472 matches
-
a poftit în livadă. Acolo avea o mulțime de strujeni strânși în popuri. Ne-a spus să ne lăsăm la o pare trăistuțele cu cărți și să ne apucăm de treabă, că-s multe ore de lucru. Rupeți știuleții de păpușoi de pe strujeni și-i despănușați! Îi puneți apoi în coșărci! Noi am încremenit. Ne era frig și ne speria cât de multe popuri erau. Am început treaba. Vai de mâinile noastre! Pănușile aspre ne brăzdau palmele ca niște brici. Coșurile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
apusul soarelui și nici până răsare soarele dimineața, deoarece e semn că-ți va merge rău în familie. Dacă puii mici mănâncă ouă și brânză în zilele de Paște, se zice că se dezvoltă bine, cresc mai repede. Când desfăcam păpușoii de grăunțe pentru sămânță, ciucălăii nu se pun la ars în sobe. Ei se aruncă pe o cărare pietruită tare. Se spune că, așa cum este bătătorită cărarea (drumul), așa va fi bătut păpușoiul de grăunțe în anul următor sau atunci când
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dezvoltă bine, cresc mai repede. Când desfăcam păpușoii de grăunțe pentru sămânță, ciucălăii nu se pun la ars în sobe. Ei se aruncă pe o cărare pietruită tare. Se spune că, așa cum este bătătorită cărarea (drumul), așa va fi bătut păpușoiul de grăunțe în anul următor sau atunci când se va semăna. Nu este indicat să se pună pe foc, chiar dacă sunt uzate fusul, făcălețul, linguroiul, căci s ar îmbolnăvi copiii și animalele de le lângă casă. Nimănui nu era voie să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nevoie și ne pricepeam mai bine. Fiind cea mai mică, îmi reveneau sarcini pe măsură. Gâștele, mieii, vitele, trebuiau duse la păscut și păzite. Mă împrietenisem cu băieții și fetele de pe uliță și mergeam împreună. Ne jucam, frigeam cartofi și păpușoi, alergam la fântâna lui Coste a Mărenței, culegeam flori, făceam coronițe, ne întorceam cu ele pe cap, cântam și astfel sarcinile deveneau plăcute pentru toți. Cu câtă emoție, mi-amintesc de acele frumoase zile ale copilăriei mele! Nu i-am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
copilăriei mele! Nu i-am uitat nici pe prietenii mei de joacă, atunci copii, acum adulți, oameni gospodari la casa lor, cu nepoți trecuți de vârsta tinereții. Dintre toate activitățile lunilor de toamnă, mie îmi plăcea în mod deosebit "desfăcatul păpușoilor" (despănușatul). Pe aria șurii aveam câteva căruțe de porumb cu știuleți, care trebuia despănușat. Prin septembrie-octombrie, în fiecare seară, aveam "musafiri", ajutoare la porumb. Mama ne dădea câte o pătură, ne înveleam bine picioarele, ne așezam pe pănuși și începeam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
venea. Ne scărpinam la ochi și ne era rușine să ne retragem la culcare, tocmai noi, gazda. De aceea începeam a moțăi și ne cădeau știuleții din mână. Tata văzându-mă m-a întrebat: Ce s-a întâmplat? Ai găsit păpușoiul roșu? Arată-ni-l și nouă! N-am găsit nici un păpușoi roșu, nu știu unde stă ascuns, răspundeam eu necăjită. Așa se proceda: cine găsea un porumb cu boabe roșii, putea să se retragă la culcare. M-am frecat repede la ochi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
retragem la culcare, tocmai noi, gazda. De aceea începeam a moțăi și ne cădeau știuleții din mână. Tata văzându-mă m-a întrebat: Ce s-a întâmplat? Ai găsit păpușoiul roșu? Arată-ni-l și nouă! N-am găsit nici un păpușoi roșu, nu știu unde stă ascuns, răspundeam eu necăjită. Așa se proceda: cine găsea un porumb cu boabe roșii, putea să se retragă la culcare. M-am frecat repede la ochi și am început mai cu sârg desfăcatul, doar, doar oi da
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
doar, doar oi da și de "cel roșu". Sora mea, care era mai tăcută ca mine, muncea și-și vedea de treabă. Plăcerea și norocul au fost de partea ei și-a vecinei noastre Verona. Ele au găsit câte-un păpușoi roșu și l-au atârnat de grinda șurii, la vedere. N-au vrut însă să se retragă, motivând că încă nu le este somn. Atmosfera cu muncă, glumă și poveste s-a încins și râsetele se auzeau până în uliță. Eu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ruginit frunza de vii...", așa cum îl interpretam la școală, fiind școlăriță în clasa întâi. Toți au început să aplaude. De rușine, m-am acoperit toată cu pănuși. Am vârât capul ca struțul (în nisip). Pipăind printre frunze, am scos un păpușoi mai mare ca de obicei. Mi-am revenit, ei s-au potolit și-am început să-l desfac. Ce minune mare! Era cu boabele roșii ca sângele. Tata l-a luat și l-a așezat lângă ceilalți, la grindă. Acum
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu inima încărcată de bucurie. Oltea, sora mea mi-a atras atenția că, trebuie să terminăm mâncarea pentru cina lucrătorilor. I-am ajutat la curățat cartofii și aranjarea mesei. Eram fericită c-am fost la grâu. Bostanii Pe ogoarele cu păpușoi, atât din livadă, cât și din câmp, sătenii semănau semințe de bostani (dovleac). Toamna, când se secera porumbul, se strângeau și bostanii, copți peste vară. Nu era gospodărie să nu practice și acest obicei. Noi, reușeam să adunăm în livadă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
surpriză. Numai una era tărtăcuță, celelalte erau bostani,ovali și rotunzi, obișnuiți. N-am înțeles ce nu le-a priit! Probabil că, în gingășia lor, pretențiile sunt nefirești de mari. M-am alăturat părinților, care au semănat iar bostani printre păpușoi și m-am resemnat. Pregătiri de Sfintele Sărbători Sosirea Sfintelor Sărbători, precum și aniversarea zilelor de naștere sau onomastice, pentru toți ai satului, însemna nu numai bucurie, ci multă muncă. În primul rând toată gospodăria trebuia să arate "bec" (cum spuneau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
aveam de-acum cloșca mea și nu mai puteam să mă ocup și de altele... Când s-a împlinit sorocul, cloșca a coborât în ogradă cu 14 puișori gingași și gălbiori. Le dădeam brânză de vacă fărâmițată și făină de păpușoi muiată. Doamne ce mai mâncau! Se înecau cu cioculețele lor mici și abia înghițeau. Cloșca îi îndemna pe toți deopotrivă și ciugulea de ici, colo câte ceva. Era cam slăbită după atâta clocire. După vreo zece zile, puișorii au prins puteri
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o ia în spate și s-o aducă la putere. Acum, așteaptă ca președintele să mai iasă să îi mai dea câte un șut premierului Victor Ponta, care este și candidatul la președinția României, în timp ce ea, opoziția, e moartă-n păpușoi. Vorbeam cu prietenii din presă și îi căinam că ei suferă mai mult decât cei din opoziție care sunt atât de slabi în sondaje. A.M.P. : Am niște exemple îngrozitoare aici. Nu avem niște departamente de politici în partide și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
toamnei. 11 August 1906 ["LUNGI CONCENTRĂRI"]* [Tabăra de la Șipote] 11 aug.-4 sept. Patru zile de marș spre tabăra Șipote, prin Probota, Lespezi, Hârlău, Plugari, Onești. Ziua întăia drum obositor de 32 de km. pe frumos drum, printre lanuri de păpușoi și fânețe, pe lângă iazuri, printre înmlădierile Somuzului, prin Dolheștii mari și mici, prin pădurea Probotei pe înserate. La Preutești o fată privea cu ochii negri ațintiți curgerea regimentului, de lângă o poartă, cu cofa uitată în mână. "Ce te uiți așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și adălmașul... Da mie ce mi se cuvine nu-mi dai?... Eu n-am drept la dobândă? Trebue să-mi dai dobândă pe banii mei. Cum să-ți dau dobândă, jupâne? Nu-ți dau pentru 5 lei, o mierță de păpușoi? Așa? o mierță? Acela-i dreptul meu. Așa puteam să țin banii în ladă. Eu cu ce trăiesc? Dobânda e dreptul meu... Bine, jupâne, dacă zici dumneata... Apoi da, negustorul are dreptate, zic, cinstind, cei doi tovarăși. Bun, zice și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Strul Cuten cheamă pe Român la socoteală. "Vină să ne socotim, bade Costache... Parcă eu îți cer să-mi plătești? Eu îți cer numai să ne socotim..." La socoteală, d. Strul Cuten își apără astfel interesele sale: "Bade Costache, azi păpușoiul e scump... Costă 24 lei mierța... Când se face, noi cumpărăm păpușoiul cu 8 lei... Dumneata ai să-mi dai la anul, la toamnă, trei mierțe de păpușoi... Așa este, bade Costache? Dă, jupâne, cam așa-i... Să dea Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Costache... Parcă eu îți cer să-mi plătești? Eu îți cer numai să ne socotim..." La socoteală, d. Strul Cuten își apără astfel interesele sale: "Bade Costache, azi păpușoiul e scump... Costă 24 lei mierța... Când se face, noi cumpărăm păpușoiul cu 8 lei... Dumneata ai să-mi dai la anul, la toamnă, trei mierțe de păpușoi... Așa este, bade Costache? Dă, jupâne, cam așa-i... Să dea Dumnezeu să ajungem cu bine la toamnă..." Pleacă Românul. Trece anul. Nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
socoteală, d. Strul Cuten își apără astfel interesele sale: "Bade Costache, azi păpușoiul e scump... Costă 24 lei mierța... Când se face, noi cumpărăm păpușoiul cu 8 lei... Dumneata ai să-mi dai la anul, la toamnă, trei mierțe de păpușoi... Așa este, bade Costache? Dă, jupâne, cam așa-i... Să dea Dumnezeu să ajungem cu bine la toamnă..." Pleacă Românul. Trece anul. Nu se face nici în toamna anului 1905 porumb. Evreul nu mai poate aștepta și cum e el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să ajungem cu bine la toamnă..." Pleacă Românul. Trece anul. Nu se face nici în toamna anului 1905 porumb. Evreul nu mai poate aștepta și cum e el milos din fire dă pe sătean în judecată pentru două mierțe de păpușoi sau 48 de lei bani ghiață (mierța socotită cu 24 de lei). Dar nu e milă la mijloc. Socoteala și-o face domnul Strul și aici bine: suma de 48 de lei se poate dobândi prin judecătoria comunală care judecă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
falcea de secere și mâncare. Proprietarul necontenit umblă pe moșie, cu un paneraș, ușor și solid. Dimineața are doi cai mici (hareanschi). După amiază doi mari cu care merge la Crasnaleuca (globanschi). Apucă peste câmpuri la stanții unde oamenii desfac păpușoii firtelor. Se abate pe la coșare, hambare (standoale, când hambarul e mărginit din două părți e coșare), la mori; apoi la pluguri, la semănători. Pretutindeni drumurile sunt în țărână, și caii și trăsura stârnesc un colb oribil. Moșiile aceste au și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și fata lui, plângând cu lacrimi dând din mâni; omul tot înălța și cobora o furcă cu colți plini de sânge. Și bocete, și tânguiri, că un vecin i-a ucis cu furca asta iapa, pentru că intrase și rupsese câțiva păpușoi. După accent par Ruși. Se crămăluesc și se tânguesc multă vreme. Proprietarul zice că va vesti autoritățile. El nu știe de asta: "Dumneata ești tata nostru, noi pe dumneata cunoaștem". După patru zile, azi, la 14 Octomvrie, jandarmul nu s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
D. Juvara trimitea o jalbă Isprăvniciei Fălciu, în care semnala refuzul și fuga de pe moșie: „Locuitorii satului Roșiești nu se supun a-mi lucra zilele boierescului după așezământ, din care pricină [...] au fugit împrăștiindu-se prin toate locurile, lăsându-mi păpușoii pe câmp neculeși de-i mănâncă vacile lor”. Isprăvnicia va interveni pentru ca locuitorii satului să lucreze „zilele boierescului după așezământ”. Litigiile se vor rezolva, în mare parte, în favoarea proprietarilor. În cursul anului 1846, au fost înregistrate cazuri de violență, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
demontat, deși energia provenea de la propriul alternator, nu de la rețea, și oricum aceasta nu se putea stoca, economisi sau refolosi. Cu cât ne apropiam mai mult de graniță, emoțiile creșteau iar controalele se înmulțeau. Puțin înainte de graniță, a ieșit din păpușoi un grup de soldați înarmați până în dinți, care ne-au controlat actele și conținutul mașinii. A urmat vama cu toată birocrația, așteptările, controalele, bancurile proaste la care trebuia să zâmbim ca să nu îi supărăm, apoi s-a ridicat o barieră
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
până la restaurantul „Foișor” de la marginea Tiraspolului, unde erau așteptați de noii stăpâni ai Tiraspolului și unde după vreo două Americanii când aveau undeva pe glob vreun ostatic, trimiteau o armată întreagă să-l elibereze. Republica Moldova îl trimetea pe deputatul A. Păpușoi la Strasburg ca acesta să convingă Consiliu Europei că trei sute de grame de vodcă, nu-și mai aminteau de Ilașcu. cetățeanul lor , reținut nelegitim de un regim neconstituțional, care și-a creat stat pe teritoriul țării pe care o reprezintă
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
afla cele mai odioase și mai periculoase ființe de pe pământ. Aveau o judecată sănătoasă. Ăștia erau niște copii amărâți bre, înfrigurați și flămânzi, care rămăseseră fără mămăligă în plină iarnă aici, în Bărăgan, și veniseră să macine o tăgârță de păpușoi. Vai de zilele lor! Dușmani... Ce dușmani? Că te vedeai prin ei de slabi ce erau; îi bătea vântul. Totuși, curiozitatea lor nu era pe deplin satisfăcută; mai doreau niște amănunte; mai voiau niște date suplimentare pentru o completă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]