804 matches
-
cu mâna pentru a împodobi biserica, sunt înscriși cu toții în Cartea de Aur care se găsește în arhiva parohiei. Clopotele bisericii sunt în număr de trei: două sunt cumpărate de Ioan Rus din Feiurdeni și unul de Pop Ștefan din Pădureni. În 1917, la 15 ianuarie, autoritățile austro-ungare au rechiziționat un clopot pentru a fabrica din el tunuri. Din această cauză preotul a propus oamenilor să se facă o colectă și să se cumpere alt clopot în locul celui rechiziționat. În fața bisericii
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Feiurdeni () [Corola-website/Science/329628_a_330957]
-
Mânăstioara). Domnitorul Mihai Racoviță (1703-1705, 1707-1709 și 1716-1726) întărește această danie în anul 1708. În anul 1756, domnitorul Constantin Racoviță (1749-1753 și 1756-1757) mai dăruiește lăcașului o parte din islazul târgului Siret pe care se află astăzi satele Negostina și Pădureni. În anul 1775 s-a înființat Schitul Sf. Onufrie, dar acesta a fost desființat de către autoritățile austriece în 1785. Biserică "Sf. Onufrie" devine biserică parohiala a satului Mânăstioara. Averea schitului a trecut în seamă administrației fondurilor și moșiilor statului din
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
de cult. Mediatizarea cazului, încetul cu încetul a deviat atenția publicului de la soarta bisericii de lemn, concentrându-se asupra problemei patrimoniale în ansamblul ei. Azi, lemnele care altădată formau biserica de lemn se află stivuite departe de Băișoara, în satul Pădurenii din comuna Tritenii de Jos, județul Cluj. Biserica era construită în anul 1852 și avea hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Vechea biserică a satului a fost distrusă de salvele de tun trase în Revoluția de la 1848, satul rămânând fără
Biserica de lemn din Băișoara () [Corola-website/Science/316062_a_317391]
-
pereții din bârne ajungeau pănă aproape de pământ. Umezeala a fost unul din factorii care au dus la deteriorarea bisericii. După anul 1989, biserica greco-catolică a solicitat retrocedarea lăcașului. În vara anului 2001 biserica de lemn a fost strămutată în satul Pădurenii cu destinația de schit ortodox și cu scopul de a-i servi și pe credincioșii din Pădurenii.
Biserica de lemn din Băișoara () [Corola-website/Science/316062_a_317391]
-
deteriorarea bisericii. După anul 1989, biserica greco-catolică a solicitat retrocedarea lăcașului. În vara anului 2001 biserica de lemn a fost strămutată în satul Pădurenii cu destinația de schit ortodox și cu scopul de a-i servi și pe credincioșii din Pădurenii.
Biserica de lemn din Băișoara () [Corola-website/Science/316062_a_317391]
-
notează că Papa Silvestru a fost înmormântat la 31 decembrie, în cimitirul Priscilla de pe Via Salaria. Numele personal Silvestru, foarte rar folosit astăzi, reproduce numele latin Silvester, care provine din transformarea în nume proprii, a adjectivului silvester - silvic, de pădure, pădurean. Cuvântul «Silvester» derivă de la «silva = pădure», de la care se trag și numele proprii: Silvia, Silviu. În limba română există mai multe variante, fie ca prenume, fie ca nume de familie: Silivestru, Silăvăstru, Selevestru, Sălăvăstru. Chipul venerabil al sfântului Papă Silvestru
Papa Silvestru I () [Corola-website/Science/299839_a_301168]
-
15 km² în cea de dealuri), reprezintă al doilea afluent al Mureșului ce izvorăște din Poiana Ruscă. Pe acest râu au existat până spre 1950 numeroase mori. Din punct de vedere etnografic, localitatea Dobra se află la limita dintre Ținutul Pădurenilor și valea Mureșului. Pe teritoriul satului Dobra s-au descoperit urme de locuire încă din preistorie. Înainte de sfârșitul primului mileniu, aici exista germenele unei formațiuni statale. Prima atestare documentară este din anul 1387 sub numele maghiar Iwfiw (Jófű), ("rom".cereale
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
fost regina regiunii Eregion unde s-au și făurit Inelele Puterii. Apoi după distrugerea Eregionului de către Sauron, împreună cu Celeborn (soțul ei) au fugit în regatul din apropiere - Lothlorien. Acolo, după moartea lui Amroth, Galadriel și Celeborn au devenit conducătorii regatului pădurean. Galadriel în acest timp a plantat semințele de Mallorn (copaci foarte înalți cu scoarță netedă și maroniu roșcata cu frunze aurii). Astfel orașul Caras Galadhon și-a căpătat renumele de „Orașul Luminilor și al cântecelor”. Puterea inelului Nenya se putea
Galadriel () [Corola-website/Science/309188_a_310517]
-
(în , , ) este un oraș în județul Suceava, Bucovina, România, format din localitățile componente Mânăstioara, Pădureni și (reședința). Localitatea este situată în regiunea istorică Bucovina de sud. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de locuitori, fiind al unsprezecelea centru urban ca mărime al județului. Siret este unul dintre cele mai vechi orașe din
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
cu comună Mihăileni din județul Botoșani (la est), cu comunele Grămești, Bălcăuți și Dornești (la sud) și cu comună Mușenița din județul Suceava (la vest). Suprafață teritoriului localității este de 4337,96 hectare. Orașul Siret administrează două sate: Mânăstioara și Pădureni. Orașul se află în regiunea extracarpatica a Bucovinei, într-o zonă de deal și podiș, în partea de nord a podișului Dragomirnei, cu o înălțime medie de 450 m și aspect vălurit. Solurile sunt în principal cernoziomuri levigate și argiloiluviale
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
Cândești (în trecut, si Socea-Cândești) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bărcănești, Cândești (reședința), Dragova, Pădureni, Țârdenii Mici și Vădurele. Comună se află în partea de sud a județului, la limita cu județul Bacău, pe malul drept al Bistriței. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ159, care o leagă spre est de Costișa (unde se termină în
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
Izvoru Berheciului (în trecut, Târgu Gloduri, Gloduri, și Obârșia) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Antohești, Băimac, Făghieni, Izvoru Berheciului (reședința), Obârșia, Oțelești și Pădureni. Comuna se află în nord-estul județului, în zona cursului superior al râului Berheci (după cum arată și numele ei), în colinele Tutovei. Este traversată de șoseaua județeană DJ241A, care o leagă spre nord de Secuieni (unde se intersectează cu DN2F), Traian
Comuna Izvoru Berheciului, Bacău () [Corola-website/Science/300678_a_302007]
-
cu 1220 de locuitori ce trăiau în 328 de case și avea două biserici (una în fiecare sat), proprietari de pământ fiind C. Șendrea, familia Ciuchi și pr. I. Știrbei. Comuna Oțelești era formată din satele Antohești, Oțelești, Făghieni și Pădureni cu 1349 de locuitori, trei biserici și o școală înființată la Antohești în 1892; marii proprietari de pământ erau aici Maria T. Hanuță, Marghioala A. Antohi și D. Condurachi. Anuarul Socec din 1925 consemnează unificarea celor trei comune sub numele
Comuna Izvoru Berheciului, Bacău () [Corola-website/Science/300678_a_302007]
-
Marghioala A. Antohi și D. Condurachi. Anuarul Socec din 1925 consemnează unificarea celor trei comune sub numele de "Obârșia", cu reședința în satul Târgu Glodurile. Ea avea 1115 locuitori în satele Antohești, Băimac, Cimbala, Făghieni, Glod, Târgu Glodurile, Obârșia, Oțelești, Pădureni și Prisaca și făcea parte din plasa Traian a aceluiași județ. În 1931, comuna a luat numele de "Glodurile". În 1950, comuna Gloduri a trecut la raionul Bacău din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat
Comuna Izvoru Berheciului, Bacău () [Corola-website/Science/300678_a_302007]
-
Țara Hațegului, iar la vest de Munții Poiana Ruscă. este un platou înalt, așezat între Depresiunea Țării Hațegului, la sud, și Valea Mureșului, la nord, respectiv la apus fiind înălțimile apropape nelocuite ale Munților Poiana Ruscă. Industria tradițională din "Ținutul Pădurenilor" este cea a prelucrării lemnului, la care se adaugă, din cele mai vechi timpuri, extragerea metalelor, predominantă fiind extragerea minereului de fier. Zona se remarcă prin valoarea etnografică deosebită exprimată în frumusețea portului popular, a țesăturilor dar și în originalitatea
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
predominantă fiind extragerea minereului de fier. Zona se remarcă prin valoarea etnografică deosebită exprimată în frumusețea portului popular, a țesăturilor dar și în originalitatea arhitecturii țărănești și a tradițiilor populare. Zona este cunoscută și apreciată pentru arta folclorică și tradițiile pădurenilor care s-au păstrat neschimbate în decursul istoriei apropiate și contemporane. Ținutul este compus din următoarele comune și sate: Principala cale de acces în Ținutul Pădurenilor o reprezintă drumul județean 687E prin localitatea Ghelari și DJ 687F către Govășdie ambele
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
și a tradițiilor populare. Zona este cunoscută și apreciată pentru arta folclorică și tradițiile pădurenilor care s-au păstrat neschimbate în decursul istoriei apropiate și contemporane. Ținutul este compus din următoarele comune și sate: Principala cale de acces în Ținutul Pădurenilor o reprezintă drumul județean 687E prin localitatea Ghelari și DJ 687F către Govășdie ambele prin localitatea Teliuc dinspre Hunedoara. Govășdia: aici se află un furnal datând din secolul XIX. Ghelari: O biserică monumentală construită în perioadă de grele încercări, fiind
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
Teliuc dinspre Hunedoara. Govășdia: aici se află un furnal datând din secolul XIX. Ghelari: O biserică monumentală construită în perioadă de grele încercări, fiind începută înaite de al II-lea Război Mondial și sfințită numai în anul 1976. Din Ținutul Pădurenilor mai fac parte și alte trei sate Ciulpăz, Dumbrava (fostă Găunoasa) și Cutin aparținând de Comuna Pestișu Mic, accesul se face din Hunedoara (de la Castelul Corvinilor) pe drumul judetean DJ 687 de-a lungul râului Zlaști, fiind o altă poartă
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
alte trei sate Ciulpăz, Dumbrava (fostă Găunoasa) și Cutin aparținând de Comuna Pestișu Mic, accesul se face din Hunedoara (de la Castelul Corvinilor) pe drumul judetean DJ 687 de-a lungul râului Zlaști, fiind o altă poartă de intrare în Ținutul Pădurenilor. Alt drum de acces este DJ 708E care vine din Hunedoara - Pestișu Mic - Nandru - Ciulpăz și apoi se uneste cu DJ 687, care se continuă până în Comuna Cerbăl. Drăgan Muntean, reprezentant de marcă al folclorului din Ținutul Pădurenilor din localitatea
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
în Ținutul Pădurenilor. Alt drum de acces este DJ 708E care vine din Hunedoara - Pestișu Mic - Nandru - Ciulpăz și apoi se uneste cu DJ 687, care se continuă până în Comuna Cerbăl. Drăgan Muntean, reprezentant de marcă al folclorului din Ținutul Pădurenilor din localitatea Poienița Voinii, în locuința rapsodului fiind amenajat un muzeu popular care îi poartă numele. Muzeul adună o serie de costume și porturi tradiționale din Ținutul Pădurenilor. În Ținutul Pădurenilor, în fiecare vară are loc un festival de folclor
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
până în Comuna Cerbăl. Drăgan Muntean, reprezentant de marcă al folclorului din Ținutul Pădurenilor din localitatea Poienița Voinii, în locuința rapsodului fiind amenajat un muzeu popular care îi poartă numele. Muzeul adună o serie de costume și porturi tradiționale din Ținutul Pădurenilor. În Ținutul Pădurenilor, în fiecare vară are loc un festival de folclor, Festivalul Pădurenilor "Drăgan Muntean", ajuns în anul 2007 la ediția XXVI. Festivalul a preluat numele Drăgan Muntean după numele regretatului purtător al cântecului pădurenesc cu același nume, care
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
Drăgan Muntean, reprezentant de marcă al folclorului din Ținutul Pădurenilor din localitatea Poienița Voinii, în locuința rapsodului fiind amenajat un muzeu popular care îi poartă numele. Muzeul adună o serie de costume și porturi tradiționale din Ținutul Pădurenilor. În Ținutul Pădurenilor, în fiecare vară are loc un festival de folclor, Festivalul Pădurenilor "Drăgan Muntean", ajuns în anul 2007 la ediția XXVI. Festivalul a preluat numele Drăgan Muntean după numele regretatului purtător al cântecului pădurenesc cu același nume, care se trage din
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
localitatea Poienița Voinii, în locuința rapsodului fiind amenajat un muzeu popular care îi poartă numele. Muzeul adună o serie de costume și porturi tradiționale din Ținutul Pădurenilor. În Ținutul Pădurenilor, în fiecare vară are loc un festival de folclor, Festivalul Pădurenilor "Drăgan Muntean", ajuns în anul 2007 la ediția XXVI. Festivalul a preluat numele Drăgan Muntean după numele regretatului purtător al cântecului pădurenesc cu același nume, care se trage din Poienița Voinii, localitate în vecinătatea căreia se desfășoară în prezent festivalul
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
Reghin (12 km NNE). Satul Periș din punct de vedere administrativ aparține comunei Gornești care este alcătuit din mai multe sate : Gornești situat în centru, Iară de Mureș, Teleac, Petrilaca de Mureș - spre est, Mura Mică și Mura Mare, Ilioara, Pădureni spre sud - est. Satul Periș este situată în nordul comunei și are ca vecini direcți următoarele sate : la sud, sud - vest satul Gornești, la est satul Petrilaca de Mureș, la nord, nord - vest satul Petelea, si la vest satul Voivodeni
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
1813 în două cercuri cu 12 plase: de Sus și de Jos . Satul Periș îl regăsim în circumscripția Iară de Mureș ( „bezirk Marosch - Járaer”) sub denumirea de Körtvélyfája, în plasă de Sus al comitatului Turda . Circumscripția cuprindea 13 sate : Erdő-Csanád ( Pădureni), Erő-Szengyől ( Sânger), Gernyeszeg ( Gornești), Hét-Bük ( Habic), Kis-Illye ( Ilioara), Kis-Szederjes ( Mura Mică), Nagy-Szederjes ( Mura Mare) Máros-Jára ( Iară de Mureș), Magyar-Péterlaka ( Petrilaca de Mureș), Olah-Nádos ( Nadășa), Sáromberke ( Dumbrăvioara), Telek ( Teleac) și Körtvélyfája ( Periș ) . Din 1873 satul va aparține comitatului Mureș - Turda, format
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]