725 matches
-
versiuni românești doar Karel Capek (romanul Mama) și Frantisek Langer (Cămila prin urechile acului), iar romanul Peripețiile bravului soldat Svejk în războiul mondial de Jaroslav Hasek apăruse într-o ediție abreviată, de doar o sută de pagini și cu titlul Pățaniile unui tâmpit, G. avea să traducă în mod sistematic, urmând un adevărat program, din opera scriitorilor cehi și slovaci Václav Havel, Bohumil Hrabal, Peter Karvas, Milan Kundera, Jiří Marek, Ladislav Mnˇacko, Jan Otcenásek, Ladislav Tˇazky´, Natasa Tanská. El face parte
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
catalog al narațiunilor populare, publicat parțial în „Transilvania” (1878). Alte texte rămase în manuscris (cântece, colinde, anecdote, orații) sunt extrase din publicații, și nu culese de el. Tot lui H. i se mai atribuie și o traducere din limba germană: Pățaniile multcercatei Griselde (1876). Culegeri: Întâmplările lui Păcală. O istorioară veselă în 25 de capuri, Brașov, f.a.; Cântece de irozi la nașterea Domnului, împreunate cu câteva cântări naționale, ed. 2, Brașov, 1876; Cincizeci de istorioare morale pentru băieți și băiete, Sibiu
HINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287435_a_288764]
-
nașterea Domnului, împreunate cu câteva cântări naționale, ed. 2, Brașov, 1876; Cincizeci de istorioare morale pentru băieți și băiete, Sibiu, 1877; Proverbele românilor, Sibiu, 1877; ed. îngr. Constantin Negreanu și Ion Bratu, pref. I. C. Chițimia, Timișoara, 1985. Traduceri: [Autor neidentificat], Pățaniile multcercatei Griselde, Brașov, 1876. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877, passim; Ion Mușlea, Un sas brașovean - folclorist român: I. C. Hintz-Hințescu. Contribuțiuni bio-bibliografice, în Omagiu fraților Alexandru și Ion I. Lăpădatu, București, 1936, 561-573; Cercetări etnografice
HINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287435_a_288764]
-
ar exista și un început de tipizare. Totul se sprijină pe quiproquo; ițele se încurcă și se descurcă rapid, din zăpăceala generală iscându-se hazul, destul de îndoielnic. Așa se întâmplă în Politica babachei (după Edmond Gondinet), Nerușinații (după Émile Augier), Pățania lui Dumitrache, Uite popa... nu e popa („Convorbiri literare”, 1882), Un leu și un zlot (1910), Moștenire de la răposata (1910, după Eugène Labiche). Temele care îl preocupă pe publicist se regăsesc în revistele lui teatrale, „politice și umoristice”. Discursurile patriotarde
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
București, 1906; Dincolo de hotare, București, 1908; Din Egipt, București, 1909; Trei nuvele, București, [1909]; La capătul pământului, București, 1910; Razna, București, 1912; Prin pravoslavnica Rusie, București, 1913; Da capo, București, 1919; Remember, București, 1921; Din sala pașilor pierduți, București, 1922; Pățania lui Dumitrache, București, f.a.; Obolul meu, București, 1922; Spicuiri, București, 1923; Hai-hui, București, 1924; Poezii, București, 1926; Ieri..., București, 1931; Pagini alese, București, 1935; Epigrame, București, 1936; Vechituri, București, [1936]; Instantanee turistice, București, 1939; Odinioară..., București, [1942]; Spicuiri, București, 1958
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
poporane, București, 1939; Hai la joc, București, 1939; Mândrețea jocului bihorean, București, 1939; Folclorul bătrânesc, București, 1939; Du-te bade și te culcă, București, 1939; Aș muri..., București, 1939; Mormântul, București, 1939; Doruri, București, 1939; De-ale poporului, București, 1939; Pățania lui Mândru Solomon cu ciuma, Oradea, 1939; Descântece bihorene, București, f.a.; Descântece, 1940; Descântece de prin Bihor, București, f.a.; Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu, București, f.a.; Descântece bătrânești, București, f.a.; Descântec de speriat, București, f.a; Zâmbete populare, București
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
lui Bugeac împărat (1939), Abdalah și frumoasa Azad (1939) ș.a. -, care au rezistat în timp. SCRIERI: Poeme, București, 1911; Grădina Hesperidelor, București, 1912; Imperii efemere, București, 1925; Păunașul codrilor, București, 1929; Zaza. București, 1939; Povestea lui Bugeac împărat, București, 1939; Pățaniile lui Stan Boroboață, București, 1939; Povestea lui Mitu Sucitu, București, 1939; Abdalah și frumoasa Azad, București, 1939; Zastra fachirul. Poveste indiană, București, 1941; Școala dragostei, București, 1944; Femei moderne, Bucure;ti, [1944]; Crăiasa Liana, București, [1946]. Traduceri: H.-J. Magog
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
1982; Cartea pădurii, București, 1985; Pană de gaiță și poveștile ei, București, 1986; Profesorul de iluzie, București, 1986; Lecția de logică, București, 1988; De-a poveștile, Timișoara, 1989; Soare cu dinți, București, 1989; Calendarul fermecat, București, 1990; Cele mai năstrușnice pățanii cu animale, flori, gângănii, București, 1991; Povestea Bufniciorului și Povestea iepurașului, București, 1994; Voinicii pământului, București, 1995; Interogativul consecvent, București, 1995; Poveștile primăverii, București, 1995; Limba română avea ochi albaștri, Buzău, 1995; Povestea sfântului Valentin, București, 1997; Poveste de Paști
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
în anii 1669-1670 și între anii 1671 și 1692. în Ghețea, Cantacuzinii (Șerban, în particular, care îi mai înșela din când în când fiica cu Anastasia, Doamna Ducăi-Vodă) au avut un sprijinitor fidel (Stoica Ludescu îi înnumără, în cronică, cutremurat, pățaniile provocate de această solidaritate exemplară), un devotat „om de casa”lor302. Lui Constantin - viitorul mare stolnic (rang la care a ajuns în anii 1675, după ce fusese, pe rând, postelnic al doilea, postelnic apoi, după ce mânuise uneltele lui Marte la Ujivar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
avut o lues occulta, care poate fi cauza bolii mentale. Regret că am neglijat ocazia de a cerceta ce efect ar fi putut produce inocularea sifilitică. Femeie aceasta mi-a făcut o relatare curioasă a ceea ce i s-a Întâmplat, pățanie care, spunea ea, a stat la originea nebuniei sale. Mi-a spus că a vândut tot ce s-a putut cu ocazia căsătoriei singurului ei fiu, dar puțin după venirea miresei a descoperit că aceasta era hermafrodit 276. A făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
provinciale ori nume autohtone (cotoiul e Petrică, găina e Porumbaca). O fabulă deosebită este Asinul, care ar fi rămas o piesă clasică a genului în lipsa elementelor licențioase din final. Asemănătoare poemului lui G. B. Casti Gli animali parlanti, textul expune pățaniile unui măgar obosit, flămând, batjocorit și bătut, care reușește să își ia în cele din urmă revanșa cu mijloacele pe care i le-a dat firea. S. scrie și câteva poezii sentimentale, mediocre. În Porul (1833) descrie o luptă pe
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
de tablouri, incluzând în comentariu chiar invitații (la banchete ș.a.), bilețele și alte mărunțișuri, S. reface întrucâtva ambianța în care se mișcau convorbiriștii. Alte și alte chipuri sunt aduse în prim-plan, cu trăsăturile lor distincte, cu obiceiurile și cu pățaniile lor, cu poreclele care îi transformă, pe unii, în personaje. Sunt și secvențe aburite de tristețe, însă episoadele amuzante (farse, pozne, felurite năzbâtii) precumpănesc. E parcă o întrecere între șugubeți în „pururi vesela și animata societate a Junimii”, calambururile, poantele
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
Gyr, Către Iisus, Țara, Dobrogea, Neculai Tăutu, Unirea, Ștefan Voitec, Două comemorări: Regina Maria - Regele Ferdinand, Laurențiu Fulga, Sublocotenentul Teodorescu Victor, Sergentul Bălan Constantin, Calul bolșevic), pagina 7 găzduiește diverse: epigrame de Al. O. Teodoreanu, un serial de benzi desenate (Pățaniile soldatului Neață) și un foileton-ilustrat (Epistoliile fruntașului Neață) de Neagu Rădulescu etc.; ultima pagină conține informații de pe front sub titlul „Faptele săptămânii”. Sumarul a mai cuprins temporar „Poșta «Sentinelii»” și alte câteva rubrici. Se publică proză de Eugen Jebeleanu (Pilduitoarea
SENTINELA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289622_a_290951]
-
unei formații neprofesioniste de muzică rock, confruntate cu obtuzitatea mărunților îndrumători culturali ai sistemului. Țuică de prună consemnează ca un ritual inițiatic participarea unui adolescent la distilarea, după rânduială, a țuicii, soldată cu o beție cumplită; în Ispitirea e istorisită pățania unui țăran matur care, pus - printr-un concurs de împrejurări vodevilesc - în situația de a participa la un examen pentru angajarea pe un post de muncitor, ia examenul cu ușurință, dar nici nu se gândește să se ducă la slujbă
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
situații și să rectifice afirmații greșite sau insuficient fondate. Însemnările nu fac decât să comunice o experiență de călător, direct și spontan, să înregistreze trasee, să descrie locuri, peisaje, forme de civilizație, monumente, să menționeze opere de artă, să nareze pățanii, peripeții, să comenteze lecturi și audiții, să transmită impresii despre cele văzute, fără preocuparea de a le armoniza cu judecăți de valoare consacrate. În cea mai mare parte a lor, notațiile din Oglinda retrovizoare privesc Italia, iar călătorul se pronunță
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
adânci. SCRIERI: Trișca, Chișinău, 1961; Răsărise un soare în vie, Chișinău, 1961; Ale tale două mâni, Chișinău, 1964; ed. Chișinău, 1993; Două mere țigance, Chișinău, 1964; Povestea cu cocoșul roșu, Chișinău, 1966; ed. București, 2002; Tăcerile casei aceleia, Chișinău, 1970; Pățaniile celor doi verișori, Chișinău, 1981; Elegie pentru Ana-Maria, pref. Aureliu Busuioc, Chișinău, 1983; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1986; Mama-mare - profesoară de istorie, Chișinău, 1988; Navetista și pădurea, Chișinău, 1989; Surâsul lui Vișnu, Chișinău, 1993. Traduceri: M. E. Saltâkov-Șcedrin
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
unui protagonist care anticipează personajul central din romanul În căutarea miresei pierdute (1995), în vreme ce După-amiază dansantă sau La capătâiul copilei bolnave sunt exerciții de realizare a atmosferei. Provenind din redimensionarea epicii desfășurate în Zile din viața unui „virtuoz”, microromanul Strania pățanie a unui virtuoz (1984) relatează aventura unui modest corepetitor la filarmonică: odată cu mutarea în casa unei bătrâne ciudate, acesta face experiența unui succes răsunător, dar pasager, care însă îi schimbă orizontul existenței, consumată într-un București fantastic, datorită comprimării spectaculoase
VELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
Brâncuși cu Marcel Duchamp, un cunoscător al doctrinei alchimice. Altă carte, Concepte ale poeticii lui Constantin Brâncuși (1999), aduce încă o contribuție, pornind de la mărturiile orale și scrise pe care sculptorul le-a lăsat. SCRIERI: Călătorii neobișnuite, Timișoara, 1981; Strania pățanie a unui virtuoz, București, 1984; Poeme, București, 1989; Brâncuși inițiatul, București, 1994; În căutarea miresei pierdute, București, 1995; Brâncuși alchimist, București, 1996; Concepte ale poeticii lui Constantin Brâncuși, București, 1999; Formă și semnificație în arta românească modernă - exemplul lui Brâncuși
VELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
Formă și semnificație în arta românească modernă - exemplul lui Brâncuși, București, 2002. Repere bibliografice: Eugen Dorcescu, „Călătorii neobișnuite”, O, 1981, 41; Nicolae Țirioi, Un virtuoz al povestirii, O, 1984, 35; Mircea Constantinescu, Virtuțile fantasticului, RL, 1984, 52; Anton Cosma, „Strania pățanie a unui virtuoz”, VTRA, 1985, 12; Olimpia Berca, „Poeme”, O, 1989, 25. M. In.
VELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
vor deveni articole. Sugestii de lectură fac uneori Victor Anestin și Al. Dima la „Cărți recomandate” sau „Cărți bune”, unde scurte recenzii de întâmpinare la volume recent apărute sunt urmate și de un fragment expresiv. Cititorii pot afla astfel despre Pățaniile lui Vasilache sau Istoria unei paiațe de Collodi, despre romanul lui H. Stahl Un român în Lună, despre Copiii Căpitanului Grant de Jules Verne. Se mai recenzează sumar Dacia preistorică de Nicolae Densușianu, volumul de nuvele Mărgele de măcriș de
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
2. Ce alt titlu ai putea da acestei povestiri? 3. Care din proverbele următoare se potrivește întâmplării? Prietenul la nevoie se cunoaște. Eu ți-am dat voie în pat / Și tu m-ai băgat sub pat. Pe om în viață, pățaniile îl învață. Omului cu învățătură îi curge mierea din gură. Omul prea bun e nebun. Să fii bun și blând la toate dar până unde se poate. Meseria este brățară de aur. 4. Scrie cinci termeni din familia cuvântului bătrân
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
voices și oricine se poate rătăci în jungla opiniilor, teoriilor și ideilor contradictorii cu privire la curriculumul modern. Cea mai simplă modalitate de a evita atare necazuri este de a traversa, fie și fugar, odiseea curriculumului modern în perioada anteși postbelică. Cunoscând „pățaniile” și „biruințele” acestuia, orice persoană implicată în reforma educațională românească - de la educatori și până la toate categoriile de manageri și beneficiari - vor putea ocoli căile bătătorite, capcanele și eresurile pe care orice schimbare educațională de asemenea amploare le implică. Acest capitol
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
poate neglija. Unii câștigă, alții pierd. Fii sensibil la implicațiile axiologice ale deciziilor tale; i) Întreabă: „Cine face regulile cu privire la ceea ce constituie un scop legitim de învățare legitim?”, „Ce interese servește proiectul?”, „Care este agenda ascunsă?”254. B.G. Wilson evocă pățania unui designer dintr-un birou de design instrucțional, o întâmplare petrecută în urmă cu 25 de ani. Nefericitul folosise verbul a înțelege (to understand) în definirea unui obiectiv pedagogic operațional, stârnind hohotele de râs ale colegilor, după care a fost
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
destinului (Kehre) lui Ulise nu s-a produs în împrejurări exterioare și accidentale ale vieții lui, ci în adâncul ființei sale, acolo unde sălășluiește imperial conștiința de sine. Ea pare a fi receptaculul tuturor experiențelor noastre dobândite prin aventurile și pățaniile vieții. Aceste pățanii capătă astfel sens prin raportare la conștiință și merită examinate cu atenție, din moment ce ele au transformat un cetățean de rând într-unul excepțional. Și merită examinate faptele banale anume ale lui Ulise, nu ale altcuiva. Unii, nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ulise nu s-a produs în împrejurări exterioare și accidentale ale vieții lui, ci în adâncul ființei sale, acolo unde sălășluiește imperial conștiința de sine. Ea pare a fi receptaculul tuturor experiențelor noastre dobândite prin aventurile și pățaniile vieții. Aceste pățanii capătă astfel sens prin raportare la conștiință și merită examinate cu atenție, din moment ce ele au transformat un cetățean de rând într-unul excepțional. Și merită examinate faptele banale anume ale lui Ulise, nu ale altcuiva. Unii, nu puțini, risipesc bogăția
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]