8,329 matches
-
care a cântat an Underground, zis "Muzika Akrobatika". Privindu-l pe Kusturica, pe scenă, cu chitară, făcând tot un fel de "muzică acrobatica", un balet propriu, ăn baia de decibeli, ămbrăcat ăntr-o bluză de trening roșie, ăn adidași, cu o pălărie jerpelita, dansând și cântând cu un aer fericit, ușor somnambulic - nu se putea să nu-ți sară an ochi un fapt: acest om - indiferent de calitatea orchestrei an sine -, se simte bine și se simte liber. Așa cum unora le place
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
poet francez care a cochetat cu jansenismul. Penelopa se confundă cu Ithaca. Iar Ithaca - fără nici o îndoială - este o cultură mică. O cultură mică e un șarpe boa care a înghițit un elefant. Dacă mic-burghezii văd în asta doar o pălărie cam pleoștita, Micul Prinț (alt călător prin stele, alt risipitor) nu suferă pentru atîta lucru, desi Saint-Exupéry (un albatros) își frînge aripile. Elefantul e Cultură Mare. Culturile Mari, care, ca orice elefant, își amintesc de tot și toate. Dar pe
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]
-
orchestra lutului, Nechezul iernii șuiera prin mine, în care suspină ca-ntr-un budoar trecutul. pe gânduri lunecau schiori, în păr zăpada își torcea fuiorul, Azi, sub mâna ta, cădelnițând fiori. sprijinit în bastonul toamnei cu mersul tăcut, îmi pun pălăria plictisită de atâtea riduri Tușea înghețul în genunchii lunii, și, ca un copac legănat în șezlongul târziului , cu un sărut te-am colindat, scârțâi într-un cântec din tine căzut. tulpina ierbii se făcuse țurțur, O emoție de sânge sunt
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
sarmaua urmărind pe psihologia maselor) încât în decurs de câteva minute, 800 Mănescu care în spatele meu citea foarte atent creația sute de voci tinere și bine hrănite au început să cânte în mea literară, căci se întorsese că-și uitase pălăria, cu care ritmul în care dădeau lemnele din mână în mână: ocazie m-a văzut în plină creație: Am venit și noi la școală Ia uită-te bă, domnul candidat la secția științifică Cărticică să-nvățăm, face poezele. D-aia
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
de know-how-ul elvețienilor, foarte pricepuți la computere și secrete bancare. Cert este că mutarea e câștigătoare. Gabriel Sandu atribuie în fine contractul câștigat de DimSoft unui consorțiu creat în jurul acestei firme. De la Sandu la Blejnar: aceeași mărie, dar cu alta pălărie! Proiectul derulat cu ANAF de DIM Soft este intitulat “ Soluție integrată pentru securitate și management ierarhizat - centralizat al posturilor de lucru și al serverelor teritoriale”. Acesta este destinat să uniformizeze exploatarea celor 24.500 stații de lucru, 2.600 laptopuri
Megaşmenul DIM Soft SRL revine în forţă. După ce a curăţat Ministerul Comunicaţiilor de 100 milioane de euro, "căpuşa" sare în curtea lui Blejnar () [Corola-journal/Journalistic/25492_a_26817]
-
care se ia în considerare la stabilirea listelor de alegători, aceasta întocmindu-se nu de INS, ci de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date. Indiferent de eforturile pe care le depune Nicușor Constantinescu de a scoate din pălăria de magician procente, documentele și legea vorbesc de la sine. Pot spune acum că județul Constanța are o populație integră, care a adoptat două atitudini diferite, ambele însă la fel de valoroase: 56% nu s-au prezentat la vot ca o formă de
Războiul referendumului pentru desfiinţarea judeţului Constanţa continuă. Prefectul judeţului: Nicuşor minte () [Corola-journal/Journalistic/24601_a_25926]
-
ca într-un program. În toiul adolescenței începe portretizarea cunoscuților: "Am călătorit de la Bacău la Piatră cu domnul Cantemir. Mă așteptam să văd un adevărat Tom Mix; aș!(!) Avea niște ghete americane cu niste tălpi de patru degete și o pălărie de planteur pe care și-o vârâse până-n urechi. Nenea Otola (Constanin I.C.Dinu Brătianu, n.n.) și domnul Porumbaru și-au bătut joc ". În diverse companii, adolescentul străbate neobosit munții Bucegi, ai Făgărasului, Ciucașul, masivul Retezatului, munții Parângului și apoi
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
că acest cuvînt este cuvîntul cîrpaci, ca și cuvîntul cizmar, suspect, în epoca respectivă, păstrat doar în memorie. v v v Elvira Bogdan, cu aerul ei de boieroaica ieșită din paginile unui român de G. Călinescu, în valtrapurile ei, cu pălăriile ei largi, florentine, desi rupte, rufoase,...intra în ziua aceea în redacție unde își aducea poeziile, și după ce le lasă, ni se adresează nouă, măi tinerilor, pe atunci, spunînd că de la vîrsta de 48 de ani ea nu s-a
Per modo di dire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18202_a_19527]
-
glas de femei și fețe încrețite de babe, dar cu superbe echipaje cu cai negri sau bălani, după pofta mușteriului", de ultimul tramvai cu cai, "care oprea grațios la scară în fața casei, cînd cucoanele noastre, cu rochii împiedicate și cu pălării "cloche", îi făceau semn vizitiului, ridicînd umbreluța lor de mătase și cu mîner lung de baga", de ultimii sacagii, "cu lumînărica de ceară aprinsă și lipită de doaga butoiului lor pe roate, strigînd: "Apă de pomană, apă!"", precum și de ultimii
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
dezmembrarea vechii societăți de căi ferate într-o serie de societăți comerciale va fi avut vreun efect asupra cheltuielilor sau a numărului de personal angajat. Dar, din punctul de vedere al călătorului, reforma se înfățișează ca aceeași Marie cu altă pălărie: aceleași trenuri insalubre, hodorogite, cu geamuri murdare, neîncălzite iarna și neventilate vara. Vara, efluviilor pestilențiale ale vagoanelor (atît în grupurile sanitare cît și în compartimente) li se adaugă - după ani întregi de modernizări succesive și de miliarde aruncate în vînt
Praf în ochi by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/16747_a_18072]
-
ceea ce a propus la nivelul interpretării. Din acest punct de vedere, spectacolul are aerul lucrului făcut la prima mână, iar miza poate fi textul în sine, scenografia rafinată a Mariei Miu, câteva efecte și gaguri, dar nicidecum performanța actoricească. În Pălăria de la Teatrul de Comedie, chiar dacă trupa angrenată în spectacol era cu mult mai numeroasă, lucrul cu actorii se vedea aproape până în detalii, atât în scenele protagoniștilor, cât și în acelea de grup. Un lucru remarcabil a fost jocul, epurat de
Fierari din toate țările, uniți-vă! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16739_a_18064]
-
înaintea ei și pe care ar fi dorit să-i reîntîlnească, Acolo. Pentru Ștefan Bănulescu a scris Drumul subțire: "Și el trecînd tăcut/ în marea tăcere/ lăsîndu-se prins înghițit/ de cîmpia vulcanică/ și-acolo un crater solar/ unde pieri/ cu pălăria lui de pai cu tot.// Și eu pornind să-l urmez/ mă-mpiedic de mușuroaie/ în ruguri de mure/ și iarbă neagră// și Drumul Subțire cade la orizont/ de cealaltă parte/ - cealaltă parte...". În "casa cu ecouri tîrzii" (un vers
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
zilei pe plajă îmbrăcat, cu nevastă-sa, și ea îmbrăcată, amîndoi în picerili goale. Atît. Nu goi, ca ăilalți de la oraș. Stau amîndoi la capătul plajei. Cît mai departe de dunga țărmului. Stau pe un fel de dîmb, el cu pălăria lui neagră pe cap albită de forța soarelui, ea cu o basma, tot neagră, cu flori roșii pe margine și cu... (nu se înțelege, scris decolorat). Stanciu Tănase, responsabilul cazanului de țuică îmi relatează mândru cum îi spusese el neveste
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
brațele întinse cît. Măgălie îi privește bine pe toți, apoi își continuă relatarea: - Și-a doua zi, iar a plouat! Măiii! În Turcia plouă, în România plouă. Nu să mai termenă cu ploaia asta, - face - și își scoate de pe cap pălăria cu boruri scurte, se freacă cu palma pe scăfîrlie, pe urmă își pune pălăria la loc... Și a doua zi, - mai zice - ies io în poartă și văd iar băltoaca, și crescuse, uite-atîtaaa... Mă uit eu, așa, în ea,... Cînd
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
a doua zi, iar a plouat! Măiii! În Turcia plouă, în România plouă. Nu să mai termenă cu ploaia asta, - face - și își scoate de pe cap pălăria cu boruri scurte, se freacă cu palma pe scăfîrlie, pe urmă își pune pălăria la loc... Și a doua zi, - mai zice - ies io în poartă și văd iar băltoaca, și crescuse, uite-atîtaaa... Mă uit eu, așa, în ea,... Cînd, ce să vezi, văd un pește, uite p-atît! Peștele zice: Nea, Ioane, am venit
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
trupului tău ca o cruce înceată" (cuvinte inutile, mici animale bolnave). De remarcat degajarea totală a bardului care se mișcă, aidoma unui om de lume, printre sintagme suprarealiste, absurde, ori numai duhnind a familiaritate: "dragilor: dar cîtă strîmbă socoteală/ sub pălăria cu pană a vînătorului!/ cît calcul josnic în răceala ghintuită/ a țevilor lui. și doar i-am spus vulpii:/ adună toamnă de toamnă cărările pașilor/ lui. toamnă de toamnă și frunză cu frunză/ cărările pașilor lui.// dar cîtă despărțire sub
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
autobuzul cu copii neastâmpărați sunt doi pe cale de a deveni artiști, încât timpul nu e pierdut degeaba... Sper că are dreptate. Însă când observ că la expozițiile care se vor populare, precum cea dedicată recent lui Chardin, publicul discută despre pălăriile din tablouri care sunt sau nu la modă, mă gândesc la bietul coleg care a muncit, care a discutat cu rușii, cu americanii, cu brazilienii, ca să se pună de acord cu privire la împrumutarea unei pânze și... Cât despre criterii, cred că
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
domestic. Pantelimon 113: "cineva, [...] ar putea crede că aici lumina e atât de searbădă încât bulevardul nu mai e locuit de mult. [...] dar, pe neașteptate, ies și traversează strada grupuri de șobolani, aproape umani. [...] când vin în vizită, își scot pălăria și beau cu măsură. bat grijulii la ușă când unul de-al nostru cade la pat." (p. 30) Aceste ființe tratate cu atâta considerație ("political correctness") ne evocă pitorescul camerelor descrise de Dumitru Crudu, unde colcăiala gândacilor și a altor
Pantelimon Ioan Es. Pop by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17089_a_18414]
-
pictori răsfoiau un album Picasso exclamînd la fiecare planșă: "Ce frumos! Inimitabil! Ăsta e foarte frumos! Uite!". Am revăzut baigneusele lui Renoir, cea verzuie ca ceara veche și cele două roșii, monstruoase, centrul unei spirale vegetale; portret de fată cu pălărie pai, de Padina, nimfa adormită a lui Corot etc. Cîteva pînze esențiale (Iarna lui Andreescu, apoi Luchian) lipsesc, duse la retrospectiva de la Simu. Cînd am ieșit, ploua subțire, copacii de pe acele locuri dădeau coroane sferice cu verde adînc, lucios; pe
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
prozator mare nu se supără foc niciodată, dacă vreun critic de treabă, fără nici o coterie, pune deștul pe buboi. Știu. Doare-al naibii! Și pe mine mă pipăiră insuportabil unii critici se-veri, de valoare. Mă ofticai. Dar, finalmente, scosei pălăria. Nu pot să trec sub tăcere că politica nesinceră și fals onestă a acestui intelectual mediocru, dar abil, care e dl Ion Iliescu, a provocat în lumea intelectualilor un cutremur de multe grade și care avea să mute, electoral, pe
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
Meșota", duminicile, intern fiind, mă plimbam singur pe sub Tâmpa. Preumblându-mă astfel, romantic, pe când colegii mei mai zvăpăiați se duceau la distracții, într-o duminică tomnatică, pe alee, dădusem nas în nas cu directorul școlii, profesorul Bălăcescu. Îmbrăcat în negru, cu pălăria turtită pe frunte, cu mâinile la spate, se oprise, la salutul meu respectuos, întrebându-mă mirat: "Ce cauți tu, aici, băiețică?" Reproduc întocmai cuvintele. De emoție, mi se întipăriseră în minte pentru totdeauna. Ce să fi răspuns la o asemenea
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]
-
mult, să înșele și să ducă mai repede la ruină întreprinderea din care, de fapt, își câștiga existența. în acest context, cei care-au inventat tehnica "firmelor-căpușă" se dovedesc mai onești decât cei care-au așteptat să le cadă în pălărie banii pe șuruburi și să li se umfle conturile pe baza mărfii exportate. Orbiți de minciuna politică iliesciană, ei n-au observat că șuruburile ruginiseră cam de multișor în depozite iar exportul era o frumoasă amintire din vremea "pieții comune
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
acesta, pentru a sublinia deosebirea evreului, este legată și obligatoria, o vreme, purtare a stelei galbene în chip de stigmat și la noi în vara lui 1941. Dar aceste stigmate vestimentare erau frecvente în Evul Mediu, cînd era folosită și pălăria țuguiată galbenă (judenhut). Cînd se trece la analiza portretului profesional al evreului, așa cum îl fixează literatura populară și cultă, e pomenit clișeul despre evreul negustor, meseriaș, cămătar și cîrciumar. Aceste clișee mentale echivalate, adesea, de chipul evreului real au creat
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
plină de materiale de tot felul, într-o dezordine boemă, de tipi aiuriți, în stare însă să dea dovadă de multă fantezie. Atelierul are două odăițe, dând una într-alta. În prima, cum intri, te privește impunător Marin Preda, de sub pălăria lui grea, pariziană, cu borurile întoarse în sus, care îi plăcea atâta, fotografie în care, în fine, băiatul lui Moromete, țăranul din câmpia română, se preschimbă deodată într-un boier învăluindu-te într-un dispreț fin, ca toți boierii; sau
Panorama scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15968_a_17293]
-
place. Bucurie ar însemna să nu te mai dai dus de la lansări. Bucurie, în sfîrșit, ar însemna să fugi după dedicații. Doar la Tîrg vin autori celebri. Patapievici, subțire ca o trestie gînditoare la omul recent, Dinescu, ascuns sub o pălărie neagră, cu boruri largi, de cow-boy texan, ca să nu se bage de seamă că nu mai scrie, Mircea Daneliuc, alegînd, de nevoie, dacă tot e șomer la cinema, ajutorul de șomaj al prozei, Mihai Măniuțiu schimbînd teatrul cu poezia după ce
La spartul Tîrgului de Carte: șapte observații și ceva în plus by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15679_a_17004]