3,379 matches
-
interior b. Borcane Aspectul păstăilor Culoare Miros și gust Aspectul lichidului Consistentă Cozi și ațe libere Boabe libere, întregi sau tăiate Corpuri străine 33 Proprietăți fizice și chimice la conserve păstăi tabelul 4.3. Caracteristici Condiții de amisibilitate Conținutul de păstăi raportat la masa netă % Clorura de sodiu, % Staniu, mg/kg, max. Plumb Aciditate totală Substanțe solubile % FIȘA DE LUCRU NR.4.1. Ghiveci de legume în bulion tabelul 4.4. Denumirea legumelor Formă Cantități folosite în kg la 100 kg
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
sodiu, % Staniu, mg/kg, max. Plumb Aciditate totală Substanțe solubile % FIȘA DE LUCRU NR.4.1. Ghiveci de legume în bulion tabelul 4.4. Denumirea legumelor Formă Cantități folosite în kg la 100 kg amestec Ardei grași Pătlăgele vinete Fasole păstăi Bame Dovlecei Morcovi Frunze de pătrunjel Pătlăgele roșii Mazăre Proprietăți organoleptice la conserve termosterilizate din porumb tabelul 4.5. Aspectul recipientelor b. Cutii -la exterior -la interior b. Borcane Aspectul conținutului Culoare legumele bulionul Miros și gust Consistentă Părți necomestibile
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
neomogen nu prezintă corpuri străine, nici gusturi și nici miros. FIȘA DE LUCRU NR.5.1. Ghiveci de legume în bulion tabelul 5.1. Denumirea legumelor Formă Cantități folosite în kg la 100 kg amestec Ardei grași Pătlăgele vinete Fasole păstăi Bame Dovlecei Morcovi Frunze de pătrunjel Pătlăgele roșii Mazăre Proprietăți organoleptice tabelul 5.2. Aspectul recipientelor c. Cutii -la exterior -la interior b. Borcane Aspectul conținutului Culoare 37 legumele bulionul Miros și gust Consistentă Părți necomestibile Corpuri străine Proprietăți fizice
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
6.2. Aspectul produsului conservat prin acidifiere -la exterior la interior Aspectul legumelor 41 Culoare Miros și gust Aspectul lichidului Consistentă Legume întregi sau tăiate Corpuri străine Proprietăți fizice și chimice tabelul 6.3. Caracteristici Condiții de amisibilitate Conținutul de păstăi raportat la masa netă % Clorura de sodiu, % Staniu, mg/kg, max. Plumb Aciditate totală Substanțe solubile % FIȘA DE LUCRU NR.6.2. Proprietăți organoleptice la gogonele murate tabelul 6.4. Aspectul produsului conservat -la exterior -la interior Aspectul legumelor Culoare
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
produsului conservat -la exterior -la interior Aspectul legumelor Culoare Miros și gust Aspectul lichidului Consistentă Cozi și ațe libere Boabe libere, întregi sau tăiate Corpuri străine 42 Proprietăți fizice și chimice tabelul 6.5. Caracteristici Condiții de amisibilitate Conținutul de păstăi raportat la masa netă % Clorura de sodiu, % Staniu, mg/kg, max. Plumb Aciditate totală Substanțe solubile % A°b= ml xxV 10 918,0106,0 x 100=13,49% acid acetic A°b= 5020 200009.0 x xVx x 100=0
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
lămâii, portocale, coacăze; vitamina D - lapte, unt, ficat, ou, smântână În funcție de sezon, o alimentație sănătoasă trebuie să arate astfel: primăvara: salată, ceapă și usturoi verde, ridichi, spanac, urzici, lobodă, cireșe și banane; vara: morcovi, tomate, ardei gras, mazăre verde, fasole păstăi, cartofi, căpșuni, piersici, coacăze, vișine, caise, zmeură, afine, pepeni, castraveți; toamna: mere, pere, gutui, prune, cartofi, morcovi, conopidă, struguri, țelină, varză, gogoșari, vinete etc; iarna: cartofi, morcovi, mere, pere, banane, sfeclă, praz, ceapă, varză, ridichi, lămâi, portocale. Ce nu trebuie
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
crește, ele confluează și halourile clorotice ajung la 2-5 mm lățime. Dacă umiditatea atmosferică scade, țesuturile se necrozează iar exudatul bacterian devine o peliculă fină, lucioasă ce se fragmentează ușor. Tulpinile atacate au pete brun-roșcate cu exudat gălbui iar pe păstăi, atacul se manifestă sub formă de pete mici, circulare, verzi-închis, apoi brune cu o margine roșiecărămizie. Infectarea boabelor din păstăi se face prin intermediul vaselor conducătoare sau prin micropil, iar ca urmare boabele rămân mici, zbârcite; în cazul infecțiilor târzii, boabele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
bacterian devine o peliculă fină, lucioasă ce se fragmentează ușor. Tulpinile atacate au pete brun-roșcate cu exudat gălbui iar pe păstăi, atacul se manifestă sub formă de pete mici, circulare, verzi-închis, apoi brune cu o margine roșiecărămizie. Infectarea boabelor din păstăi se face prin intermediul vaselor conducătoare sau prin micropil, iar ca urmare boabele rămân mici, zbârcite; în cazul infecțiilor târzii, boabele au tegumentul îngălbenit sau numai o pată galbenă lângă hil . Agentul patogen Xanthomonas campestris pv. phaseoli (Smith) Dye (sin. X
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun-roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpini sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoas. Păstăile atacate rămân sterile sau formează
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun-roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpini sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoas. Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii. Agentul patogen Colletotrichum lindemuthianum (Sacc. et Magn.) Br. et Cav., fam. Melanconiaceae, ord. Melanconiales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca formează în țesuturile parazitate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun-roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpini sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoas. Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii. Agentul patogen Colletotrichum lindemuthianum (Sacc. et Magn.) Br. et Cav., fam. Melanconiaceae, ord. Melanconiales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca formează în țesuturile parazitate un tal filamentos inițial hialin, apoi
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
adânci și folosirea de sămânță sănătoasă. La culturile de consum se vor aplica două tratamente, primul imediat după răsărire și unul înainte de înflorire iar în loturile semincere se mai fac două tratamente, la sfârșitul înfloritului și un tratament la formarea păstăilor. Se vor folosi alternativ produse ca: Tiuram 75 PU-0,2 % (timp de pauză 10 zile); Captadin 50 PU-0,25 % (t.p. 14 z.); Captan 50 WP-0,25 % (t.p. 14 z.); Captan 80 WP-0,16 % (t.p. 14 z.); Merpan
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
unei porțiuni cu nervură; * la castraveți: structura interioară, semințe cu coaja întărită, goluri, amăreala; * la gulii: lemnozitatea; * la conopidă: culoarea, alta decât cea albă, viermi; * la varză: viermi; * la ridichi: dospirea; * la usturoi: cățeii seci, îngălbeniți, ofiliți, desprinși; * la fasolea păstăi: prezența ațelor; * la mazărea păstăi: întărirea boabelor, viermi; * la sfecla roșie: prezența cercurilor albicioase; * la pepenii verzi: starea de coacere; Defectele interioare se constată în general, în urma secționării longitudinale sau transversale a 10-20 fructe sau legume din proba de analiză
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
castraveți: structura interioară, semințe cu coaja întărită, goluri, amăreala; * la gulii: lemnozitatea; * la conopidă: culoarea, alta decât cea albă, viermi; * la varză: viermi; * la ridichi: dospirea; * la usturoi: cățeii seci, îngălbeniți, ofiliți, desprinși; * la fasolea păstăi: prezența ațelor; * la mazărea păstăi: întărirea boabelor, viermi; * la sfecla roșie: prezența cercurilor albicioase; * la pepenii verzi: starea de coacere; Defectele interioare se constată în general, în urma secționării longitudinale sau transversale a 10-20 fructe sau legume din proba de analiză. Dacă fructele au coaja tare
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Printr-un efort mental special pot conștientiza această concepție mai sofisticată. Stând în poziție verticală, pot să mă las tras în jos de podeaua de sub picioare. Acest lucru implică golirea corpului de propria-i greutate. Mă simt ca o simplă păstaie. Toți mușchii mi se relaxează. Membrele și trunchiul nu mai răspund decât la atracția de dedesubt. Această abandonare a atributelor sinelui ce înseamnă centrul activității pune persoana - și orice alt lucru de pe pământ - la discreția puterilor excentrice externe. Atracția gravitațională
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Se duse Stan acasă și vede că atât casa cât și curtea îi erau pline de copii [Pop-Reteganul]. În povestea Dunăraș și Sf. Duminică [Niculiță-Voronca, II], o femeie însărcinată merge la sora ei, întrucât i s-a făcut poftă de păstăi (fasole). Revenind acasă au apucat-o durerile facerii. "Da Dumnezeu și cu Sf. Petru și Sf. Paul au venit la mas. Ei s-au fost făcut calici. Dumnezeu zice cătră ceilalți: Are să se nască o fată, numai de-ar ploua
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o folie de aluminiu și se lasă la odihnit o oră. Sosul rămas se scade până la consistența dorită, se potrivește de sare după gust după care se servește împreună cu feliile de mușchi și o garnitură de orez, mazăre sau fasole păstăi sotate în unt. Mușchiuleț de porc învelit în bacon Mihaela Gall profesor INGREDIENTE: grame piper, 80 ml smântână, 50 ml vin alb, 25 ml ulei de măsline. MOD DE PREPARARE: Se taie mușchiulețul și se învelește în bacon. Apoi se
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
lucioase(fig.34). La soiurile sensibile spațiile dintre nervuri sunt decolorate, cu zone verzi în lungul nervurilor și datorită creșterii încetinite a zonelor afectate, pe frunze apar gofrări și răsuciri ale marginilor. Plantele rămân mici, au înflorire slabă și formează păstăi deformate, cu pete verzi-închis sau pete verzi situate în zone albicioase. Limitele termice între care se manifestă boala sunt 18șC și respectiv 30șC. Dacă temperatura depășește pragul superior, la soiurile foarte sensibile apar arsuri și brunificarea țesuturilor la nivelul rădăcinilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
uscarea și căderea acestora și de necroza vârfului de creștere. Spre deosebire de mozaicul comun, simptomele nu sunt mascate de temperaturile ridicate, ele accentuându-se către toamnă. Plantele rămân mici, cu tulpini puternic ramificate, cu flori pătate (la cele colorate) ce formează păstăi mici, cu boabe puține, care se coc târziu, producția fiind cu 40-45 % mai mică decât la plantele sănătoase (fig. 35). Prevenire și combatere. La amplasarea culturilor de fasole trebuie să se țină cont de plantele gazdă în care virusul se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se unesc și inelele de decolorare ajung la 2-5 mm lățime. Dacă umiditatea atmosferică scade, țesuturile se usucă iar exudatul bacterian devine o peliculă fină, lucioasă ce se fragmentează ușor. Tulpinile atacate au pete brun-roșcate cu exudat gălbui iar pe păstăi, atacul se manifestă sub formă de pete mici, circulare, verzi-închis, apoi brune cu o margine roșie-cărămizie. Infectarea boabelor din păstăi se face prin intermediul vaselor conducătoare, iar ca urmare boabele rămân mici, zbârcite; în cazul infecțiilor târzii, boabele au tegumentul îngălbenit
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bacterian devine o peliculă fină, lucioasă ce se fragmentează ușor. Tulpinile atacate au pete brun-roșcate cu exudat gălbui iar pe păstăi, atacul se manifestă sub formă de pete mici, circulare, verzi-închis, apoi brune cu o margine roșie-cărămizie. Infectarea boabelor din păstăi se face prin intermediul vaselor conducătoare, iar ca urmare boabele rămân mici, zbârcite; în cazul infecțiilor târzii, boabele au tegumentul îngălbenit sau numai o pată galbenă (fig. 36 C). Transmitere-răspândire. Temperatura ce poate distruge bacteria este de 48-50șC, dar în tegumentul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1.4.Arsura aureolată a fasolei Pseudomonas syringae pv. phaseolicola Boala cunoscută încă din 1926 a fost semnalată în România în 1960 de E. Rădulescu pe arii restrânse, în zonele mai reci ale țării. Simptome. Bacteria produce pe cotiledoane, tulpini, păstăi și boabe simptome asemănătoare arsurei comune, dar exudatul care apare pe timp umed este crem-albicios, față de cel galben produs de Xanthomonas campestris pv. phaseoli. Plantele obținute din semințele infectate sunt pitice, clorotice, cu frunze ce au pete necrotice mici, 1-3
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dar cu o zonă marginală clorotică, lată de 1-2 cm, cu aspect de aureolă. Bacteria evoluează bine când umiditatea atmosferică este mare și la temperaturi de 16-21șC, așa încât în aceste condiții, plantele mici sunt îngălbenite în totalitate și nu produc păstăi (fig. 36 B, D). Prevenire și combatere. Se vor lua aceleași măsuri de prevenire ca și la arsura comună iar combaterea se va face cu produse din grupele: Gr. A: Champion 50 WP -0,25 %; Funguran OH 50 WP-0,25
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite, așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpinii sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoase (fig. 37). Păstăile atacate rămân
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpinii sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoase (fig. 37). Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în resturile de plante bolnave și ca miceliu în sămânță, care este și principala sursă de infecție în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]