6,411 matches
-
siguranță. Era de o bunătate rară, niciodată nu se supăra pentru năzbâtiile și șotiile făcute de micuțul ei ștrengar alintat. Toate astea au fost până la vârsta de 10 ani, când tata a fost închis, iar mama a plecat la casa părintească, însoțită de sora Dorina, forțată să-și schimbe domiciliul și să divorțeze, altfel ar fi fost dată afară din învățământ. În scurtă vreme am suferit o maturizare precoce, iar mătușa Jeni a luat educația mea în serios, dându-mi lecții
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
m-am îndepărtat, nu spre scăldătoarea morii ce era mai aproape de casă, ci înspre confluența Moldovei cu Moldovița, la „Curu’ Buzăului”, unde am stat tot timpul ca pe ace, cu mâncărimi în fund, ce prevesteau o confruntare impardonabilă cu autoritatea părintească. Presimțirile sumbre mi-au fost adeverite de apariția furioasă a mamei, cu o vargă în mână, pe malul apei, urmărind cu privirea figurile de la suprafața apei, strigând să ies din apă și să vin la ea. De frică, am ieșit
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și nu necesitau investiții mari. * Una dintre marile pasiuni ale copilăriei mele a fost cinematograful, căruia îi aduc elogii și astăzi, căci mi-a îmbogățit universul cunoașterii încă de la o vârstă destul de fragedă. La o sută de metri în fața casei părintești se afla proprietatea lui Grigore Pircu, care deținea pe lângă o crâșmă și o sală imensă pentru petreceri îbaluri, hore, nunți, cumetrii), spectacole muzicale și de divertisment sau filme artistice. Primul film pe care l-am văzut împreună cu mama, a fost
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
clinici mai avizate, de peste hotare - mai ales mama, biata de ea, se opusese cu vehemență!) hotărâră, sfătuiți și de directorul spitalului si de alți medici ori apropiați, să mă ia “În sânul familiei“, să mă țină sub atenta lor grijă părintească. Putea fi o terapie care, spuneau ei, era posibil „să dea roade”. Acasă m-au așezat sub frunzele mari, forfecate pe margini, ale ficusului Înalt, aflat lângă vitrina cu bibelouri si servicii decafea din sufragerie, față În față cu pendula
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
săptămâni, după această discuție, Ina n-o mai întâlni pe Olga. Nu-și putea imagina ce se întâmplase. Află curând însă, întâmplător, că aceasta plecase în concediu, la Predeal. În ziua plecării Olga, nici nu pășise bine peste pragul casei părintești, că un gând o întoarse din drum. O obseda acea fotografie făcută cu ani în urmă, în Copou, cu Ina. O smulse din perete cu tot cu ramă; fărâmă în bucăți mici fotografia și o încredință focului. Gândea că în acest fel
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
asa fugă? Nici eu nu stiu. Acum, că am ajuns aici, și că te-am întâlnit pe tine, pot spune că veneam aici ca sa întâlnesc un om. Că, mare necaz a căzut pe capul meu! De ce natură? De natură umană, părintească și...Zi-i, despre ce e vorba? Dochița mea e grav bolnavă. Ce i s-a întâmplat? Are ceva, foarte grav, pe creer. și nu se poate opera? Ba da. Însă, numai în Germania. și e foarte scump. și nu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
sprâncene. "Un' te-apuci, mă, să umbli pă la ora asta?", îl întrebase soția, pe jumătate îngrijorată, pe jumătate enervată că o deranja cu frăsuiala lui de la un film indian foarte, foarte bun, exact când eroina își jelea ritmat casa părintească, iubitul sau elefantul, că subtitrarea fir-ar să fie! tocmai atunci dispăruse. "La femei, fă, la femei mă duc! E bine? Unde, dracului, pot să mă duc dăcât la doctor, la urgență?" "Păi, mai bine dăm telefon la salvare", oferi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
care se zbate să reziste. E drept că nu l-a Împins la asta un destin nedrept sau vreo familie minată de sărăcie și vicii. După moartea mamei nu i-a lipsit nimic, tatăl a suplinit pierderea printr-o atitudine părintească exemplară și o implicare maximă. Și-a putut continua studiile, și a urmat o facultate pentru care părea predestinat. A fost un student bun, nu lipsea de la cursuri și, pentru unii profesori celebri În lumea, se anunța a fi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
-l Înconjoară, dar mai ales a avut respect față de oamenii puternici. Era un băiat cu ochi albaștri, și cu o claie de păr blond, și cu o figură hotărâtă, În pofida trupului plăpând. Până la cincisprezece ani citise toate cărțile din biblioteca părintească. Chiar și o monografie a ținutului Alpilor elvețieni, o carte masivă, plină cu hărți colorate de prin anii treizeci, și cumpărată, se presupunea, de bunicul patern În voiajul de nuntă. Dezideriu ajunsese până acolo, Încât copiase toate hărțile pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
atâta râs și râd și râd - „Ajutor, ajutor, se-neacă fi-miu, doctorul!“ - ha-ha-ha, ha-ha-ha, dar cum rămâne cu durerea, nea Myron Cohen! Cum rămâne cu tipul care se îneacă de-adevăratelea? Care se îneacă de-adevăratelea în oceanul neîndurării părintești? Cum rămâne cu el, care, întâmplător, nea Myron Cohen, sunt chiar eu! Doctore, te implor, nu mai pot trăi într-o lume al cărei înțeles și-a cărei dimensiune sunt date de-un măscărici vulgar dintr-un bar de noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
la MOTTO-UL PREFERAT „Nu-l călca pe cel înfrânt“. PROFESIA PREFERATĂ? „Avocat“. EROUL PREFERAT? „Tom Paine 1 și Abraham Lincoln“. Lincoln șade pe soclu în fața tribunalului (turnat în bronz de Gutzon Borglum 2) și are o privire tragică și părintească: îți dai seama cât e de preocupat. Statuia lui Washington, înfățișându-l pe acesta drept și autoritar, în fața calului, străjuiește Broad Street-ul, e opera lui J. Massey Rhind (ne notăm în caiete acest al doilea nume de sculptor ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
nu le place. Din toată această explicație ea culese singura frază pe care o Înțelesese: — Sunteți un gentleman? — Nu, dar nici burghez nu sunt. Ea nu putu percepe vaga lăudăroșenie din răspunsul lui, pentru că din momentul În care părăsise casa părintească, ambiția ei fusese să treacă drept o doamnă. Studiase În sensul acesta cu tot atâta grijă cum studiază un subaltern ambițios pentru a intra În Academia Militară. În fiecară lună, educația ei includea un nou număr din Femeia și frumusețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
să-și justifice oprirea printr-un gest aiurea, făcut cu mîna, ca și cum ar flutura o batistă: Vorbe!... Vremuri... Ăsta întoarce privirea spre matematician va cunoaște din plin atașamentul copiilor, va cunoaște sublima dragoste de fiu, pentru că-i crește cu dragoste părintească. Uite ce-l mai pupă ăla mic! Se ridică pe vîrfuri ca un ied... Îl pupă și-l bate... Săracii! Iar s-au trezit... Le e foame... Ăsta da! Le poate spune: sînt tatăl vostru... Discret, bătrîna duce mîna stîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
o singură ieșire, aflată în partea de nord, unde, peste un râu larg, se află un pod din lemn lat de numai câteva zeci de centimetri, practicabil și azi. Orășelul Fenghuang a devenit cunoscut și pentru că aici se află casa părintească a cunoscutului scriitor contemporan, Shen Congwen. Casa lui Shen se află pe o uliță din orașul vechi, pavată cu plăci de piatră și care seamănă foarte mult cu așa-numitele curți pătrate cu patru rânduri de case (Siheyuan) din Beijing
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
idilici din China. A trăit într-o perioadă de schimbări ale dinastiilor și de frământări sociale. În toamna anului 405 e.n. pentru a asigura existența familiei sale, a acceptat postul de prefect al ținutului Pengze din imediata apropiere a casei părintești. În iarna acelui an, a venit în inspecție în ținutul său un dregător, un om incult și arogant. Odată ajuns la hotarul ținutului, acesta l-a anunțat pe Tao să i se înfățișeze imediat. Deși nemulțumit, Tao a fost nevoit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
orez pentru cele trei mese ale zilei" demonstrează alesele sale calități. Fan a trăit în secolul al X-lea e.n. A rămas fără tată la vârsta de doar trei ani. În timpul adolescenței, a avut o viață grea. A părăsit casa părintească la zece ani, ca să-și continue studiile la Academia Yingtianfu. Însă nu avea bani. O perioadă lungă de timp, a fost nevoit să mănânce doar supă de orez. În fiecare dimineață își pregătea o porție și o împărțea în trei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cu nostalgie noaptea, pe dvd, la imagini de la Atena dopingului. Greșesc - până atunci, dacă e să-l credem pe Bill Gates, vor dispărea și DVD-urile... Băieții lui Iliescutc "B\ie]ii lui Iliescu" Băieții. Așa îi numește, cu afecțiune părintească, prezidentul Iliescu pe cei doi sepepiști care i-au dat picioare în gură trabantistului secretar de stat Șerban Pretor. Cei doi antropoizi, brute în uniformă cu creierul scurs în maxilare, sunt băieții lui, ai domnului prezident, că tot n-are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
atâtor minunății (care, doar prin simpla lor enumerare, oferă papilelor gustative un răsfăț luxuriant), nu știu dacă v-ați îmbufna răutăcios pentru lipsa cutiuței cu Cip sau doar dacă ați privi această omisiune (ca și mine) ca pe o grijă părintească și plină de tandrețe pentru fragilitatea dinților de lapte, nu știu dacă v-ați ascunde lacrimile ca orișice om mare care se respectă și, mai ales, nu am de unde să știu dacă pe undeva pe dinăuntrul vostru nu veți simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cușetele puse la dispoziția publicului și avu un vis ciudat. Se făcea că umblă pe un drum lung, nu departe de Trupington, printr-un colb alb și Încins. Se visă apoi pe pajiștea din spatele zidului de cărămidă roșie al casei părintești, bînd ceai lîngă maică-sa, care, Întinsă Într-un șezlong, mușca dintr-un sendviș cu castraveți. La picioare avea o bilă de crochet de un albastru strălucitor. Cu zîmbetul pe buze, maică-sa Îl Învăluia Într-o privire distrată, caracteristică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ai ocupat cu fotografia? — Crezi cumva că aș fi putut să fiu un fotograf de lux? Nu prea mi se potrivește, cu toate că am barbă, ca fotografii... Nu, mă gîndeam la cu totul altceva, și anume, la camera obscură din casa părintească, pe care mi-o făcusem lîngă odaia copiilor, Într-o cămară folosită pentru depozitarea rufelor. Dacă uitam să Încui ușa, intra peste mine servitoarea cu vreun teanc de fețe de pernă, și atunci clișeul se ducea de rîpă! După cum vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
dorința animalică a bărbatului iar ea obiectul care împlinea această pornire. Se simțea folosită, mințită, înșelată. Vestea nunții lui Dan veni ca o mântuire. Îi dădu pretextul de-a fugi acasă, pentru a se ascunde sub fusta mamei. Revederea casei părintești, a verișorilor alături de care trăise momente de libertate și fericire îi aduse, în oarecare măsură, detașarea de care avea nevoie. O găsi pe Bica la fel de energică și binevoitoare iar Luana nu putu să nu-și verse amarul la pieptul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
fi altfel decât devenise în toți anii de singurătate sufletească prin care trecuse. Nimic nu-i putuse șterge nemângâiata durere din inimă. Zile și nopți tânjise să mai audă glasul dulce al mamei, să mai simtă atingerea fermă a mâinii părintești. Nu putea da siropoase declarații de iubire pentru că nu le cunoștea. Luana trebuia să simtă c-o iubește și atât, fără alte zorzoane de prost gust. Nopțile lor împreună, pline de iubiri pătimașe, la care el nu sperase vreodată, trebuiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
suflet plin de simțire, știind că draga ei Bica plecase deja de lângă ea, fără să mai poată fi adusă înapoi, Luana își pierdu orice speranță și se întoarse la Iași copleșită. Radu i se înfățișă cu o dragoste și atenție părintească. Ea n-avea nevoie de asta. Voia să se știe iubită, dorită, femeia din prima zi a unirii lor. În vreme ce ea aștepta să fie luată în brațe și zăpăcită într-un amor fierbinte, bărbatul îi întindea așternutul, o săruta pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
numele de Malaysia. Acolo e fratele tău, a mai spus el. Drumul era acum presărat cu pietriș mărunt care scrâșnea sub tălpi. Ziceai că nu-ți amintești mare lucru despre fratele tău, a adăugat Din, cu voce mai blândă, aproape părintească, așa cum fusese În prima zi când Îl cunoscuse pe Adam. — Încerc Întruna. Adam simțea că poate vorbi deschis, erau atât de departe de Margaret, de Karl sau de oricare dintre cuno ștințele lui, Încât i se părea că orice-ar
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
sănătoase dezbateri studențești. Un băiat, reprezentant al unui grup de islamiști, a găsit acum puțină vreme o pisică moartă pe care i-o agățaseră de coarnele bicicletei. Mi-a spus că cineva i-a aruncat o piatră pe fereastra casei părintești, piatra a nimerit În dormitor, bietul băiat era pierit de frică. Se pare că cei mai porniți dintre comuniștii din consiliu Îi ceruseră să voteze alături de ei, ori să intre În rând cu ei la manifestație, iar el nu era
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]