3,902 matches
-
nu un depozit de texte. Să fim, cum se spunea odinioară, o publicație cu Ťtendințăť iar tendința noastră este esteticul ș...ț Bunule cititor, hai să paștem împreună această pajiște scriptică odobeșteană - dintru început!". Ca buni cititori ce sîntem, am păscut textele inaugurale ale conducerii revistei: într-adevăr pășuniste, bolnave de metaforită, lirice peste poate, aducînd a parodie de Mircea Micu după Fănuș Neagu. Iată o mostră din stilul redactorului-șef: "Cînd trec cocorii e un foșnet cald în închipuirea noastră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9670_a_10995]
-
că nu te cred, Pâcule. Mă tem că te cam lauzi - l-a provocat moș Dumitru. Ba să mă crezi, Dumitre! Află tu că părinții lui nenea Jănel erau oameni înstăriți și aveau o mulțime de oi pe care le pășteam eu. Amu îi limpede cum am ajuns să văd eu poza? Ii limpede și nu prea - a intervenit un gospodar de la cea mai apropiată masă. Pâcu a sorbit cu sete din ulcica cu vin și, după ce a așezat-o pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
spectacolul a căzut; măgarul Însă, a avut succes!”. Mai există măgarul, animal superior, afirmativ, care face „i-a!” (da, În germană) - cum observă G. Deleuze. Și-n fine, măgarul din montarea lui Purcărete Pilaf cu parfum de măgar, În care păștea fîn calm, pe scenă, un asemenea urechiat. Morala? Nu neapărat nouă : e plină lumea teatrului de măgari!... Că tot am pomenit de regizori : Antoine, clasicul naturalismului, observa că există două regii - una plastică (decor, costume, lumini) și alta interioară - care
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
rar de găsit acolo unde-l cauți și, mai ales, acolo unde-ar trebui să se afle. DĂNILĂ: Ba, om bun, să nu te superi că m-oi pune de pricină, însă eu gândesc altfel. Iaca, vezi boulenii ceia care pasc printre frunzare? ONOFREI: Bouleni, ai? Apoi eu văd că-s o pereche de boi de-a mai mare dragul. Drept să-ți spun, n-am văzut în tot iarmarocul alții ca ei. De unde i-ai luat? DĂNILĂ: Nu i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
o gâscă sub braț. Aista știu și eu că-i om deștept: ouă-ouă, boboci, deh, ce să mai vorbim, într-o primăvară ți-i plină bătătura. Și nici de mâncare nu le porți de grijă, că le dai drumul să pască la gârlă. Apoi ce zamă iese dintr-o gâscă grasă când o pui în oală..., ca să nu mai socotim penele și puful... (Intră Cârlig, cu o gâscă sub braț) Bun întâlnișul, om bun! CÂRLIG (bâlbâit): Noroc să dea Dumnezeu! DĂNILĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
duci oaia? MICUL PRINȚ (face un semn nehotărât): E bine că mi-ai dat și o ladă. Va avea și ea o casă peste noapte. OMUL: Sigur că da. Am să-ți dau și o funie, s-o legi cât paște. Și un țăruș. MICUL PRINȚ: S-o leg? De ce s-o leg? OMUL: Păi, dacă n-o legi se duce cine știe unde, și se pierde. MICUL PRINȚ: Ciudat mai ești! Unde-ai vrea să se ducă? OMUL: Oriunde. Drept înainte. MICUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
lume Pe vremea mea, uite că am ajuns s-o scriu și pe asta, jucam fotbal toată ziua. Uneori, la ocazii să zicem, mergeam și pe stadionul Doftanei Bănești. Spun stadion și mai să mă bufnească râsul. Un stadion unde pășteau oile lui Vasile Bou, iar în apropiere se afla un cimitir unde mai sărea mingea și spărgea candele și alte chestii de recuzită bisericească. De obicei, jucam pe latul terenului, că, na, eram și noi mici și nu puteam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mine, amărâtul - i-a reproșat în glumă hangiul. Mai răruț că-i mai drăguț. Mai bine spune-mi ce mai faci, jupâne Froim? Cum îți mai merge prăvălia? Apoi cu clienți ca dumneata, care trec din an în Paști, mă paște falimentul și alta nu. Lasă plânsul, jupâne, că nu-ți șade bine. Da’ nu mi-ai spus dacă îl găsesc pe Ștrul la prăvălie. Îl găsești, că abia s-o întors de pe drumuri, unde o fost după afaceri. Mă bucur
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
-i dezlege slova... Și-a așezat apoi palmele pe ochi, ca și cum ar fi vrut să-și ostoiască o durere. Mai degrabă voia să rămână doar cu el însuși... O întrebare îi sfredelea creierul „Sunt cu adevărat liber? Nu mă mai paște nici o primejdie?” Din această stare l-a smuls Petrache: Ce-i cu tine, Costăchele? De ce ai rămas așa pierdut, fără să scoți o vorbă? Tu, Didină! Fugi după Măriuca! Ba nu! Dezham eu calul și trag o fugă călare. Tu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a venit timpul să-i dea un sens vieții, să o facă mai suportabilă. Ce ți-a mai trăsnit prin cap, scumpo, ai impresia că o duci prea bine, că trăiești pe roze? Tu știi, Ema, că de mult mă păștea gândul să am un copil. Un copil? Credeam că glumești. Chiar că ești zăludă rău, fato! Un copil presupune atâtea cerințe, supraveghere continuă, îngrijire, cheltuieli. Îți asumi tu o asemenea răspundere? Da, am hotărât! Te-ai gândit că unui copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
scurgerea acestui termen părțile nu mai pot face acțiuni posesorii. Un asemenea caz tipic este când reclamantul cere ca pârâtul să-i lase În liniștie posesia unui teren pe care Îl posedă, iar În ultimul timp una dintre părți a păscut vitele pe teren, pretinzând că are dreptul să facă acest lucru fiindcă terenul i-ar aparține, cauzându-i astfel pagube pe fânețe, pe care le cosea În fiecare an, iar iarba pe care o obținea o folosea ca fân pentru
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
ca vântul pe colină, se întorc după cum le vine mai bine, dacă nu e nimic care să le stea în cale, de aceea vă spun, tovarăși, nu e de glumit cu alegerile, trebuie să câștigăm din primul tur, altfel ne paște dezastrul, intelectualii pun mâna pe țara noastră de basm și o transformă în pașalâc, dacă îi lăsăm pe intelectuali să se solidarizeze, în turul doi pierdem alegerile, toți intelectualii, cu mic cu mare, vor vota integrarea europeană și grosul proștilor
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
purtate de pașii săi deveniți grei, ca de plumb. Tăia în noapte o cărare simțind tot mai viu focul ce mocnea înlăuntrul ființei sale, de parcă acesta ar fi vrut să izbucnească cu toate flăcările în afară. Ajunse pe tăpșanul unde pășteau caii, măgarii și catârii. Le auzea din când în când nechezatul și săriturile în copci, semn că erau mereu în căutarea unor petice cu iarbă mai grasă. Mâhnirea înfiptă în sufletul lui de oamenii legii, că un copil din șatra
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
sau pârtia naturală din grădina lui Gaiț, de sub dealul Barbușca. Duminica schiam pe dealul Buzăului cu platoul natural numit „Tarnă”, pe pârtia versantului de nord al Barbuștii, botezată „Bulatău”, ori pe dealul Morarului, un imens imaș în pantă unde vara pasc oile, iar mai recent adăpostește stâna viceprimarului Vasilică Lucan, zis „Prunaru”. Când iarna era geroasă și râurile Moldova și Moldovița înghețau bocnă, cei care aveam patine jucam hochei pe terenuri improvizate, cu mantinela și porțile construite din pietre de râu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
În umbra spinărilor lungi de pământ, turmele de mioare risipite pe nesfârșitul pajiștilor, pădurile de tei pierdute albastru În zare. Uneori, după ore de admirat minunile naturii, adormea covrigit, rătăcit În uitare. În după-amiaza aceea, unul dintre băieții care Își păștea turma de oi, se apropie nevăzut de clopotniță, urcă tiptil scara Înaltă și, apucând funia groasă, Își dădu drumul pe ea cu toată greutatea, trăgând cu forță și râzând satisfăcut. Clopotul mare se dezlănțui cu toată puterea, umplând cerul Întreg
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ardeam de nerăbdare să le văd lipite gata. Ori de câte ori, deschizând sertarele mobilei de rumeguș presat, mascat în furnir de nuc, și asistând la masacrul care îmi apărea în față, nu mai erau sertare, domnule, erau de-a dreptul cimitire (!), mă păștea o dezolare fără seamăn. Da. Știam că nu am în fața mea Panteonul divinităților grecești în nuce, dar aveam sentimentul că, indirect, memoria aceasta a lor era parcă știrbită, ca atunci când (printr-o comparație cam trasă de păr) statuile anumitor sfinți
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
firesc... Trecuse vara și vremea se schimba din zi în zi, iar drumurile deveneau tot mai grele. Într una din zile, pe când ciubotele li se înfundau în glodul până la gleznă, pe neașteptate s-a auzit glasul lui Pâcu: Dumitre, mă paște un gând. Și ce dacă te paște? Nu-l poți alunga? Cotonogește-l și ai să vezi că nu te mai paște, cum spui tu. Nu-l mai prinzi nici cu arcanul. Ușor îi de zis, dar greu de făcut
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
din zi în zi, iar drumurile deveneau tot mai grele. Într una din zile, pe când ciubotele li se înfundau în glodul până la gleznă, pe neașteptate s-a auzit glasul lui Pâcu: Dumitre, mă paște un gând. Și ce dacă te paște? Nu-l poți alunga? Cotonogește-l și ai să vezi că nu te mai paște, cum spui tu. Nu-l mai prinzi nici cu arcanul. Ușor îi de zis, dar greu de făcut. Atunci, dă-i drumul să zburde, ca să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ciubotele li se înfundau în glodul până la gleznă, pe neașteptate s-a auzit glasul lui Pâcu: Dumitre, mă paște un gând. Și ce dacă te paște? Nu-l poți alunga? Cotonogește-l și ai să vezi că nu te mai paște, cum spui tu. Nu-l mai prinzi nici cu arcanul. Ușor îi de zis, dar greu de făcut. Atunci, dă-i drumul să zburde, ca să-l aud și eu. Așa parcă mai vii de acasă. Hai, nu te mai învârti
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
uluiți de faptul că lumea aceasta nouă și imensă nu se rostogolea sub pașii lor. Apoi, când sălbăticiunile din Grădina Zoologică s-au emancipat, puteai vedea pantere cățărate pe stâlpii de iluminat, dând cu laba după câte-un porumbel, girafe păscând din ghivecele cu mușcate așezate la etajul Întâi, broaște țestoase parcurgând lent bulevardul și retrăgându-se În buncărul din spinare ori de câte ori vreun elefant cutremura strada cu pasul lui greoi. Câteva luni, În orașul aflat acum la dispoziția animalelor, curentul electric
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
între ele în mod real, ele încetează să mai fie compatibile în mintea noastră. Altfel spus, în lumea reală ele se îmbucă foarte bine, doar în mintea noastră nu se îmbucă defel. Și astfel ajungem la cele două primejdii ce pasc mintea fiecărui fizician ce încearcă să înțeleagă universul în mod global, adică în întregul lui. Primul pericol este unul pe care fizicienii îl moștenesc din tradiția gîndirii filozofice: subordonarea cazurilor particulare la un adevăr de valabilitate universală. Altfel spus, superstiția
Lumea ca o tablă de șah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9201_a_10526]
-
mci. Aceasta era amplasă într-o tijă specială fiind de mărimea unui bob de grâu. În timpul aruncării șurubul (dopul) care o ținea fixată în teacă s-a desfăcut, iar această fărâmă mică a rămas în iarbă pe poligon pe unde pășteau vitele oamenilor. Colegul meu a adus containerul de surse, la pus la loc în atelierul dozimetrie fără să-și dea seama de ce se întâmplase. Când eu am folosit instalația de etalonare pentru verificarea unor aparate mi-am dat seama că
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
O problemă mai deosebită a apărut la I.C.L. că brânza este foarte periculoasă pentru consum din cauza radiațiilor. Mergând în una din zilele joi sau vineri din perioada sus amintită la poligonul de tragere am văzut în zonă o vacă care păștea pe o otavă bine crescută, cum eu aveam în permanență aparatul la mine m-am apropiat de vacă și punându-i sonda pe burtă am constatat o doză de peste 200 mr. Frecvent eu testam produsele din piață, brânză de vaci
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
toate; obosit, timpul Își caută și el un popas, aciuîndu-se pe unde poate. Dar În albastrul imens, zămislind din lumină cristale de rouă; se pregătește pentru cei de jos Încă o dimineață senină și nouă; cu botul ei umed, va paște iar oaia, cu mielul alături, pe pajiștea udă; și boul și vaca vor rupe cu poftă din iarba jilavă, lucioasă și crudă; brutarul frămîntă din nou aluatul, la geam o copilă privește În zare, un bărbat taie lemne, mai Încolo
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
doar că o să avem chipurile alegeri libere, o să fie democrație și n-o să mai auzim de Geniu și de familia lui. Atîta pagubă să fie, se gîndește. Dacă totul o să fie doar o alarmă falsă, te ai gîndit că mă paște plutonul de execuție sau, în cel mai fericit caz, închisoarea pe viață? Așa sînt eu, îmi place să pun întotdeauna răul înainte, adaugă. — Ai dus-o foarte greu pînă acum, spune Regizorașul, altfel n-ai vorbi așa, n-ai mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]