538 matches
-
Președinte, că zîmbetul lui e lege pentru toți curtenii care se înșiră de la scările Cotrocenilor și pînă la umbra lui Lenin de la Casa Scînteii - unde Mărginean tocmai privește pe fereastră, vede un gol imens și crede că Bucureștiul a fost pîrjolit, dar nu-și dă seama că se uită în sine, la propriul său peisaj interior -, că apare apoi pe postul național, condus evident de Dumitru Popa, și spune fără să clipească: Traian Chebeleu, unul dintre cei mai importanți eminescologi contemporani
Brâncușologia împotriva lui Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7507_a_8832]
-
și materiale, dar rezervorul a secat. Dacă afirmația din urmă pare prea categorică, o îndulcesc puțin: artistic vorbind, căpetenia ștrumfilor a ajuns la fundul sacului. Ici-colo, imagini frumoase și versuri notabile ("un exercițiu împotriva depresiei & ideilor goale,/ ghemuri de carne pârjolite în pat.// Sau proptite de pereți, ca slănina bunicului,// sau direct pe covor, niște gândaci mari/ care oftează"; "Într-o zi o să deschid ușa lui Argentin/ ca un bătrân profesor mucegăit/ cu mâna clănțănind bezmetică pe clanță/ cu lecția înnodată
Ștrumful-șef by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9771_a_11096]
-
alte două au decedat. l În 31 martie, la ora 4,50, a izbucnit un incendiu la o casă de pe strada Eneas nr. 77 din Timișoara. Incendiul, cauzat de un scurtcircuit electric, a fost lichidat în jurul orei 9. Focul a pârjolit două camere și o încăpere din mansardă. Au fost prefăcute în scrum mobilier, dar și o cantitate de cherestea. Proprietarul avea depozitate într-un șopron materiale combustibile în cantități foarte mari.
Agenda2005-14-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283558_a_284887]
-
Constantin Țoiu ...Era duminică dimineața, 7 iulie. Iară turcii, ...venié care cum puté, în puterea calului. Iată, cu amănuntul, cum ajunge Petru cel Mare, în toiul luptei de la Stănilești, să-i ceară părerea hatmanului Neculce. Turcii înaintau. Tătarii prădau, jefuiau, pârjoleau. Cazacii într-un vârtej nebun de cai roiau în jurul avangărzii lor, s-o apere. Cei 4000 de muscali, câți alcătuiau avangarda, se retrăgeau încercând să se unească cu oastea împăratului, dar la Stănilești sunt opriți. Petru cel Mare văzându-se
Așadar, atunci mă cheamă țarul și zice... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8938_a_10263]
-
respecte, să toarne, să facă o pagubă cât mai mare.(...) În inconștientul nostru, și noi am fi dorit să năvălim, iar alții să-și dea foc la recolte. Dar n-a fost să fie! Așa că ne mulțumim doar la a pârjoli puțin hotelurile bulgărești sau turcești. De aceea bem încă de la ora zece dimineața o vodka-două cu Pepsi, să meargă gustărica de la 10.30! Un alt semn distinctiv al masculului român aflat «în misiune» turistică este abdomenul proeminent. Burta ca simbol
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3364_a_4689]
-
osârdie, spre o nouă încleștare. Întotdeauna cea mare. Suprema. Des amintita în epopei perversuri rostite. În schimb, la vremuri de restriște, românul nu are ce face. Și atunci, dă o fugă. Invocă toți dumnezeii posibili și, după ce otrăvește fântânile și pârjolește holdele, se așază, prevenitor și voios, pe un aliniament mai sigur, pe o poziție dinainte stabilită. În pădure. Acolo, poate să-și dojenească pe-ndelete soarta, ce i-a fost, încă din cele mai vechi timpuri, potrivnică, spre deosebire de codru, fratele său
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
mi mie patul în care ai dormit azi noapte cu cearceafuri cu perne cu ce se mai află pe el dimineața cu acele halucinații ale cărnii tinere care o noapte întreagă vipere perfide au țopăit în sângele meu l-au pârjolit fără căință mai rău decât un pact cu diavolul atoateștiutoareo ce naștere mai aștepți capătul lumii e departe și atrofiază imaginația până-și pierde măreția și rămâne un bacșiș oarecare hai dă-mi mie patul și vino să începi călătoria
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]
-
Și atunci am știut: iată, dăm foc rafinăriilor și binecuvântâm floarea-soarelui. Baie de iod e poezia! Floarea-soarelui mi se lipise de pleoape. Scoicile găsite odinioară pe insula unde coceam cartofi în jar, țopăind într-un maieu de copil rătăcitor și pârjolindu-mi buzele, scoicile pe care le țineam strâns în pumni când pluteam într-un cauciuc de camion pe râu printre ceilalți copii lopătari! Scoicile acestea le-am îngropat mai târziu la capătul Someșului, nădăjduind că le va găsi cineva. * Intoxicați
California (pe Someș) by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/2798_a_4123]
-
răul și greul după bunul plac? Nu. Bunica este Bunica. Ea este cel mai ciudat amestec de ură revărsată prin cuvînt și de iubire exprimată în cele mai banale și mici gesturi, priviri, așteptări. O iubire care poate nimici și pîrjoli, care poate desfigura suflete și destine. Care o amputează și pe ea însăși. Așa este iubirea ciudată a acestei Bunici, a acestei femei teroriste, dictatoare, asupritoare, sufocantă, devastatoare. Turnanta se învîrtește. Se schimbă decorul, spațiul. Sașa nu merge la școală
Afară, în fața ușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5801_a_7126]
-
la trîntă să te iei c-un puf De păpădie-n aprigul văzduh? Mai știi de melci cleioși trupul să-ți aperi, Cînd stai pe-o rînă-n dosul casei vechi Ca să pîndești cum cad în cărămida Adîncii magazii, perechi-perechi, Razele-amiezii, pîrjolind omida Și-și sfîrîie pe-o plită roua grea Umbrită de tandrețea unui brustur? Mai ai curajul blînd cu o andrea Să-nțepi șopîrle, c-un chibrit să-l usturi La tălpi pe Domnul care s-a lungit Din iarba
Sînt întrebat de îngeri: mai ai aripi? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7103_a_8428]
-
dinadins, Le-atingi cu palma desfăcuta apă clară, Spre-a pipai ce rece li-e parfumul Și lacom de noi, oamenii de-afară, Triști mistuiți de pofte cu duiumul. Căci trupul tău de carne iar da iamă Prin păpădii, le pîrjolesc în pilcuri, Ne-ademenesc chiar făr-a ține seama Cu soldurile în momeli și-n tîlcuri Nepricepute-aievea nici de îngeri Ce clipocesc că blegii în răsfrîngeri...
E-o nerăbdare-n fiecare flutur... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8329_a_9654]
-
Luna și Soarele ea taie viețile noastre. Semn de carte Egoistă geometria Formei cu certitudinile ei de neclintit vanitoasă cu muchiile strînse cum dinții cu mersul țeapăn de mecanism ocolind sînul matern pururi cald al informului. Experiență Aceeași Lună ne pîrjolește rănindu-ne dar nu și-același timp același Soare ne oblojește rănile dar nu și-același timp înfrigurați ne privim în oglindă vedem un chip ridicol și dragostea rîde de noi într-o bună zi dragostea se uită și ea
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4487_a_5812]
-
care eroii romanului interacționează. Autorul face uz de tehnica suspansului, a diseminării misterului, a loviturilor de teatru, menite majoritar să dezvăluie retroscena unei investigații și a unei metafore a ceea ce este caracterul personajelor. Natura umană devine stăpâna motivațiilor ce le pârjolesc inima și le condiționează mintea. Cu atât mai mult cu cât ele aparțin unei lumi clandestine, paralele, aproape constrânse să se estompeze în anonimat pentru a păstra secretul Societății, și totodată străduindu-se să nu-și piardă vocația de lector
O realitate paralelă: lectores și receptori by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4719_a_6044]
-
reformei, covoarele prețioase, dintre care unul se spunea a fi fost lucrat de apostolul Pavel, amvonul lui Honterius, altarul de aur... fură nimicite în câteva ore“, relatează un martor ocular. Într-un asemenea tragic botez al focului, ce i-a pârjolit zidurile pentru totdeauna, biserica a primit numele de Biserica Neagră, deși, ulterior, a fost refăcută și ni se înfățișează astăzi „ca o orgă imensă“. OCTAVIAN NICA Zidurile ei înnegrite de foc și de timp ne inspiră parcă toate culorile orașului
Agenda2004-8-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282107_a_283436]
-
de fiare imbeciloido-istorice. Recte în societate. / Cu ceaușeii./ & nimic nu e sigur. Femeile m-au iubit după ce am încetat să le mai iubesc eu, după ce am început să le tratez altfel - un exercițiu împotriva depresiei & ideilor goale, ghemuri de carne pîrjolite în pat. Sau proptite de pereți, ca slănina bunicului, sau direct pe covor, niște gîndaci mari care oftează. Și cine sînt băgat și scos prin toată carnea asta? Sînt un om care înaintează spre țoalele mele, în care ceva înaintează
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
spre a fi fotografiată, eventual. "Subtilă revenire într-o cușcă spartă." - pag. 346 Diesel 060203. A doua: Iar miriștea întinsă până la copilăria mea" - a lui P.G., - nu a lui C. Ț. Ciudată afinitate; ca și obsesia galbenului din lanul bărăgănean, pârjolit de soare. A treia: "Armele dimineața sunt frumoase și marea" (Tot Paul Georgescu, exclama pe hârtie). în continuare, ce scrisesem eu atunci, - să fi fost o dedicație copiată, nu ar fi exclus. Cert este că stă scris: Prozatorului de mare
Cele trei fraze memorabile ale prozatorului Paul Georgescu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8815_a_10140]
-
Patriciu-Tăriceanu-Olteanu este o adevărată "Coloană a cincea" a PSD și PRM, care a acționat și acționează pentru discreditarea PNL"(Valeriu Stoica, fost președinte liberal); "- Îi spuneam lui Stoica "Valerică fără frică..."(Dinu Patriciu). ...Dar și a Alianță cu aromă de pârjolit, când se spune, tot la televiziune: ,- Cu tot respectul pentru funcția prezidențială, domnul Traian Băsescu este un nepriceput"(Dan Voiculescu, Focus, Prima Tv, 25.07). ȘI ALTE ZICERI LA TELEVIZOR, comentate de Haralampy Ion Cristoiu, pe postul TV Antena 3
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
acel război. Zadarnic apelam la grozăviile pe care japonezii le făcuseră pe continentul Asiei, mai ales în China, grozăvii pentru care autoritățile de azi japoneze aveau să-și ceară scuze, după atâta timp. Bomba nucleară rămânea, pentru Charles, bomba nucleară, pârjolind câteva sute de mii de civili nevinovați. După cum privea lucrurile Charles, îmi dădusem seama că noi, cei din țările mici, vitregite de istorie, obișnuite de atâta timp cu năvălirile și cu dezastrele de tot felul,... noi, vreau să spun, când
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
dovedeste și în proza atotcuprinzătoare față de miile de mesaje pe care i le trimit soarele, munții, pădurile: "Dis-de-dimineață o luai pe langă zăvoiul morii, trecui râul și mă îndemnai să urc poteca printre măceși spre grădină popii, în timp ce soarele îmi pârjolea fruntea de pe care trebuiau să dispară palorile iernii. Cu un avânt tineresc îmi luai în primire măsuța și locul de lucru. Era ziua a șaptea a lunii mai. Frunză se dezvoltase în câteva săptămâni cu o repeziciune aproape sonoră în
Poezie povestită by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17639_a_18964]
-
nu țiam scris încă dă ieri căci atunci mâna mi-ar fi fript tocul și nici un rând nu aș fi putut să termin înainte ca să ia foc hârtia asta care va ajunge acolo unde io aș vrea să fiu acu pârjolit dă ochi tăi mângâiat dă șănțulețele amprentelor tale să fiu ascuns în casa ta și nimeni să nuș dea seama săi pese. Nu m-ai plec în illinois și nici în Misssouri da nici nu rămân pă loc întro oră
Când ați scris ultima oară o scrisoare de dragoste? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8595_a_9920]
-
tulpină! Zăpăcita - de uscăciune va fi sufocată! Ca prăsada coaptă, mai piezișă ca vântul. Ce fidelă e - "Pe mine nu mă v-a terfeli!". Privește, i s-a dus ireversibil frumusețea, Pâlpâi, se scutură, apoi se scrumui. Patria noastră a pârjolit-o furtuna. Puiuțule, îți recunoști cuibul ce ți-a fost casă? O, frunza mea, mai sperioasă ca o cinteză! De ce te-ai zbate tu, mătasea mea sfioasă? O, nu te teme, melodie-concrescență! Unde ar mai fi să plecăm, ce-i
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
fum galben... Dracii m-au depus după aceea cu cea mai mare grijă pe dalele de piatră vineție din fața sălii, au îngenuncheat și i-au raportat regelui Yama: „Mărite rege, l-am prăjit”. Știam că eram crocant de cât mă pârjoliseră și că doar ușurel să mă fi atins, țăndări mă făceam. Am auzit cum din sala aceea înaltă-înaltă, din lumina splendidă a lumânărilor din sala aceea înaltă-înaltă, vine spre mine întrebarea aproape în zeflemea a regelui Yama: - Ximen Nao, mai
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
legătură cu fenomenul de încălzire globală, care eliberează în aer gazele naturale de suprafață, care explodează în atmosferă ca "dopul unei sticle de șampanie". Cercetătorii susțin că zonele întunecate ce formează inelul intern al craterului indică "arsuri severe" care au pârjolit marginile acestuia.
Misterul craterului de la capătul lumii, rezolvat by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/61902_a_63227]
-
-i subordonez trustul de presă pe care l-am fondat acum 20 de ani. Și, dacă nu am făcut-o până acum, nu o voi face nici de acum încolo. Indiferent de consecințe, indiferent de cât de multă ură va pârjoli sufletul lui Traian Băsescu", a afirmat Dan Voiculescu pe blog.
Dan Voiculescu: Nu voi subordona trustul de presă lui Traian Băsescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34605_a_35930]
-
solide oricui îl plătea. Scuttlebut spunea că Naddod acționa dintr-o mănăstire din Lindisfarne, pe ai cărei oameni i-am deranjat odată în timpul unei campanii de jaf-șigroază prin Northumbria, după culesul porumbului, toamna trecută. Acum, vânturi aspre urlau dinspre Vest, pârjolind pământul și smulgând iarba din pământ. Somonii apăreau pătați cu iritații, iar greierii se năpusteau asupra grâului în grămezi rapace, bâzâitoare. Am încercat să nu mă mai gândesc la toate astea. Fusesem plecați trei luni lungi, jefuind țărmurile hiberniene 1
Să distrugi și să arzi tot by Wells Tower () [Corola-journal/Journalistic/5802_a_7127]