725 matches
-
Știam precis că avea să se ducă la Augustus să-i spună totul. Noaptea, în vis, mi-a apărut Pontul Euxin. Marea era foarte frumoasă; navigam fericit către antipozi. În perioada aceea tocmai scriam intens la Metamorfoze; mă oprisem la pățaniile Argonauților. În vis mă găseam exact în locurile acelea și luam parte concret la faptele pe care le povestisem. Am avut o senzație anume, de parcă tocmai mă dedublasem, mă transformasem în două ființe autonome ce se desprindeau din același corp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
unde ajungând, am luat trenul spre Moldova. În Moldova n-am stat mult din cauza urmăritorilor! Așa stând lucrurile, mai mult am stat ascuns prin București la diferite familii catolice cunoscute și necunoscute, primindu-mă cu bucurie și inimă largă auzind pățania mea și a greco-catolicilor din Ardeal. Sfânta Liturghie am celebrat-o în mai multe capele (bisericuțe) ale maicilor de la Pitar Moș, Sanct’Agnes și Timișul de Sus, până într-o zi când am auzit că haldăii sunt pe urma mea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
calificat fiecare în domeniul său preferat. Doi dintre ei au lucrat în cadrul M.A.I. până la pensionare. Copiii erau mândria părinților. Mereu îi vedeam în vacanțe în sat și stăteam de vorbă cu ei. Erau frumoși și voinici, ca niște brazi. Pățania din copilărie a rămas în amintirea satului. Tot focul, ne-a mistuit nouă șura, cu toate furajele, ce erau în ea. Sătenii vorbeau că numai crâșmarul Grecu era de vină. De la percepție i-au pus sechestru pe șura lui din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în satele din împrejurimi. A rămas și proverbul: "Dragostea cu sila, nu se poate". Căsnicia lor a servit un model pentru mulți tineri. Muncind împreună, cu dragoste și înțelegere și au întemeiat o gospodărie, cum puține erau în sat. De la pățania lor, a rămas în sat zicala: "Căsătoria din iubire, aduce fericire; căsătoria fără dragoste e o adevărată pacoste". Mărțișorul Pe vremea copilăriei mele și la Costișa, mărțișorul se celebra la 1 martie. Fetele și femeile în această zi așteptau cadouri
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
știa nimic despre animalul rătăcit. Flămândă, obosită de îndelunga căutare, mână spre casă cârdul cu doar cei șase miei găsiți. Ajunsă acasă băgă cârdul în ocol, le dădu un braț de iarbă proaspătă apoi se gândi cum să-i povestească pățania lui mamă-sa, așteptându-se să fie pedepsită și ea pentru boroboața lui Săndel. Micuțul fusese acasă, a mâncat, fără ai povesti mamei ce a pățit apoi se refugie în grădină, ca să nu mai dea ochii cu Maricica. Soarele asfințise
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fel de fel de situații, începu să chibzuiască cum ar putea să găzduiască pe tânărul nepot bolnav și în acelaș timp cum să-i ferească pe copii de molipsire. Nici sănătatea lui bărbatu-său Costache nu era de invidiat. După pățania din satul Rediu au cheltuit ceva bani pe medicamente scumpe, nici n-a putut, câtă vreme a bolit în pat să-și continuie ocupația de chirigiu, care aducea bani în casă. Procesele continuau să înmulțească cheltuielile lor, ba chiar au
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în gara Vaslui, el arvunise o chirie pentru Haim, brutarul. A plecat în zori cu căruța, a ridicat marfa pentru Haim, a așteptat în gară sosirea trenului apoi plecă încărcat spre Pungești. Trecând pe lângă groapa cea cu pricina, le povesti pățania și cât a fost nevoit să sufere din această cauză. Drumul a decurs ca de obicei, cu popasurile necesare ca drumeții să-și mai desmorțească oasele iar caii să-și refacă forțele cu ajutorul traistelor cu tain. Când au ajuns acasă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de Săndel. Veni și mătușa Profira a lui Ghiță Nașcu să-l vadă pe cel care îi spusese când era mai mic «că dacă moare ea, o să moară și el, atât de mult o iubește» și află și dânsa de pățanie. Săndel ascultă de mai multe ori povestea lui și se miră în sinea lui de ce a putut el spune. Stătea pe pat cu piciorul drept agățat de o grindă, ca să stea în sus, și asculta ce povestea maică-sa celor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
unde s-a internat în spital. A aflat că vacile ce trecuseră pe lângă ea erau ale învățătorului din Ivănești, pe nume Naciu. întâmplarea nenorocită a fost povestită de Elena Toloacă la întoarcerea acasă iar copiii lui Maria erau îndurerați de pățania mamei lor, greu încercată de necazurile ce le întâmpinase până atunci. S-au sfătuit ce este de făcut iar Emilia și Maricica au mers la Vaslui. Maricica a rămas în spital cu maică-sa, până la externare iar Emilia, văzând că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
oficialitatea, relația de recunoaștere între sală și scenă este adusă de Alecsandri... pe scenă! În actul III al Chiriței în Iași, eroina merge la teatru, la comedia Două fete ș-o neneacă, unde are prilejul să (re)vadă propriile ei pățanii din actele I și II ale piesei: „Da știi?... bucățică tăietă... Ba încă ce?... să mă arăte la o mulțime de boieri, cum m-am troienit în Păcurari, și cum îmi fac sprincenile, și cum mă sfădesc cu Ioana țiganca
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și micuțul își subțiază comic buzele și-i răspunde: „Gu, gu, me, me“. 4) Am să-l văd mâine pe Mihai; nu l-am mai văzut de cincisprezece zile, e clar de ce. Gaby trebuie să-ți fi scris despre cvasi pățania mea; așa că am preferat să nu-l văd. 5) Dorine S. m-a înlocuit (2 ore) cât am lipsit [de la școală]. Scrie-i și ei, și lui Moțu, și poate Rodicăi, care e tare nefericită, deși se scaldă în bani
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
se împărtășească pe sfert din asemenea adjective. Ceiace ce dovedește că nu cei lăudați sunt lipsiți de inteligență. Aceia, deși geniali, în orice caz pot să fie lipsiți numai de talent. Cineva mă întrerupe ca să-mi comunice două întâmplări nostime. PĂȚANIA LUI ION C. DUMINICA Cea dintăiu e tot o chestie de modă și privește, se înțelege, pe o femeie. Trăiește în târgul nostru un cetățean care, până mai zilele trecute, purta frumosul și simpaticul nume de Duminică. Ion C. Duminică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Veneția. IV. Jder cel mic trebuie să se ducă la Brăila într-o misiune și își alege tovarăși, cerând în același timp și primind felurite sfaturi. Se adaoage la expediția lui și hoții din Ucraină. V. Stratonic vizitează Vatopedi. VI. Pățaniile lui Jder la Ibrăila. MEȘTERUL La tabăra lui Vodă nu-i voie să joace oștenii zaruri, din pricina Alvaniților care n-au noroc și a Nemților care au prea mult; din care pricină Alvaniții bat și taie pe Nemți. "Decât să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se mai minunează de stele. Întăi să vezi și pe urmă să crezi. Tot năcazu-și are hazul. Dacă te-ai prins a doua oară, nu-i vinovată capcana. La harmasar tânăr călăreț bătrân. Cine a scăpat dintr-o sută de pățanii și din nouă sute nouă zeci și nouă de năcazuri e un om de nimic. Trimite copilul la pomul cu roadă, dar fii și tu pe-aproape. Dacă vrai să stai la sfat cu lupul, ține și cânele lângă tine. Lupul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mână își netezi pletele unse cu unt, apoi ridică ușor capul și-și duse piciorul drept înainte. Oamenii ceilalți îl aprobau urmărindu-i toate mișcările. Apoi ziceți dv. de legi și de dreptate, vorbi liniștit omul meu; noi avem o pățanie, domnule ispector... Satul nostru e așezat între ape. Așa cum ne-a așezat Dumnezeu, da' noi avem un drum drept cătră târgul Botoșanilor. Drumul acesta trece printr-un capăt al moșiei boerului de la L... Avem noi drumul acesta din vremuri vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
porc. Respectînd cu fidelitate ultima lecție primită, începe să plîngă în hohote: - Vai ce jale! Era atît de bun! îl iubeam atîta! Niciodată nu se va mai găsi unul atît de bun! Exasperați, vecinii îl alungă. Povestește tatălui această nouă pățanie și primește din nou sfaturi cum trebuie să se poarte. La cea de a treia vizită vecinii tocmai curăță de omizi grădina. Mereu în urmă cu lecția tînărul exclamă: - Ce bogăție! Vă doresc ca toate aceste animale să se înmulțească
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Cine sunt Mitică și Mișu ? Anecdota, acest „Ceci c’est un fait divers atroce”, cum își alegea ca motto pentru nuvela Remember Caragiale- fiul pentru a descrie un eveniment obscur ca sursă a unui mister, nu ne comunică mare lucru. Pățania este deopotrivă atroce și hilară, restituirea evenimentelor are toate atribu- tele comicului, vocea de Arlechin a povestitorului, - să ne amintim că Arlechin conducea alaiul morților -, nu ascunde nicio dramă, ci se resoarbe în mască, adică în gesticulație. „Simț enorm și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
suprem pentru mezinul său. În continuare, numitul Beniamin Robert Sorensen n-a știut exact ce a făcut și cum s-a întâmplat să fie arestat pentru ultraj și tulburarea ordinii publice. Cum domnișoara Bor n-a fost foarte convinsă că "pățania" fratelui logodnicului ei ar fi o piedică în calea căsătoriei, chit că ziarele au tot arătat "grozăvia incidentului", marii strategi au trebuit să meargă mai departe. Lupta s-a dovedit cu totul disproporționată: nici chiar o familie cu ascendenți atât
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
avut o variantă de scăpare: demisia și schimbarea locului de muncă dar directorul Biletzky mă numise acolo ca să fac ordine nu să fug; or fuga mi se părea rușinoasă. Greșeala mea a fost că nu i-am spus șefului de pățaniile mele dar vipera securistică Îmi atrăsese atenția ca nu cumva să scap vreun porumbel terților că atunci, vai de mama mea! Colac peste pupăză, tot sub influența Securității, maiorul de miliție C. (acum comisar șef În rezervă după ce a examinat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
știu că a schia pe Alpi este și rămâne în comparație cu zilele mele de înot un sport riscant, pentru care persoanele inteligente stipulează o asigurare specială. În timpul unei secunde se pot întâmpla neplăceri cu consecințe fatale: oricare schior poate să povestească pățanii prilejuite de imprudență. În ciuda faptului că, în ultimii ani, echipamentele s-au îmbunătățit considerabil, riscurile nu s-au micșorat, ci, deloc, dimpotrivă, se verifică tocmai contrariul. Accidentele cele mai periculoase sunt ciocnirile cu alți schiori, cu rezultate fatale. De aceea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și a unui pașaport francez: clipă atât de așteptată, atât de dorită, încoronare a speranțelor oricărui refugiat. Unui prieten sceptic care se mira (pe când scriam aceste pagini) că mai sunt în stare, după atâția ani, să rumeg încă aceste vechi pățanii i-am răspuns că nevoia de a mă explica, de a povesti, izvora probabil din faptul că, de la depărtare, prin efectul memoriei și al detașării, printr un joc de oglinzi, judecam mai bine paradoxul acestei aventuri existențiale care trebuia să
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
vreo 18 câini vagabonzi și i-a Îndopat la propriu cu ciocolată, i-a dus la stomatolog. De fapt, i-a scos din mediul lor obișnuit. Dar nici să acționăm brutal. Putem limita acest pericol În mod inteligent, Învățând din pățania ciorilor. Adică, favorizând alte specii, acceptabile pentru noi, asigurându-le adăpost și hrană dar, În același timp, și un factor de stress pentru concurența vagaboandă. Ar fi deci de pus două Întrebări. Iar dacă aș avea mijloacele financiare necesare, aș
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tot am generalizat, lăsăți-mă să și neg: Rolul a ceva? Niciunul! Rolul e de fapt rezumat În “tot răul spre bine” sau, dacă tot există ceva, natura se adaptează și Îl folosește, căci natura e Înțeleaptă și Învață din toate “pățaniile” sale, cu ghilimele, căci de fapt e vorba de experiențe. Să revenim la frunze și să constatăm că ele cad În cele din urmă pentru că plantele se află În directă relație cu mediul, În particular solul, devenit, tot din pricina lor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
respingere abuzivă, cum este relația noastră cu Eminescu. Am întâlnit oameni cu certă instrucție intelectuală dispuși să nege această figură proeminentă, să revendice un alt punct de plecare, un nou început. Apropo de această descărcare semantică, îmi vine în minte pățania substantivului "securitate", care, inițial reflecta în fond una dintre nevoile fundamentale ale individului și care a ajuns să se transforme în cu totul altceva. Firește, se întâmplă așa cu foarte mulți termeni. Să ne gândim la unele evoluții de tot
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
scriitură decalată (în timp), combinând notația cu eseul și confesiunea. Privirea scormonitoare și înțelegerea largă, lipsită de preconcepții își găsesc un teren ideal de acțiune în scrutarea exoticei provincii italienești. Tolerant și acid totodată, epicureu distins și meditativ, iubitor de pățanii inedite și preocupat de chestiuni general-omenești, M. își colorează paginile cu un umor de finețe. SCRIERI: Anna sau Pasărea paradisului, Cluj, 1972; Vine istoria (volum colectiv), Cluj, 1972; Cel iubit, Cluj-Napoca, 1976; Caii sălbatici, Cluj-Napoca, 1981; Pe cont propriu, Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]