371/7 decembrie 1961. Lucrări și articoletc " Lucrări Și articole" Bălan, Ion, „Mișcări țărănești În județul Vlașca. 1949-1950”, Arhivele Totalitarismului, nr. 2-3/1996, pp. 59-64. Bălan, Ion, Regimul concentraționar din România, 1945-1964, Fundația Academia Civică, București, 2000. Breazu, Florentin, „Pârjolul din Vlașca”, Magazin Istoric, nr. 10/octombrie 1999, pp. 17-21. Călin, Cornel P., „7 iulie 1950 - răscoala țăranilor din Vlașca”, Memoria, nr. 8, f.a. (c. 1993), pp. 120-125. Cătănuș, Dan, Roske Octavian (ed.), Colectivizarea agriculturii În România. Dimensiunea politică, vol
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]