486 matches
-
amurgului de iarnă, într-o încăpere apărată de tăcerea femeii aplecate asupra fetiței adormite. Ca într-un vis urât, schimbări se produceau îngrămădindu-se, contrazicându-se, făcând inutilă orice dorință de a înțelege. Într-o noapte de vară, într-un pătul cu fân, Batum muri într-un incendiu iscat de mucul propriei țigări. Ibovnica lui izbuti să scape. El, fiind prea beat, se încurcă în grămezile de fân. Cum putea cineva înțelege una ca asta? Omul care împinsese la moarte atâta
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
a stimula dezvoltarea tulpinii principale, se elimină lăstarii de la baza plantei cu atenție fără a se răni tulpina principală. Lăstarii superiori sunt și ei legați și conduși către vârful spalierului; aici planta trebuie dirijată și ajutată săși formeze un mic pătul în funcție de sistemul de susținere ales - tip pergolă, tip „T” sau tunel. În câmp, de regulă, această formă de boltire naturală a plantei se realizează la înălțimea de 150 - 180 cm. Nu se recomadă ciupirea lăstarilor sau alte lucrări
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
tarlalele La Bojoga și La Cățăl, denumit după locuitorul care avea casa aici pe acest câmp. Coșăre (La Coșăre)-teren agricol pe care au existat mai multe hambare pentru păstrat în special porumbul proprietarului moșiei. Coșer înseamnă un fel de pătul din nuiele împletite în care se păstrează în special porumbul. Nu departe se află locul numit La Mălăiște. Cresneanu (în Cresneanu)-teren arabil pe coasta de sud a Dealului Izvorului, care se cultivă cu cereale. La mijlocul acestui teren există un
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
un birou în care se țineau documentele cu datele și observațiile din câmpurile experimentale. Mai târziu, adică în 1957 1958 s-a terminat construcția noului sediu al stațiunii alcătuit din spații pentru director, cercetători, contabilitate, cantină, garaj, punct pentru pompieri, pătul pentru păstrat porumbul cu știuleți, atelier mecanic, magazie pentru păstrat cerealele pentru sămânță și două grajduri pentru animalele de muncă. Aici condițiile de muncă s-au îmbunătățit în comparație cu cele din clădirea veche, însă era departe de ceea ce ar fi însemnat
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
legionar anticomunist. Radu Gyr pune în fața conștiinței tuturor românilor o viziune luminoasă, cerându-le să se scuture de viziunea materialistă a vieții adusă de comunism: Ridică-te, Gheorghe, ridică-te Ioane Nu pentru-o lopată de rumenă pâine, nu pentru pătule, nu pentru pogoane, ci pentru văzduhul tău liber de mâine, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Pentru sângele neamului tău curs în șanțuri, pentru cântecul tău țintuit în piroane, pentru lacrima soarelui tău pus în lanțuri ridică-te, Gheorghe, ridică
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de locuit spațioasă și curată. Copil fiind, de la ea am auzit primele povești frumoase. Bine-nțeles că ai mei o plăteau în mod corespunzător. Tata mai ridicase un hambar spațios în care adăpostea recoltele de vară și toamnă, precum și un pătul care toamna se umplea până sus cu știuleți de porumb, apoi o droșcărie în care se afla un frumos docar cu arcuri și roți vopsite în roșu, cu felinare laterale și cu banchete tapițate cu piele. Acest obiect aproape indispensabil
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
În scăderea producției. Și, pe parcursul a doi-trei ani, de la recolta de zece tone la hectar a dublului hibrid inițial ajungem la tona care-i caracterizează părinții, indiferent câte prașile și Îngrășăminte ar fi aplicate; și oricâtă alegere a știuleților - din pătul - ar preceda semănatul. Îi las Însă pe agronomi să lămurească că, pentru a menține heterozisul, adică productivitatea maximă, e nevoie de intervenția omului În fiecare an, Întru obținerea seminței. O intervenție firescă căci, dacă hibridarea Înseamnă entropie, omul e cea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vioi prin jurul tulpinilor. Sesizează cu mare ușurință foșnetele, zumzetele, sunetele și pocnetele frunzelor, insectelor, gușterilor și pietrelor. Vă mai spun că domnul Neculau Întârzie cam mult seara urmărind cu nesaț asfințitul, cerul Învolburat, Învăluirile nopții. Și-a amenajat chiar un pătul din lemn special pentru așa ceva În susul grădinii, În care se retrage din când În când pentru a avea o vedere mai largă asupra acestei miraculoase și rare priveliști. Îi mai place să se zbenguiască cu apa, să facă diguri, aducțiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
ciudate, Clădiri frumoase și mari, Niște-ntocmiri minunate, Oameni străluciți și tari. Nu te speria deodată Nici sta ca un blândău Ci, cum ți-am mai zis eu, tată, Fă cum vezi că fac și eu. Vezi această casă lungă Ca pătulul de la noi? Aici, cu puțin în pungă Lesne te scapi din nevoi. Curtea judecătorească, Lăsată de Dumnezeu, Pe mari și mici să-i umbrească... la-ți căciula, fătul meu! Dreptatea aici lucește, Aici este cuibul ei, Mită nu se pomenește
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
crezuți de popor a fi niște duhuri rele ce se fac pe cer în timpul ploii, și că unde se întîlnesc două ale încep a se bate și dă rîmă tot ce întîmpină în calea lor; astfel dezrădăcinează arbori, dau jos pătule* și coșare*, iau carele ce se află la lucru și le duc departe. Se zice că alele se fac din oameni care au duh necurat și care în tim pul furtunii se culcă adormind un somn greu. în acest răstimp
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se mănîncă. Pe beregata cocoșului să nu sufli: e rău de sărăcie. Cînd cîntă cocoșii dimineața, din noapte și pînă se luminează de ziuă bine, va fi ziua bună. în orice timp al anului, de vor cînta cocoșii în pătul, vremea are să se schimbe. Cînd cîntă cocoșii ziua e a moloșag*. Cînd cîntă cocoșul la culcare, se îndreaptă vremea. De vor cînta cocoșii după scăpătatul soarelui, se va schimba vremea în ziua următoare. Cînd cîntă cocoșii înainte de miezul nopții, are să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la facere. Cînd găina face ou din părăsitură*, o calcă dracul. Cînd găina face ouă părăsite, nu merge bine gospodăria. Găinile care fac ouă stîrlice* se taie. Femeile să nu mănînce din ele, căci nasc stîrpituri. Cînd cîntă găinile în pătul, are să ploaie. Se crede că nu e bine ca găinile să beie apa în care s-a spălat o găină tăiată, căci la din contra, le va mînca vulpea. Vinerea nu se mătură prin casă, nici nu se dă gunoiul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în sus, ba în jos, ba se învîrtesc. Cînd zboară vulturii lin. Cînd arde funinginea de pe horn. Dacă cîntă cocoșul la amiază. Cînd cîntă cocoșul înainte de miezul nopții, are să fie moloșag. Cînd cocoșii cîntă întruna. Cînd se suie cocoșul în pătul devreme sara și cîntă. Cînd norii, în timpul verii, sînt ca berbecii e semn de vînt; iarna, de zăpadă; de obicei, [norii] vestesc schimbarea vremii. Cînd cîntă stîrcii, se schimbă vremea: bate vîntul. Cînd stelele par mai mari ca de obicei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vrăbiile toamna. Cînd mîțele se ling pe cap. Cînd albinele joacă în aer. Cînd te mănîncă călcîile. Cînd rațele și gîștele bat cu aripele în pămînt. Cînd se scaldă rațele în apă, bătînd din aripe. Cînd găinile se suie în pătul și se ciugulesc. Cînd cîntă huhurezii. Cînd cîntă cucul sara. Cînd cîntă mult hulubii. Cînd cîntă pițigoii strînși la un loc. Cînd cîntă prigoria*. Cînd doi sau trei cocostîrci se învîrtesc în aer. Cînd se bat doi berbeci cap în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din vatră coinăcelele-cotoiului - buruiană colastră - coraslă, primul lapte muls după ce vaca/oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația de nuntă) colțun - ciorap corn - colț costoroabă - bîrna pe care se sprijină căpriorii coșăr - coșară, îngrăditură de nuiele de adăpostit animale; pătul, hambar cot - colț crac - ramificație cracană - prăjină bifurcată crasnic - drac creițar - monedă de aramă de mică valoare crijmă - pînza în care se înfășoară copilul după botez crîstel - cîrstel, cristei, pasăre călătoare cruși (a) - a da lapte cu sînge (despre vaci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scîrbă - supărare, necaz, tristețe scîrci - leagăn scodoli (a) - a scobi scopi (a) - a scuipa; a scuti; a castra scuti (a) - a trece prin cuțit secară - mălură semincer - plantă pentru sămînță sfetitel - ierarh sfleder - sfredel sfoiegi (a) - a (se) strica sisiac - pătul de nuiele sitișcă - vas-strecurătoare pentru lapte sîmbră - asociere la muncile agricole sînger - arbust slobozîtor - băț care fixează sulul războiului de țesut smînci (a) - a smuci solomîzdră - șopîrlă somnișor - plantă somnoroasă - plantă somoldoc - smoc; legătură de lînă sor - șoric sorb - vînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pregătește, în 1937, cu ajutorul celui dintâi, placheta Spre țara închisă în diamant, care cuprinde poeme de un „suprarealism halucinant” (G. Călinescu). Poezia de început a lui N., ale cărei imagini sunt în maniera lui Ilarie Voronca („Nopțile se desprind din pătulul cerului ca hulubii”, bunăoară) și împrumută reflexe argheziene, este expresia trăirilor unui franciscan în spirit („Sînt fratele plantelor”), străbătute de o umanitate generoasă („Visele mele sînt ca fructele coapte / Pentru cei flămînziți de Liniște și Adevăr”). Totuși, un întreg arsenal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
cum poți să vorbești despre ei când te gândești cum s-au pregătit să lupte cu propriul lor neam, neamul care nu dorea flămânzit cum era, numai pâine, ci și libertate: „Nu pentru o bucată de rumenă pâine Nu pentru pătule, nu pentru pogoane, Ci pentru văzduhul tău liber de mâine. Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane...” „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane” de Radu Gyr. Pentru acest poem Radu Gyr a fost condamnat la moarte și țintuit timp de un
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sunt: Belle de Boskoop, Reinette de Canada, Reinette ananas, Romus 1, Romus 2, Romus 3 ,Generos. Soiuri cu rezistență mijlocie: Frumos de Voinești, Ancuța, Feleac, Rădășeni, Wagener premiat, Aromat de vară, Granny Smith. Soiuri sensibile: Jonathan, Jonagold, Delicios de Voinești, Pătul, Idared, Reinette de Champagne, London Pepping. Soiuri foarte sensibile: Golden delicious, Golden spur, Starkrimson, Mutsu, Red delicious, Crețesc de Vâlcea. Dintre portaltoii mărului, puieții de franc și tipurile vegetative: M-2, M-4, M-5, M-9, M-11, M-
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
organele ce au "monilioză din anul precedent", "monilioza de primăvară". Comportarea soiurilor față de atacul de monilioză este diferită. Astfel, dintre soiurile sensibile cităm: Belle de Boskoop, Jonathan, Reinette de Canada, Golden delicious, Starkrimson, Red delicious, London Pepping, Cox Orange, Prima, Pătul etc. Dintre soiurile relativ rezistente avem: Florina, Roșu de Cluj, Candil sinap, Prima. Sensibilitatea soiurilor este mărită în livezile irigate și în cele fertilizate unilateral cu azot mineral sau organic. Umezeala exagerată a aerului, picăturile de apă de pe fructe, cât
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Lucian Blaga (leatul lui Esenin!), Ioanichie Olteanu... Subiectul, care învecinează banalitatea (asprei vieți țărănești) cu tragedia (maternității) demarează cât se poate de simplu: un mujic deloc idealizat de ultimul poet cu satu-n glas își face, amenințător, apariția, pe înserat, în pătulul unde, dimineața, cățeaua fătase șapte cățeluși roșcați, îi vâră pe toți într-un sac și se duce să-i înece, undeva, într-un ochi de apă: Spre ziuă, sub căpița de secară, Pe auriul snopilor plecați, Cățeaua, în vifornița de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de groază El pe toți șapte i-a băgat în sac. În urma lui, fugind după desagă, Cățeaua da-n nămeții de pe drum... Răpindu-i puii, apa din viroagă Scâncea curgând sub botul ei, acum. Lesnea (1957) Într-o dimineață, lâng-un pătul de ierburi aurii, o cățea puse șapte mici pui ruginii. Până spre seară i-a îngrijit, i-a pieptănat cu limba ei, goi. Zăpada topită curgea sub țâțele moi. Și seara când găinile urcă pe crengi să se culce în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
va fixa memorialistic momentul), Esenin rostise ultimele două versuri ale ei cu ochii în lacrimi. Berdiaev mărturisea că nu va merge în rai decât cu pisica lui în brațe. Nu ne putem închipui raiul lui Serghei Esenin decât ca un pătul strălucitor, de aur, în care cățeaua tocmai a născut și își dezmiardă în eternitate cei șapte căței roșcați, dar în care mujicul cel rău nu va intra niciodată altfel decât metamorfozat în mujicul cel bun. Cântecul cățelei reprezintă abisul suferinței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ca să vadă dacă mă duc Într-adevăr la Molsheim. După un timp, când am fost sigur că nu mai era nimeni În urma mea, mi-am ascuns calul și m-am Întors pe ocolite. M-am cățărat pe furiș Într-un pătul bine ascuns pe care-l știu numai eu și nimeni În afară de mine nu-l poate dibui. Acolo pândesc eu vânatul, mărite domn, spuse el mândru. Eu sunt pădurarul cavalerului Neidhard din Molsheim, de ani de zile Îl slujesc cu credință
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
domestica) din familia rozaceelor înalt de 10 metri. Are flori roz și fructe globulos turtite bogate în zahăr și vitamine. Din multitudinea de variante sătenii noștri au preferat să aclimatizeze, apreciiindu-le ca pe cele mai gustoase și mai plăcute, jonathanul, pătulul, parmenul, crețescul, domnescul și alte soiuri la fel de apreciate. Dar în pădurile noastre există și se află în atenția omului Mărul pădureț, (Malus sylvestris), insistent căutat de săteni pentru producția de rachiu de calitate. Acest pom ajunge la înălțimi de până la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]