483 matches
-
cu -j) și pe cea oficială, influențată de maghiară (cu -u), varianta populară fiind accentuată pe ultima silabă, iar cea literar oficială pe prima silabă. Alte ipoteze etimologice nu au întrunit consensul specialiștilor: lat. locus, „loc, localitate, ținut“; sl. luh, „pădurice, dumbravă“, pronunțat lug, + sufixul maghiar -os (formație hibridă, greu de acceptat științific); sl. lug, „mlaștină“ + sufixul -os (din nou formație hibridă); magh. lugas, „umbrar, foișor“ (nu putea evolua în romînă la Logoj); apelativul romînesc *logoz, *logoj „rogoz“ (ca în variantele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Câteva aprinseseră deja țigările și strigau și ele cât puteau, fără să ocolească nici cele mai șocante cuvinte. Ca să nu mai aud toate mizeriile alea, mă concentram doar asupra peisajului de pe fereastră. Cîmpia-ntinsă până la orizont, plată ca-n palmă, cu pădurici izolate din loc în loc, 28 cu plantații de grâu, floarea-soarelui, porumb, se usca sub soarele de august și sub imensele ceruri bleu-spălăcite. Cîte-un țăran cu femeia după el, minusculi, veneau pe o cărare. Alții lucrau frânți de șale, aproape atingând
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
și a grăbit pasul ca să-i ajungă din urmă pe niște țipi de la Bălcescu cu chitarele-n spate, iar eu și Clara am luat-o peste câmp și am mers vreo sută de metri până la lizieră, de fapt o adevărată pădurice de salcâmi tineri. în spatele lor apăru un dâmb arcuit, probabil ridicat cine știe când ca însemn de hotar sau poate chiar ca mormânt. Ne-am urcat pe el și, de sus, am putut să vedem la picioarele noastre o uimitoare
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
și punctulețe cafenii îl răspândeau, ca minuscule paiete, pretutindeni. Asemenea fluturi stilizați desenasem în frize, în clasele mici, și străduindu-mă să-i colorez cu cele mai sclipitoare dintre cele douăzeci și patru de creioane colorate, frumos mirositoare, din trusa mea. Și păduricea de salcâmi părea acum mai largă și mai încîlcită. Cu părul încins de căldură, am traversat câmpul și am ajuns iarăși pe șosea. Ne-am întors spre tabără. Conacul, în încremenirea parcului dinainte, părea de sticlă. Am privit statuia din
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
De fiecare dată, m-au frământat neliniști, pentru că țineam un bărbat de mână și-am trecut pe-aici cu mulți bărbați de mână și pentru fiecare dintre ei aveam pregătite alte vorbe, alte gesturi, alte priviri. Uneori, drumul acesta spre pădurice era ca o cale de pierdere spre dragoste. Acum, Întâia oară, trec singură pe-aici. Am nimerit Întâmplător și, ce surpriză, parcă simt În trup voluptatea sărutului ce va urma. Aud amestecându-se ecouri ale glasurilor dragi, mâna mea rătăcește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
-se ecouri ale glasurilor dragi, mâna mea rătăcește În mii de mâini, mă aud râzând cu toți și toți vorbesc cu mine. S-au amestecat glasurile. Unde sunt? În clipa asta, simt că sunt fericită. Gândurile mele zboară libere spre pădurice, spre voluptatea sărutului pe care n-am cui să-l dau și-mi arde pe buze. Pasu-mi este rar și greu de gânduri. 21 iulie 1965 Cred că niciodată n-am să-mi pot explica de ce mi-e frică să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
bunătate, era chiar generos; după ce trecuseră pe la fotograf - ei doi pe motocicletă, el pitic abia ținând ghidonul - Îl duse la Aeroportul Băneasa. Decolarea! Văzu Întâi hangarul aeroportului, apoi pământul se Îndepărtă cu repeziciune, avionul zbură deasupra lacurilor și peste o pădurice, traversară calea ferată și apărură casele mici ca niște cutii ale Bucureștiului și aterizară trecând prin stânga Combinatului poligrafic I.V. Stalin. Tatăl Îl duse În cabina pilotului, care semăna cu un aparat de radio uriaș. În fața lui se deschidea cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
direct pe stânci, opacizate de aerul sărat. Era frig, ne-am îmbătat repede cu doar o carafă de vin și o tărie pentru fiecare. Am ieșit îmbrățișați clătinându-ne și ducând în suflet amintirea acelui loc. Ne-am ascuns în păduricea de pini și am făcut dragoste. După aceea mi-am așezat capul pe pântecele Elsei. Am rămas așa în ascultarea viitorului care ne aștepta. Apoi, mama ta s-a sculat și a mers să culeagă fructe de pin. Am stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Am stat să o privesc. Cred că aceea a fost cea mai fericită zi din viața noastră împreună, dar bineînțeles că nu ne-am dat seama. Din ziua aceea de martie se scurseseră aproape zece ani și eu treceam pe lângă păduricea de pini fără să-mi întorc capul, în timp ce asfaltul de sub roți începea să se acopere cu nisip. Am parcat mașina sub copertina aflată în spatele grădinii. M-am aplecat să nu mă lovesc de frânghia pe care erau puse la uscat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
perdeaua de plastic. Nu m-a întrebat niciodată nimic despre absența aceea, a făcut ca și cum nu m-aș fi mișcat niciodată. Te-am pus în portbebe și am plecat acasă. Iar când ți-a căzut cordonul, ne-am întors în păduricea de pini și l-am lăsat în scorbura unui trunchi să-ți aducă noroc. Eu o iubesc, Angela. O iubesc pentru cum a fost și pentru cum suntem. Doi alergători bătrâni în drum spre o linie de sosire din țărână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Îl pictase. Și Întrucât Elya nu răspunse avansurilor sale, se culcă de câteva ori cu Liat Sirkin, care Îl invitase să Împartă cu ea sacul ei de dormit, când petrecuseră o noapte Într-un defileu din munți sau Într-o pădurice sacră. Liat Sirkin Îl Învăță pe Fima unul sau două trucuri sexuale neobișnuite și rafinate, iar el simți, dincolo de plăcerea carnală, și urme de bucurie spirituală: cu fiecare zi, cădea tot mai mult sub vraja bucuriei tainice pe care i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
avocatul Prag, răspunse: —Vouă vi se pare foarte ușor. Adevărul e că nu e chiar atât de simplu. —E ca și cum Yeri și cu mine am sta deja de mult timp pe terasă, spuse Annette, sprijiniți de balustradă, privind grădina și păduricea, umăr lângă umăr, și deodată, pe neașteptate și fără nici un avertisment, m-ar prinde și m-ar arunca jos. Ca pe o ladă veche. Fima răspunse: —Trist. Apoi adăugă: —Groaznic. Acoperi cu mâna palma ei strânsă pe marginea mesei, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
dimpotrivă, unul dintre vecini. Dacă este sau nu este ceva Înăuntrul acestui Întuneric. În clipa aceea, Fima simți toată apăsarea beznei asupra Ierusalimului. Întuneric peste turle și cupole, Întuneric peste ziduri și turnuri, Întuneric peste curțile de piatră și peste păduricile antice de pini, peste mânăstiri și peste livezile de măslini, peste moschei, cripte și peșteri, peste mormintele regilor și ale profeților adevărați sau mincinoși, Întuneric pe străduțele bătute de vânt, Întuneric În clădirile guvernamentale și peste ruine, peste porți, peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
spun?” Își șterse lacrimile cu poalele cămășuței scoasă din pantaloni și mai privi odată de jur împrejur. Strigă iar. Deodată, când toate speranțele pieriseră și se dădea de ceasul morții neștiind ce să facă, auzi fornăiala iepei, undeva, departe dinspre păduricea ce urca de dincolo de poieniță până-n vârful dealului. Plecă în fugă într acolo, intră prin lăstărișul des care-i răni picioarele goale și pătrunse în lizieră. Degeaba. Nici urmă de animal încotro privea el neputincios. Intră în pădurice fără teamă
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
departe dinspre păduricea ce urca de dincolo de poieniță până-n vârful dealului. Plecă în fugă într acolo, intră prin lăstărișul des care-i răni picioarele goale și pătrunse în lizieră. Degeaba. Nici urmă de animal încotro privea el neputincios. Intră în pădurice fără teamă! auzi Tudorel o voce necunoscută. După zece pași dai de o potecă. De acolo ai să mă vezi. Năucit și tare înfricoșat, băiatul începu să plângă și se întoarse cu gândul de a fugi cât mai departe de
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
are alte scopuri și pornește de la alte premize. Mai Întîi, Vlad Dracul n-avea nimic de român În el. În stampe apare ospătîndu-se la o masă În jurul căreia zboară urechi, brațe și picioare retezate, pe un fundal alcătuit dintr-o pădurice stranie. Înclin să cred că era cu adevărat vampir, iar ăștia n-au naționalitate. Argument: Într-o țară unde problemele, de la cele minuscule la cele imense, s-au rezolvat mereu la o țuică, un mititel, vine unu’ care nu pricepe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
închideau orizontul în fața lor. Pajiști verzi, de o parte și de cealaltă, strălucitoare în soarele primăvăratic. Vile cu acoperișuri de țiglă roșie, albă, cenușie. Vaci bălțate păscând. Creste izbucnind dintre norii răzlețiți și firavi sau sclipind în soare. Pâlcuri de pădurici. Alte creste în spatele primelor, dându-se la o parte, cu sfială. Nori albi și cenușii, vălătuciți. Găuri de cer albastru strălucitor. Au trecut în Franța, în același peisaj. Un munte părea să le închidă drumul, ca un uriaș ciclopic. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
urzesc timpul sau mai degrabă plămădesc o varietate de timpuri: când dense și abrupte, când calme și Întortocheate, dar niciodată greoaie, mecanice, monotone fără de scăpare. Încă mă mai cuprinde acest sentiment În clipa În care intru În vreuna din nenumăratele pădurici tainice de la granița dintre Devon și Dorset, unde locuiesc acum. E ca atunci când lași În urmă malul pentru a intra În apă, Într-un alt mediu, Într-o altă dimensiune. Când eram mai tânăr, senzația era acută. Furișatul În pădure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
venea iarna erau o importantă sursă de căldură În adăposturile neîncălzite ale copiilor. Pentru acești copii năpăstuiți, o altă distracție, atestată În zona Podgoria de acest antropolog extrem care era Sorin, era să se adune pe malul lacului din parcul Pădurice, unde găseau un zid Înalt zugrăvit În alb. Se așezau În fața zidului cu câte o pungă de aurolac la gură și, cu privirea ațintită pe albul imaculat, așteptau Înserarea. Când, efect al luminii farurilor sfâșiate de crengile arborilor din parc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
la aproape patru luni de la plecare (vara la care mai gîndea era de mult terminată), Ana, aflată În cerdacul casei sale, privea În aerul Înviorător al dimineții zăpada cîmpiei În fîșia văzută departe Între casele din canatul drumului și liziera păduricii de iarnă. „S-ar putea ca el să vină aici, să facem Crăciunul Împreună”, gîndi. Crezu și nu crezu gîndului, o scrisoare trimisă pentru asta Își tot aștepta - acum inutil, Își spunea - răspunsul, pentru că era prea tîrziu. Deodată Însă - atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
duș, parter, zona Șagului. Relații la telefon 0722883764. Vând apartament 2 camere, confort I, parter, zona Arad Est, preț 33 500 euro. Tel. 227740, 227731, 0723988868. Persoană fizică, vând urgent apartament, confort II, 3 camere, semidecomandat, etaj I, zona Girocului (Pădurice). Telefoane 466525, 0722469528. Vând teren intravilan 7 000 metri pătrați, 2 fronturi stradale, zona Gara de Est. Tel. 247143, 0745648530. Vând apartament 1 cameră, decomandat, zona AEM, etaj II, amenajat nou. Telefoane 247143, 0745648530. Vând apartament 2 camere decomandat, ultracentral
Agenda2005-49-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284460_a_285789]
-
că este copilul prea mic. Să-l mai lași să sugă și să să facă mai voinic. Că-i greu În lume fără mamă. Împărăteasa Îl urmărește pe pitic cum iese din palat, 90 ajunge În oraș, apoi Într-o pădurice, unde-l aude cântând. Piticul apare iarăși, Împărăteasa Îl roagă din nou să-i lase copilul, că-i frumos și mândru ca un soare; piticul Îi spune că se-nvoiește, numai dacă Îi cunoaște numele. Imediat rostește numele auzit În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
unde-l aude cântând. Piticul apare iarăși, Împărăteasa Îl roagă din nou să-i lase copilul, că-i frumos și mândru ca un soare; piticul Îi spune că se-nvoiește, numai dacă Îi cunoaște numele. Imediat rostește numele auzit În pădurice, omulețul se transformă Într-o pară verde care zboară peste pădure, la colți de piatră. Intrând Împăratul În cameră, Își vede soția și copilul strâns Îmbrățișați. Narațiunea se ncheie când Împăratul Îi interzice nevestei sale să mai pună mâna pe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
motivând că este copilul prea mic. "Să-l mai lași să sugă și să să facă mai voinic. Că-i greu în lume fără mamă". Împărăteasa îl urmărește pe pitic cum iese din palat, ajunge în oraș, apoi într-o pădurice, unde-l aude cântând. Piticul apare iarăși, împărăteasa îl roagă din nou să-i lase copilul, "că-i frumos și mândru ca un soare"; piticul îi spune că se-nvoiește, numai dacă îi cunoaște numele. Imediat rostește numele auzit în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unde-l aude cântând. Piticul apare iarăși, împărăteasa îl roagă din nou să-i lase copilul, "că-i frumos și mândru ca un soare"; piticul îi spune că se-nvoiește, numai dacă îi cunoaște numele. Imediat rostește numele auzit în pădurice ("Ținghi-Linghi/Tanga-Langa,/Tere-Pere,/Tespereghere!"), omulețul se transformă într-o pară verde care zboară peste pădure, "la colți de piatră". Intrând împăratul în cameră, își vede soția și copilul strâns îmbrățișați. Narațiunea se-ncheie când împăratul îi interzice nevestei sale să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]