3,151 matches
-
mulți care să agreeze o astfel de superstiție, se spune că, acei care lucrează în chiar prima zi a unui an nou, vor avansa rapid în carieră în cursul anului care bate la ușă. Un obicei cu rădăcini în practica păgână, este acela de a alunga spiritele rele cu focuri și multă gălăgie. În zilele noastre focurile au fost înlocuite cu artificii iar tobele cu pocnitori, petarde, trompete și clopoței. Nu uitați însă, că zgomotele trebuie să aibă loc doar la
ANUL NOU ÎN SUPERSTIŢII ŞI OBICEIURI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384580_a_385909]
-
ca să vă curme Dintrodată chinul, suferința, Când urcați Golgota făr’de urme, În zadar cerșiți apoi căința; Asta vi-i răsplata pentru fapte, Cuvântul dintre toate-i mai presus, Cât aveți în palmă viață, moarte, Întoarceți fața Domnului Iisus! Alungați păgână rătăcire Ce v-a bântuit amar prin vreme, Plecați frunte-ngemănați cu fire Și lăsați pe Domnul să vă cheme! Căci ați văzut lumina cu un rost, Nu-i nimic în viață la-ntâmplare, Astăzi de n-aveți pâine, adăpost
PSALM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384661_a_385990]
-
fi transpunerea acestei povești într-o peliculă cinematografică, pentru a readuce aproape de suflet... stări, evenimente, personaje, situații, cu adevărat memorabile! (Gheorghe A. STROIA) COLECȚIA EXEGESIS ***1. MAGDALENA ALBU * Rm. Sărat, Buzău: ELOGIUL DEMNITĂȚII (eseu, A5, 128 pagini) În vremea împăraților păgâni - prigonitori ai creștinilor și cinstitori ai idolilor, suflete curate, rugătoare slavei Dumnezeului celui viu și adevărat - precum Sfânta Muceniță Ecaterina, fecioara de împărat cea înțeleaptă, cu minunată trăire, care a primit pentru jertfa sa inelul de logodnă cu Hristos, fecioara
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – OCTOMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382302_a_383631]
-
a recapitula, în forme canonice diamantine, plăcerea pe care incantația Logosului Divin o producea sacerdoților meditativi întru Dumnezeu, poezia mistică, de izvod biblic, a lui Eugen Dorcescu produce o indicibilă uluire și un catharsis profund, atât ateului încercat de frumuseți păgâne, cât și profanului instruit în arta cuvântului. Sensibilizând legătura organică, ombilicală a Verbului creaționist cu Ființa, poetul excelează în reformularea poesisului sacru pe înțelesul omului modern, care-a pierdut comuniunea cu Stăpânul Absolut al cerurilor mute. Aprehensiunea lui Eugen Dorcescu
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
acela/ răstignit și înlănțuit/ încă nu a murit./ S-a frânt puțin numai inima-i mare - / ospăț princiar pentru cerșetorii de zdrențe din stele/ ne-căzătoare” („Notă informativă” ), sau „Așteaptă, călătorule!/ Voi coborî, / nu peste mult în țărâna/ cu mireasmă păgână / de grâuri prea coapte,/ ca noaptea nebună a trecerii / peste moarte//. Nu bea toată otrava din cupa aceea,/ lasă-mi și mie un strop,/ să nu fiu aidoma surdului,/ la Potop!” („Cădere liberă”). În acest volum, metafora este un travaliu
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
munte/ Sunt și talpă, sunt și frunte/ Sunt și beznă și lumină/ Iertare și ghilotină.../ Sunt și bici și mângâiere/ Neputință și putere/ Liber și legat în lanț/ La tribună și în șanț.../ Sunt tânăr și sunt bătrân/ Preacucernic și păgân/ Sunt blestem și sunt urare/ Sunt și ploaie și ninsoare... Sunt și iarbă și stejar/ Semn și piatră de hotar/ O fărâmă de atom/ Sunt și voi rămâne...om.” ( Ergo sum ) Referință Bibliografică: Dumitru Marian Tomoiagă și dreptul la poezie
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
Trupul alungat de razele soarelui se prăvălește în fântânile fără apă din care doar gurile strâmbe ale balaurilor din basmele copilăriei mai huruie dorind să scoată flăcări. Un colț de lume năpăstuit de jivine și încurcat în tradiții și cântări păgâne. Pământ hărăzit neputinței sub un cer la fel de întunecat precum creasta munților spână, așteptând o altă înălțare ce va mai fi poate peste sute de ani. Rătăcitori, unii care-și zic oameni mai stau la umbra imaginară a unei istorii rămasă
ILUZII de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383987_a_385316]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > NOAPTEA VRĂJITOARELOR Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1399 din 30 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Bal mascat de vrăjitoare în alai se desfășoară la păgână sărbătoare. Când stafii te înfioară. Dornici de senzațional, petrecăreți se adună, ascunși sub măști de carnaval. Să se-amuze în nocturnă. Costumați în vrăjitoare se avântă-n aventură, cu priviri scânteietoare. Precum ,,Contele Dracula". La tradițional festin, al serbării-mprumutate ce
NOAPTEA VRĂJITOARELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384112_a_385441]
-
2014 Toate Articolele Autorului seraful amintirii plânge din flaut la ora dintâi, oglinzile varsă la sânge din carnea pe care-o mângâi. străin doar visul se revarsă la dulcii dorului de sâni și clipa se-nfioară arsă, gândind la zeii cei păgâni. iarba, apele și cerul au trecut prin mine oarbe, sunt ca umbră, efemerul, ca vârtejul ce mă soarbe. de te-alung, eu iar te strig, e-ntuneric fără tine, mi se face-n mine frig, rătăcint printre destine. păsări albe
ORE ASTRALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383449_a_384778]
-
ei apar totdeauna cu chipurile slabe, subțiate și transfigurate, datorită postului. Postul este o caracte¬ristică prin excelență a Ortodoxiei și o amprentă a creștinismului orto¬dox, în mentalitatea ortodoxă populară cel care nu postește este consi¬derat spurcat și păgân. După perioada apostolică, literatura teologică a părinților și scriito¬rilor bisericești înfățișează mențiuni numeroase cu privire la practicarea postului. Astfel, Didahia celor 12 Apostoli arată că creștinii trebuie să postească miercurea și vinerea, în amintirea evenimentelor triste din viața Mântuitorului nostru Iisus
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
nu doar în timpul perioadei apostolice, cel mai devreme, dar și cu cea mai mare ușurință de asimilare, ca cei care aveau o credință aproape monoteistă, adică henoteistă, după cum bine se știe. Creștinismul nostru a încreștinat "colindele" și mai ales sărbătorile păgâne, închinate soarelui, înglobând această sărbătoare celei a "Soarelui dreptății", lui Iisus Hristos - Dumnezeu, îndeosebi Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos; această sărbătoare păgână nu era în religia nerevelată altceva decât o, înstrăinare a închinării primilor oameni Făcătorului cerului și al pământului
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
credință aproape monoteistă, adică henoteistă, după cum bine se știe. Creștinismul nostru a încreștinat "colindele" și mai ales sărbătorile păgâne, închinate soarelui, înglobând această sărbătoare celei a "Soarelui dreptății", lui Iisus Hristos - Dumnezeu, îndeosebi Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos; această sărbătoare păgână nu era în religia nerevelată altceva decât o, înstrăinare a închinării primilor oameni Făcătorului cerului și al pământului, Celui care a făcut luminători pe tăria cerului în ziua a patra, închinare prin care, ca urmare a păcatului, omul a cinstit
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
lupilor din totemuri. a semănat el iubirea de neam și datini în în ochiul acvilelor și inimile stâncilor străvechi leagăne tăcute culcușuri osemintelor tocite ale voievozilor și lacrimile valahilor ce-au clădit scut gliei din trupurile lor în calea valurilor păgâne care le potopeau țarinile pustiindu-le precum lăcustele dansul caprelor și urșilor la răscruce de ani și ahourile plugușoarelor printre muscele ne amintesc că ne sunt străvechi rădăcinile de la facerea lumii înfipte-n dacic meleag că strămoșii trăiră la răscrucea
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
include în sine și condiția de muritori. Libertatea noastră care înainte de căderea din rai era o virtute s-a transfomat în timp in servitute seculară, smerenia a devenit umilire sau ipocrizie, iar viața a devenit destin precum spune și înțelepciunea păgână. • Nu este exclus ca la un moment dat, în viitor, știința să fie considerata ca o etapa „culturală”, ca un mod al omului de a percepe lumea și realitatea și nicidecum ca un „demiurg” trimis între oameni să transforme firescul
DESPRE ISPITA CẰDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382903_a_384232]
-
cei aleși. Post-creștinismul pare a fi un proces emulativ, imitativ și revendicativ. S-a împrumutat metoda folosită cândva de Sfinții Părinți ai Bisericii care pentru subminarea păgânismului au introdus Calul Troian al noii credințe și culturi creștine în cetatea culturii păgâne pentru a o converti pe dinăuntru, pentru a o asimila organic și a o încreștina. Aceeași metoda este folosita acum, revendicativ, și de către apostolii post-creștinismului: ceea ce era odată religios se secularizeză și se repăgânizeza, iar ceea ce s-a secularizat „se
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]
-
13 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Iubite, de câte ori îmi ești în minte mă răscolesc păcate și ispite îmi spui cuvinte care par nimicuri pe răni mereu otravă îmi picuri. Mă rog în fiecare seară-n taină dezbrac din suflet o păgână haină mă spovedesc cu-a mea durere aștept din nou a ta mângâiere. Mă amețești cu noiane de cuvinte în mine clocotesc fierbinți dorințe deschizi nasturii de la cămașă mă îmbată iubirea ta pătimașă. Iubite,trăiește mereu în mine fără de tine
DESTĂINUIRI de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382985_a_384314]
-
fără-ndurare... Noi știm că iubirea ce-acum se aprinde, O mare de flăcări prin mine-agitată, În dulcea-i strânsoare letal mă cuprinde Mă pierde năucă, prin vis alb de fată... Răvășită în templu, dar imaculat, Ofrandă mă vrea zeitatea păgână Când îmi săruți cu-ardoare, trup pontificat Cânt, lut albastru, modelat de-a ta mână... Zidindu-mă-n taină, topindu-mă-n noapte Simțirii de rai, nediluate trăiri Găsește-mă-n zori, după dâra de șoapte Tu, Rege al celei
ZIDEȘTE-MĂ ÎN TINE de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382992_a_384321]
-
Crăciun. Feciorii pornesc prin sate, Noaptea-n ajun să fure porți, Fetelor nemăritate. Dorind să le devină soți. În vase, lângă ferestre Se pune grâu la germinat. Într-o lună de va crește, Noul an va fi-mbelșugat. Din legendele păgâne Se practică obiceiuri Ce ar intra în destine, Precum fantezia-n gânduri. În Ajun și-n miez de noapte Stau fete să se-oglindească, Cu două lumânări la spate. Vrând, ursitul să-și zărească. Sau pe apa din fântână Privesc
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE DE SF. ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383098_a_384427]
-
neaua M-a îmbrăcat în har. În nopțile de smoală, De mi-ai fost faclă-aprinsă, Să-mi luminezi drumeagul Păzit de plopii albi. Eu nu mai știu, Măiastro, De-ai fost cu mine-n luntre, Pe râul care curge învolburat, păgân. Cu palmele-ți de fluturi Să mângâi valul rece, Pe-ntinderi de lumină,... albastre, spre liman. Eu am uitat, Măiastro, Că mi-ai cântat pe umeri, În dimineți senine, când vântul m-adia. Mi-ai pus dulceța verii, pe pleoapa
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
-ți ca neauaM-a îmbrăcat în har.În nopțile de smoală,De mi-ai fost faclă-aprinsă,Să-mi luminezi drumeagulPăzit de plopii albi.Eu nu mai știu, Măiastro,De-ai fost cu mine-n luntre,Pe râul care curge învolburat, păgân.Cu palmele-ți de fluturiSă mângâi valul rece,Pe-ntinderi de lumină,... albastre, spre liman. Eu am uitat, Măiastro,Că mi-ai cântat pe umeri, În dimineți senine, când vântul m-adia.Mi-ai pus dulceța verii, pe pleoapa ostenită
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
cu un spirit inteligent, acid și chiar autoironic, Ion Pena da scrierilor sale concizie și finețe. Antibolșevic convins, scria, înainte de venirea trupelor sovietice, în revistă „Păcală”, al cărei motto era: „Iar cand la Patria Română / Râvnește hidra bolșevica / Nesățioasa și păgâna, / Ia și o armă, că nu strică!” În UNIVERSUL LITERAR, suplimentul celui mai popular și influent ziar din perioada interbelică, UNIVERSUL, Ion Pena era catalogat „Un poet plin, de un talent robust, original și format, care face o figură cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]
-
A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN / FIINDCĂ FĂCEA PREA MULTĂ UMBRĂ / Și-atuncea din pădurea sumbră / S-a auzit un glas păgân: O, voi ce-n soare cald trăiți / Și-ați răpus strămoșul vostru / SĂ NU VĂ STRICE VOUĂ ROSTUL / De ce sunteți așa grăbiți? În anii mulți cât el a fost / De-alungul ceasurilor grele / Sub paza crengilor rebele / MULȚI AU AFLAT UN
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
Lumină lumii” (Ioan IX, 5). Este însă posibil că adevăratul raport cronologic dintre aceste două sărbători să fie invers, adică va fi existat mai întâi sărbătoarea creștină a Nașterii lui Iisus la 25 decembrie, iar introducerea de către Aurelian a sărbătorii păgâne a lui Mitra la 274 să fi constituit o încercare neizbutita de a înlocui sărbătoarea creștină, mai veche. Tot în legătură cu fenomenele naturii erau și sărbătorile de iarnă ale românilor, ca Saturnaliile (sărbătoarea lui Saturn) și Juvenaliile (sărbătoarea tinerilor sau a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92994_a_94286]
-
est. Cu excepția „poporului simplu”, partizan etern al luptelor cu tauri, corida a preocupat dintotdeauna atât străinii cât și spaniolii, fiind un veșnic subiect controversat. Încă de pe vremea grecilor și romanilor, învățații și clericii condamnau obiceiul barbar, atribuindu-i origini neclare, păgâne. În anul 1567, Papa Pius al V-lea a interzis tradiționalele curse taurine duminicale, dar ingenioșii săi contemporani au găsit imediat o portiță de scăpare, programând spectacolele lunea și „inventând” astfel o nouă zi de sărbătoare. „Pe tot parcursul istoriei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
adică așa...să scrâșniți din dinți! Nici nu se putea o fericire mai mare pentru vajnicii “flăcăi”. Acum, când “domnul” Dode ne turnase în căpușoare lichidul fierbinte al patriotismului, sufletele noastre au dat în clocot, gata-gata să opărească orice liftă păgână aflată-n preajmă. Speriate, fetițele, nimerite și ele în cazanul patriotic al “domnului” Dode, l-au întrebat sfioase: - Noi ce facem, domnu’ Dode? - Cum ce faceți? Le-a întrebat contrariat. Luptați și voi! Când “cetatea” e în pericol, toată suflarea
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]