44,314 matches
-
puterea florilor” ei alcătuiesc o lume unde libertatea a devenit instrumentul indiferenței, al cruzimii, al ne-simțirii. O generație care își trăiește un zgomotos faliment moral, după ce a vibrat pentru dramele din Vietnam și Cambogia, determinând retragerea americană nu și pacea în regiune, după ce a erodat codul moral al tradiției, după ce au disprețuit valorile materiale și avantajele oferite de ele, s-au repezit să le acumuleze, determinând relativizarea convențiilor nu și instaurarea adevărului. Acolo unde compasiunea a murit, nici știința nu
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
L-am pus în mormînt; În giulgiuri modeste L-am înfășurat, Aici, ah, noi peste Christos n-am mai dat. Corul Îngerilor Christos a-nviat! Iubitorul, fericele, Care-a trecut făr^ dezicere Prin încercări, cîte-s spicele, Mîntuitul bărbat. Corul discipolilor Din pacea mormîntului, La cer stă-nălțatul Deasupra pămîntului, Sublim înviatul; Cu el bucuriile Creației stăruie; Ah, chinuri cu miile Pămîntul ne dăruie. În urmă, țărîne, Ne lași în mîhnire, Ah, plîngem, Stăpîne, A ta fericire! Corul Îngerilor Christos a-nviat Din putred lințoliu
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
City este cel mai mare dintre ele. Între 1565-1898, adică 333 de ani, Philippine este controlată de către Guvernul Colonial Spaniol, fiind condusă de către un Guvernator (Gobernador). În anul 1898 Își „Proclamă Independența”, Însă, o dată terminat Războiul Hispano-American, prin Tratatul de Pace de la Paris, arhipelagul este cedat Statelor Unite, care Înăbușă mișcarea de eliberare națională. Totuși Îi Învață democrația, respectarea legilor și organizarea. Deci, Între 1898-1942 este sub controlul SUA, când este ocupată de Armata Japoneză. La 4 iulie 1946 se proclamă Republica
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
de 70 de ani. Că după aceea Încep necazurile. Ea nu se teme să rămână cu trupul soțului singură. Face asta de aproape un an, de când acesta nu mai putea vorbi. Este supărată pe rude că n-o lasă În pace. Este surprinsă de câtă lume a cunoscut pe soțul ei, lume care vine la morga, care se roagă Îl priveghează. Nu știe cine dintre cei cu care trăiește de peste 13 ani a organizat că permanent cineva să facă de priveghi
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
tuturor celor prezenți, dar și celor care vor dori să-l aibă, s-a materializat În cele două cărți prezentate, romanul profesorului Ion C. Hiru, „Așa le-a fost datul” și volumul „Povestiri din Război și altele din timp de Pace” al scriitorului prof. univ. Titus Bărbulescu, trăitor la Paris de 50 60 de ani, În exil. Ediția a fost Îngrijită de cei doi profesori, apărând sub egida Fundației „Petre Ionescu - Muscel” din Domnești, Argeș. Atmosfera a fost calmă, pentru că cei
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
a balconului de la etajul opt. Lasă-mă, îngere, să fiu Nu-mi mai sufla în ceafă, îngere Ioan, de cine vrei mereu să mă păzești, să mă aperi? De câinii vagabonzi, de pisicile fără stăpân, de vrăbiile gureșe? Dă-mi pace, nu mă strivi cu grija ta îngerească, ia, sunt și eu, acolo, oțârică de om, o firimitură rostogolită sub mese îmbelșugate, la nunta din Caana Galileei, Văduvă trandafirie, a nimănui. Prin sângele meu au tropotit fără urme o herghelie de
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
a infinitului. Marea și cerul. Dar cerul imprimă visării o dimensiune de altă natură. Infinitul celest e spațial, infinitul marin aparține cu precădere întinderii. De nu ar fi orizontul - și e suficient pentru asta să-ți închipui marea învăluită în pace - călătoria cu gândul și-ar pierde din taină și grandoare. Orizontul e linia de graniță unde infinitul întinderii capătă valorile adâncimii, și cum nu contempli vreodată marea fără să îmbrățișezi orizontul, adică fără să cuprinzi măcar și o bucățică de
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
Calul murind Pe răzor întins cu puțină iarbă în loc de păr cu puțină umbră în loc de coadă cu puțină piatră în loc de dinți plouă pe el în întunecime e viu doar în ape în noapte e alb ușor și elastic crupa albastră lungă Pace vouă cîmpiilor caselor, calul cu o floare în tîmplă aude calul cu potcoavele arse simțind moartea în cutele negre și dese pace pace înflori și din moarte ochii dați pe spate și lungi ca vitele iubind pămîntul cu boturile arse
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
el în întunecime e viu doar în ape în noapte e alb ușor și elastic crupa albastră lungă Pace vouă cîmpiilor caselor, calul cu o floare în tîmplă aude calul cu potcoavele arse simțind moartea în cutele negre și dese pace pace înflori și din moarte ochii dați pe spate și lungi ca vitele iubind pămîntul cu boturile arse Pe noi cei care ne-au dus în spate caii să ne ierte atît compunerii și descompunerii malului de unde ies capete de
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
în întunecime e viu doar în ape în noapte e alb ușor și elastic crupa albastră lungă Pace vouă cîmpiilor caselor, calul cu o floare în tîmplă aude calul cu potcoavele arse simțind moartea în cutele negre și dese pace pace înflori și din moarte ochii dați pe spate și lungi ca vitele iubind pămîntul cu boturile arse Pe noi cei care ne-au dus în spate caii să ne ierte atît compunerii și descompunerii malului de unde ies capete de femei
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
o altă înfățișare. Și știu că mă voi face scrum Cu limbi mistuitoare Nu vom putea opri nicicum Eterna transformare. P O E Z I I DEB UT Pârâu și lac, ocean imens Și totu-i în mișcare... Atunci când mor, pace dorind Nimic nu mă mai doare. Învață tu, mereu să ai Învață tu, mereu să ai Câte o biruință Și nu lăsa nici un neghiob S-omoare a ta credință. Tu, luptă-te mereu să fii Un cărturar pe cinste Și
Poezii. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eleonora Kohn () [Corola-journal/Imaginative/93_a_123]
-
dorești o carte în formă de sferă Absențe în grădini se prelinge seceta din cuvinte mici insule galbene cu obrajii pudrați în devălmășie cu oarbele mele întoarceri frunzele se despică și cad femeia copacului alăptează prunci somnoroși cum invizibilul doare pacea înseninată pe lume coboară pe umerii mei prea grăbiți să se clatine prea lucizi o aripă de fluture îi mai poate răni August Uite că iar se aprind licuricii pe malul apei am văzut libelule de cobalt într-o zi
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
nopțile treceau fără ca ei să apară fără ca eu să pun geană pe geană după vreo lună de așteptare somnul m-a doborât Dumnezeule taman atunci au venit m-au zgâlțâit au turnat apă rece pe mine degeaba lăsați-l în pace e limpede că nu are nevoie de noi a zis cel mai bătrân dintre ei și au plecat Viața mea ca o cîțea credincioasî " Oprește-te" mi se strigă în tote limbile pământului dar eu nu mă opresc nici o clipă
Poezii by Rodian Drăgoi () [Corola-journal/Imaginative/9628_a_10953]
-
cald iarba neagră și bruma; sub timpul de sus nemișcat, visează fierarii din precise tărîmuri, visează mazurii și harmăsarii lor, tot pe sub miazănoapte. Shama Shamiema femeia de dincolo de rîu vine și se uită-n oglinzile apei, noaptea pe timp de pace, ziua pe vreme de război se despletește-ndelung în ochiuri ale apei se piaptănă sub luceafărul de dimineață asemeni unei sălcii îndrăgostită de apă își desfiră părul în valuri îl clătește cu leșie, cu metale și pulberi de lumină și
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
după plecarea sihastrului. Raiul? Cîntec mic. Șuier de tren în nopțile prevestitoare ale brumei. Nădejde neîmpărțită. Și corabia albă, albă a unui schit înfruntînd iernile dar mai ales primăverile sălbatice. Raiul? Lumina ce se cobora urcînd peste apostolii Domnului în pacea serii de la Cina cea de taină. Cerul ănvierii o poetă îmi scrie că a moșit 40 de miei după ce și-a ținut discursul la academia din }ara Galilor. primăvara și rîul curge altfel și glasul brîndușelor de pe mal îl aude
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
se împarte între cele două slujbe și cele două ministere (Învățământ și Apărare), pe cale de a descoperi deliciile tiraniei. Toți trebuie să se teamă de el, cu excepția unuia care știe să-l cultive cu cinism. Directorul m-a lăsat în pace câteva luni, iar acum i-a cășunat să mă aducă la numitorul comun. Mi-e greu să-l iau în serios: sunt al treilea "cadru" în organigrama Centrului, iar doctoratului său universitar în istorie îi opun doctoratul meu în litere
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
între care m-a târât unde stăteam, în apartamentul cutare, închiriat... Și atuncea a intervenit cineva din bloc, o vecină, și a zis că să nu mai dea în mine... Pentru că nu suntem nici căsătoriți, și să mă lase în pace, că l-am ținut... Chiar pot să zic că l-am ținut eu... Cu banii care îi câștigam de la restaurant îl întrețineam și pe el de haine, mâncare și chirie și tot absolut... Mi-a fost greu... viața mea și
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
Cel din urmă ins, care văzut de la distanță ar putea părea cumsecade și la locul lui, până nu te agresează într-un fel ori altul și nu-ți face o măgărie cât de mică, nu se simte bine. N-are pace. Ai putea jura că ăsta e scopul vieții sale. Pacea se câștigă prin război. Și fiecare duce războiul lui. Suntem o adunătură de războinici. O țară războinică. Un continent și o planetă războinică. Am fost și am rămas. Mândria noastră
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
părea cumsecade și la locul lui, până nu te agresează într-un fel ori altul și nu-ți face o măgărie cât de mică, nu se simte bine. N-are pace. Ai putea jura că ăsta e scopul vieții sale. Pacea se câștigă prin război. Și fiecare duce războiul lui. Suntem o adunătură de războinici. O țară războinică. Un continent și o planetă războinică. Am fost și am rămas. Mândria noastră e că suntem războinici! Și pacea?... Păi, pacea nu-i
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
e scopul vieții sale. Pacea se câștigă prin război. Și fiecare duce războiul lui. Suntem o adunătură de războinici. O țară războinică. Un continent și o planetă războinică. Am fost și am rămas. Mândria noastră e că suntem războinici! Și pacea?... Păi, pacea nu-i decât visul celor slabi. Al poeților. Iar visele n-au drept de existență decât în somn. Astăzi nimeni nu mai are timp pentru vise, pentru poezie, pentru madone și alte aurore boreale. Fleacuri. Poezia, visele, madonele
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
vieții sale. Pacea se câștigă prin război. Și fiecare duce războiul lui. Suntem o adunătură de războinici. O țară războinică. Un continent și o planetă războinică. Am fost și am rămas. Mândria noastră e că suntem războinici! Și pacea?... Păi, pacea nu-i decât visul celor slabi. Al poeților. Iar visele n-au drept de existență decât în somn. Astăzi nimeni nu mai are timp pentru vise, pentru poezie, pentru madone și alte aurore boreale. Fleacuri. Poezia, visele, madonele cu zâmbet
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
Ionel Sarchisian! - Și cum mi se zice? - Ionel Roșu. - De ce? - După culoarea părului și iuțeala pumnilor. - Deci pe tine cum te cheamă? - Gică - dacă zici matale. - Știi de unde ți se trage numele? - Nu! - De la ga-gică. S-o lași pe Evelina-n pace. E mare, nu-i de nasul tău. Bagă la deblă: i-a mea; numai a mea! Și-acum, dac-ai înțeles, îl vezi pe marțafoiul care vine spre noi, malacul care și el îi dă târcoale Evelinei? - Da! - Du-te
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
Natura însăși e ucigașă, toată lumea o știe. în ultimă instanță era vorba doar de un pui de porumbiță și de instinctul firesc al acesteia, nu de o suferință reală. Dar începînd din aceeași seară, Pasărea nu mi-a mai dat pace. La început, apărea neînsoțită și se pornea să ciocănească pur și simplu cu o putere diavolească în jaluzelele pe jumătate închise, în încercarea netoată de a-și face drum printre ele pînă în interiorul balconului. O alungam, desigur, dar nu se
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
ierta gândul care Îl Încurcă și-n licori de curara și curka...rămâne curka. STRUȚUL DIN PONTUS cu creionul acesta bont voi urni din loc planeta eu sunt poetul din Pont un pirat cu trotineta Domniță de nu-mi dai pace Într-o clipă mai tremolo o să-ți intru-n carapace și-mi depun lapți vii acolo toți delfinii plange-m-ar chiar bunica și pisica eu voi scrie prin coșmar sunt poet nu știu ce-i frica m-a-nfiat o cetacee la un
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
METOPĂ I Domneșten aer liniște și pace. Case Împrejmuite-n spațiul dac Stau risipite-n șes ori pe coline. Știuleții râd la soare din cerdac. Între hambare, morile descântă Litanii monotone În colind, Afară stau În stoguri, prăvălite, Paiele galbene-n căpițe adormind. Pe undeva stau oamenii
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]