804 matches
-
în De la Apollo la Faust, Editura Meridiane, 1978. Ortega y Gasset Jose, Studii despre iubire, traducere de Sorin Mărculescu, Editura Humanitas, București, 1995. Paz Octavio, Dubla flacără, Dragoste și erotism, traducere din spaniolă de Cornelia Rădulescu, Editura Humanitas, București,1998. Pădurean Corneliu, Populația comitatului Arad în secolul al XIX-lea, Editura Universității "Aurel Vlaicu", Arad, 2003. Pocs Ollie, Our intimate relationships marriage and family, Harper and Row Publ., New York, 1989. Le Rider Jacques, Modernitatea vieneză și crizele identității, traducere de Magda
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
acestor ani. Părintele Ioan din Socodor e produsul acestei școli deficitare pe care o deplânge episcopul de Buzău și o reformează Mitropolitul Ardealului, Andrei Șaguna. 107 Vasile Popovici, Eu, personajul, Editura Cartea Românescă, București, 1988, p. 135. 108 Vezi Corneliu Pădurean, Populația comitatului Arad în secolul al XIX-lea, Editura Universității, "Aurel Vlaicu", Arad, 2003. 109 I.I. Adam, I. Pușcaș, Izvoare de demografie istorică, vol. II, (Secolul al XIX-lea 1914), București, 1987, p. 272. 110 Ioan Bolovan, Transilvania între Revoluția
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
spera, ea nici va esista. ["PROMONTORII ALE ARDEALULUI"] 2257 Moldova și Țara Românească nu sunt decât promontorii ale Ardealului. ["GENS ȘI CONSTITUȚIE GENTILĂ... "] 2261 Gens și constituție gentilă. Vrancea, Soroca, Tegheciul, Câmpulung. Analogie în Ardeal: moți, mocani, țutueni, mureșeni, câmpeni, pădureni. [CRONOLOGIE] 2263 Suta XII și XIII Epoca de naștere și formațiune. Suta XIV și XV Epoca eroică. Suta a XVI și XVII Epoca literară. Suta a XVIII și XIX Epoca de decadență. {EminescuOpXV 97} ["ISTORIA... "] 2262 Istoria - un necrolog. 97
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
care știe în amănunt locurile bune ale ostrovului său, mănoase îndeobște sau prielnice să prinzi în ele gaițe, sitari sau pești și, dacă vrei, maimuțe (care, altfel, pot să se schimonosească la tine în coșmaruri). Și se mai află acolo pădureni, ca lupii sau ca urșii veșnic mânioși, dar nu primejdioasele feline ale altor locuri. E drept că, pentru cei aduși acolo de mânia amăgitoare a mării, insula poate părea numai un loc pustiu și dezolat, de nelocuit, de neumblat, pământul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
care știe în amănunt locurile bune ale ostrovului său, mănoase îndeobște sau prielnice să prinzi în ele gaițe, sitari sau pești și, dacă vrei, maimuțe (care, altfel, pot să se schimonosească la tine în coșmaruri). Și se mai află acolo pădureni, ca lupii sau ca urșii veșnic mânioși, dar nu primejdioasele feline ale altor locuri. E drept că, pentru cei aduși acolo de mânia amăgitoare a mării, insula poate părea numai un loc pustiu și dezolat, de nelocuit, de neumblat, pământul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de degustare de vinuri, perlele viticulturii locale „Zghihară de Huși” și „Busuioaca de Bohotin”, mulțumiri pe această cale domnilor director, prof. Teodor Botezatu, prof. bibliotecar, Angelica Marcu și competentei tehniciene viticole, doamna prof. Eugenia Gaiță. Ziua s-a încheiat la Pădureni, o localitate unică prin faptul că primăria este mai mică decât biblioteca și că se preconizează mărirea acesteia din urmă cu încă un corp de clădire (nu a primăriei). Mulțumim primarului comunei d-lui, Temistocle Diaconu pentru măiestria cu care
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
mică decât biblioteca și că se preconizează mărirea acesteia din urmă cu încă un corp de clădire (nu a primăriei). Mulțumim primarului comunei d-lui, Temistocle Diaconu pentru măiestria cu care îmbină activitățile culturale cu cele sociale, făcând cunoscută comuna Pădureni la nivel mondial. Activitatea prezentată la Pădureni „Tradiția și cultura la ea acasă”, de către bibliotecar Cornelia Mihai și Violeta Buciumaș au arătat efectele benefice pe care respectarea cărții și a bibliotecii îl are asupra unei comunități. Activitatea de sâmbătă a
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
mărirea acesteia din urmă cu încă un corp de clădire (nu a primăriei). Mulțumim primarului comunei d-lui, Temistocle Diaconu pentru măiestria cu care îmbină activitățile culturale cu cele sociale, făcând cunoscută comuna Pădureni la nivel mondial. Activitatea prezentată la Pădureni „Tradiția și cultura la ea acasă”, de către bibliotecar Cornelia Mihai și Violeta Buciumaș au arătat efectele benefice pe care respectarea cărții și a bibliotecii îl are asupra unei comunități. Activitatea de sâmbătă a continuat într-un tur de forță prin
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
costumele populare (nelipsite la cei care cântă și dansează); izvorul lor e nesecat pentru cel ce vrea să le cunoască și să le adune în mănunchi pentru a le dărui din nou, așa cum spunea Anton Pan : Tradiția și cultura la Pădureni de Vaslui, rod al unui îndelungat efort de cunoaștere reprezintă un tezaur inestimabil de înțelepciune ale cărui valori și sensuri nu se sting niciodată. Cum spunea Vasile Alecsandri: Noi ne mândrim că suntem locuitori ai comunei Pădureni și ne bucurăm
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
și cultura la Pădureni de Vaslui, rod al unui îndelungat efort de cunoaștere reprezintă un tezaur inestimabil de înțelepciune ale cărui valori și sensuri nu se sting niciodată. Cum spunea Vasile Alecsandri: Noi ne mândrim că suntem locuitori ai comunei Pădureni și ne bucurăm de toate lucrurile minunate relizate în perioada de după Revoluție. Datoria noastră este să le păstrăm și să le transmitem mai departe urmașilor noștri. Din punct de vedere cultural și artistic la Pădureni se trăiește intens în orice
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
că suntem locuitori ai comunei Pădureni și ne bucurăm de toate lucrurile minunate relizate în perioada de după Revoluție. Datoria noastră este să le păstrăm și să le transmitem mai departe urmașilor noștri. Din punct de vedere cultural și artistic la Pădureni se trăiește intens în orice sezon al anului, dar prima duminică din septembrie este, FESTIVALUL SATULUI când cei plecați se întorc cu plăcere să sărbătorească și să revadă locurile natale. Adunate atâtea talente la un loc satul însuși pare a
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
creștină ne încântă în preajma sărbătorilor prin corul seminariștilor din Huși, coruri de tradiție (al Casei Corpului Didactic Vaslui corala VOCES, al CASEI Corpului Didactic București CORALA COLLEGIUM CANTORUM “Nicolae Oancea”) sau prin glasurile copiilor noștri îndrumați de dascălii școlii. Proiectele pădurenilor, neliniștile sau preocupările lor, rădăcinile civilizației locurilor acestea s-au adunat spre a fi căpătâi urmașilor, în cele câteva numere ale revistei ,,Pădurenii”. Multe din proiectele pe plan cultural - etnografic și artistic s-au născut în cadrul asociației ,,Ethnos” care ființează
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Didactic București CORALA COLLEGIUM CANTORUM “Nicolae Oancea”) sau prin glasurile copiilor noștri îndrumați de dascălii școlii. Proiectele pădurenilor, neliniștile sau preocupările lor, rădăcinile civilizației locurilor acestea s-au adunat spre a fi căpătâi urmașilor, în cele câteva numere ale revistei ,,Pădurenii”. Multe din proiectele pe plan cultural - etnografic și artistic s-au născut în cadrul asociației ,,Ethnos” care ființează iîn Pădureni având tocmai rol de a îndemna spre cunoașterea valorilor trecutului acestor localități și păstrarea lor nealterată. Pădurenii, prin cei care activeză
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
sau preocupările lor, rădăcinile civilizației locurilor acestea s-au adunat spre a fi căpătâi urmașilor, în cele câteva numere ale revistei ,,Pădurenii”. Multe din proiectele pe plan cultural - etnografic și artistic s-au născut în cadrul asociației ,,Ethnos” care ființează iîn Pădureni având tocmai rol de a îndemna spre cunoașterea valorilor trecutului acestor localități și păstrarea lor nealterată. Pădurenii, prin cei care activeză în cultură, educație și administratie, au creat un mediu propice promovării valorilor culturale, producerii fenomenului cultural, artistic sau științific
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
câteva numere ale revistei ,,Pădurenii”. Multe din proiectele pe plan cultural - etnografic și artistic s-au născut în cadrul asociației ,,Ethnos” care ființează iîn Pădureni având tocmai rol de a îndemna spre cunoașterea valorilor trecutului acestor localități și păstrarea lor nealterată. Pădurenii, prin cei care activeză în cultură, educație și administratie, au creat un mediu propice promovării valorilor culturale, producerii fenomenului cultural, artistic sau științific. La Pădureni, prin valorile existente, se atrag valori din domeniul cultural - artistic și științific. Aici vin artiști
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
tocmai rol de a îndemna spre cunoașterea valorilor trecutului acestor localități și păstrarea lor nealterată. Pădurenii, prin cei care activeză în cultură, educație și administratie, au creat un mediu propice promovării valorilor culturale, producerii fenomenului cultural, artistic sau științific. La Pădureni, prin valorile existente, se atrag valori din domeniul cultural - artistic și științific. Aici vin artiști din teatru, muzică (Sofia Vicoveanca face spectacol și își lansează și cartea de versuri; Sava Negrean Brudașcu - surprinsă pozitiv de aspectul comunei și de mediul
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
din domeniul cultural - artistic și științific. Aici vin artiști din teatru, muzică (Sofia Vicoveanca face spectacol și își lansează și cartea de versuri; Sava Negrean Brudașcu - surprinsă pozitiv de aspectul comunei și de mediul cultural - propune de pe scena Festivalului Hora Pădurenilor - ca primarul comunei Temistocle Diaconu să fie propus prim ministru, că “așa s-ar schimba multe lucruri în cultura românească”; Nicolae Botgros are condiții și realizează, pe scena pădurenilor, un spectacol de muzică populară) oameni de știință (a se reține
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
aspectul comunei și de mediul cultural - propune de pe scena Festivalului Hora Pădurenilor - ca primarul comunei Temistocle Diaconu să fie propus prim ministru, că “așa s-ar schimba multe lucruri în cultura românească”; Nicolae Botgros are condiții și realizează, pe scena pădurenilor, un spectacol de muzică populară) oameni de știință (a se reține Tabăra de știință și Tabăra de sfârșit de săptămână, doi ani consecutivi conduse de Secretarul General C.N.R.UNESCO Alexandru Mironov). O astfel de atmosferă stimulează activitatea generând progres, autodepășire. La
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
un spectacol de muzică populară) oameni de știință (a se reține Tabăra de știință și Tabăra de sfârșit de săptămână, doi ani consecutivi conduse de Secretarul General C.N.R.UNESCO Alexandru Mironov). O astfel de atmosferă stimulează activitatea generând progres, autodepășire. La Pădureni talentul s-a transmis din generație în generație. Cel care coordonează activitatea cultural-artistică a comunei (primarul Diaconu Temistocle), fiind cadru didactic, știe să păstreze și să transmită aceste tradiții cu sfințenie. ...valențele psihologice ale poveștilor. Asftel, se pot desprinde anumite
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Timișoara, urmează Școala Normală Superioară la Budapesta (1907-1910). Se specializează în etnografie și antropologie la Berlin (1910), cu profesorul Felix von Luschan. Obține doctoratul în geografie cu mențiunea summa cum lauda la Cluj (1924), cu teza Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor, „studiu antropogeografic și etnografic”. Profesor la Hațeg (1910-1919), devine asistent (1920) al lui George Vâlsan la Institutul de Geografie din Cluj, șef de lucrări (1921-1926), profesor suplinitor (1926-1939), apoi titular (1939-1947) la Catedra de etnografie și folclor a Facultății de
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
sec. XX), pref. Tiberiu Morariu, București, 1964; Studii de etnografie și folclor, vol. I, îngr. Mihai Pop și Ioan Șerb, pref. Mihai Pop, București, 1975, vol. II, îngr. Florica Șerb, București, 1980. Repere bibliografice: N. Iorga, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, RI, 1926, 7-9; Ovid Densusianu, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, „Grai și suflet”, 1927-1928, vol. 3, fasc. 1; Teodor Onișor, Romulus Vuia, AMET, 1966; Ion Vlăduțiu, Etnografia românească, București, 1973, 95-97; Ofelia Văduva, „Studii de etnografie și folclor”, REF, 1976
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
și folclor, vol. I, îngr. Mihai Pop și Ioan Șerb, pref. Mihai Pop, București, 1975, vol. II, îngr. Florica Șerb, București, 1980. Repere bibliografice: N. Iorga, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, RI, 1926, 7-9; Ovid Densusianu, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, „Grai și suflet”, 1927-1928, vol. 3, fasc. 1; Teodor Onișor, Romulus Vuia, AMET, 1966; Ion Vlăduțiu, Etnografia românească, București, 1973, 95-97; Ofelia Văduva, „Studii de etnografie și folclor”, REF, 1976, 2; Boris Zderciuc, Romulus Vuia - întemeietor al etnografiei românești ca
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
nevastă mea ne simțim prea aproape de ușa de intrare în neființă, și de-abia ne mișcăm”. După care adăuga ceea ce mai spusese: „Doi copii îi am la Craiova, Ionică și Elena, Rodica la Focșani și Iulia la Mărășești, predă la Pădureni agricultura și botanica” Tecuci 3 martie 1985 Dragă Alecule, M-a întristat foarte mult vestea despre iubitul nostru coleg Coșulschi, eu îi scrisesem prin decembrie și dacă am văzut că nu îmi răspunde mi-am închipuit că trebuie să se
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
la 27 martie 1944 în localitatea Hălchiu, județul Brașov, România, fiica lui Tontsch Samoil și Martha, cu domiciliul actual în Germania, 7060 Schorndorf, Schumannweg 72. 404. Schleich Marioara, născută la 12 iulie 1956 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Pădurean Ioan și Domnica, cu domiciliul actual în Germania, 76571 Gaggenau, Bernackerstr. 24. 405. Schuster Eugen Cristian, născut la 29 decembrie 1956 în București, România, fiul lui Toșcuță Ioan și Victoria, cu domiciliul actual în Germania, 74858 Aglasternhausen, An Der Klinge
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
bl. C.3.C., ap. 9, județul Timiș. 20. Specht Răzvan Constantin, născut la 15 iulie 1967 în București, România, fiul lui Sima Valeria, cu domiciliul actual în Germania, 24103 Kiel, Damperhofstr. 8, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Pădureni nr. 1, bl. 51, ap. 72, sectorul 6. 21. Schmittendorf Mirela Georgeta, născută la 18 ianuarie 1972 în localitatea Murfatlar, județul Constantă, România, fiica lui Stingaciu Nicolae și Georgeta, cu domiciliul actual în Germania, 22457 Hamburg, Schleswiger Damm 149, cu
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]