546 matches
-
așa cum ar fi făcut în urmă cu câteva luni și nici n-o mai întrebase dacă se simțea bine. În mintea lui, slavă Domnului, succesul cărții o vindecase. Alice se trezea acum dimineața, se îmbrăca, îi pregătea mâncare sănătoasă ca pachețel pentru la școală și cu asta basta. Roger începuse iar să-și invite prietenii pe-acasă și sub nici o formă Alice nu i-ar fi cerut să lase muzica mai încet sau să termine cu boncăluielile prin cameră. Nici un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
acest subiect sunt, în general, pitorești și inofensive. Există însă și însemnări despre scriitori surprinzătoare prin rea-credință și inadecvare. Iată cum este evocat Nichita Stănescu, intrând, în seara zilei de 3 aprilie 1963, în redacția revistei Gazeta literară: „Purta un pachețel. Ceilalți l-au înconjurat. Pachețelul a fost desfăcut. Pe obrazul poetului domina un zâmbet de copil idiot. Dintre hârtii, el scoase o jucărică englezească din tablă, care voia să însemne un automobil de pe la 1920, dar având pe capotă un coș
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pitorești și inofensive. Există însă și însemnări despre scriitori surprinzătoare prin rea-credință și inadecvare. Iată cum este evocat Nichita Stănescu, intrând, în seara zilei de 3 aprilie 1963, în redacția revistei Gazeta literară: „Purta un pachețel. Ceilalți l-au înconjurat. Pachețelul a fost desfăcut. Pe obrazul poetului domina un zâmbet de copil idiot. Dintre hârtii, el scoase o jucărică englezească din tablă, care voia să însemne un automobil de pe la 1920, dar având pe capotă un coș de locomotivă. Poetul îi răsuci
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
zi.“ De ce tocmai într-o batistă? Oamenii de știință susțin că o lume poate fi mult mai bine învelită într-un șervețel de masă. Dar dacă tot a învelit autorul lumea într-o batistă, cum a putut să așeze un pachețel atât de mic pe mai mulți stâlpi, fie și de nisip? Este bine să încheiem cât mai repede lectura cărții lui Miron țic (era să spun și eu „lectura despre cartea lui Miron țic“), ca să nu ne molipsim de incoerență
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pot. — A, da, spuse Sammler. — E nebunie. Am servieta sub braț. Foarte rezistentă. Piele de mâna Întâi. Am dat pe ea treișopt cincizeci la Wilt Luggage pe Fifth Avenue. Înțelegi? — Pricep. Iau ceva de zece, douăzeci și cinci de cenți. Gumă. Un pachețel de șervețele de șters ochelarii. Dau o bancnotă mare - de zece, poate chiar douăzeci. Mă duc la bancă și scot mereu bani. — Înțeleg. — Unchiule Sammler, n-ai idee ce e pentru mine În brațul acela rotund. Atât de negru! Atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
să se poată stăpâni. L-a strâns În brațe, și-a pus capul pe umărul lui și i-a umplut cămașa de lacrimi. Era caraghioasă, dar nu i a păsat. Când a intrat, el mesteca, pe masă mai erau niște pachețele pe jumătate mâncate de nasi padang. Niște muște grase stăteau nemișcate, ca niște stafide, pe orezul Îngălbenit de sosul de curcuma. — Să nu mai dispari așa niciodată! l-a dojenit ea smiorcăindu-se zgomotos. — Îmi pare rău, a zis el
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
să plec: în mod evident eram inapt pentru o carieră de cadru de conducere după victoria finală, căci nici o școala de iuncări nu mă scutea de instrucție. La a șaptesprezecea mea zi de naștere a venit corespondența, chiar dacă întârziată: un pachețel cu șosete de lână și cozonac fărâmițat, alături o pagină dublă plină de grijile străine de realitate ale tatălui meu, cu scrisul lui frumos, caligrafic. Pe urmă numai scrisori, iar după Crăciun absolut nimic. Scândura cea neagră ne făcea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Și Danzig? Ce anume mi-ar fi trecut prin cap, în Palermo, în legătură cu orașul pierdut Danzig? Când am pornit spre Cefalù pe drumul de întoarcere și, în primul camion care i-a oferit autostopistului locul din dreapta șoferului, am deschis un pachețel ce trebuia să-mi slujească drept hrană rece la drum, acesta conținea, pe lângă prăjiturele și smochine uscate, o jumătate de duzină de ouă fierte. Atât era de grijulie Aurora, iubirea mea trăită, ce a rezistat timpului închisă în chihlimbar. La mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pe care, fiindcă merg tot mai greu pe jos, sunt sigur că am să-l folosesc în curând - niște tineri care citiseră în ziar un articol în care erau ironizate deprinderile mele de modă veche în ale scrisuluimi-au dăruit un pachețel plin de panglici noi-nouțe, ca să fiu aprovizionat pe viitor... Dar întâia mea Olivetti, acel dar de nuntă pe care i-l datorez lui Margot, sora socrului meu, și lui Urs, soțul ei, și pe care actualmente o păzește cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
rușinoasa de acum câțiva ani. S-a așezat și-a început să mănânce cu poftă în timp ce doamna o privea râzând. După ce a terminat de mâncat s-a ridicat. — Săru’ mâna cucoană! Să fie pomana matale. Doamna i-a făcut un pachețel cu de toate, i l-a pus în trăistuță. — Să mai vii pe al mine că văd că ești o țigăncușă de treabă. — Săru’ mâna, a salutat prințesa și a plecat. Întorcându-se acasă, Prințesa s-a gândit la ce
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
îi sărută mâna și obrazul. — N-ai găsit biletul? — După ce m-am frământat atâta, că nu știam unde ești. — Ți-o prezint pe colega mea de cameră. Nu fi supărat că ți-am adus ceva bun, îi întinde Teofana un pachețel în timp ce Alexnadru se prezintă colegei de cameră sărutându-i mâna. — Ești o dulce când vrei, dar mă și necăjești, îi sărută mâna Teofanei mulțumindu-i. Veniți înăuntru. — Ne grăbim. Mergem la cameră să ne schimbăm că suntem obosite. Vezi că
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
servească masa, să-și aleagă una din rochiile care o așteptau călcate în garderob. Ca de obicei, tot Cezar era primul care o aștepta. Când s-a apropiat de el, Cezar i-a sărutat mâna și i-a înmânat un pachețel. — Pentru tine cu toate gândurile mele din Africa și de aici. Ce este? s-a apropiat Teofana de o bancă pe care s-a așezat, curioasă să deschidă pachețelul sub privirile admirative ale lui Cezar. Mare i-a fost surpriza
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
el, Cezar i-a sărutat mâna și i-a înmânat un pachețel. — Pentru tine cu toate gândurile mele din Africa și de aici. Ce este? s-a apropiat Teofana de o bancă pe care s-a așezat, curioasă să deschidă pachețelul sub privirile admirative ale lui Cezar. Mare i-a fost surpriza când a văzut o mică statuietă din fildeș, ca un bibelou, într-o cutie căptușită cu pluș roșu pe al cărei capac era scris cu litere grecești „Afrodita”. — Vai
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
că mai vorbim, a pus capăt conversației surioara mai mărișoară, vizibil stingherită de prezența în preajmă a unor gură-cască. După ce orologiul din turla Sfatului a marcat ora matinală cu șase bătăi grave, cele două fetițe, purtând în sacoșe câte un pachețel de unt, câte două pâini și două pungi cu lapte, s-au îndreptat voioase către casă și și-au reluat discuția întreruptă cu două ceasuri mai devreme pe motive de securitate: Să mai știi că alaltăseară, când am dormit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
lucruri mici și inutile dar care, privite laolaltă, indicau într-un fel o dimensiune a condiției cazone a gornistului: două cheițe, o cruciuliță de tablă, un blacheu îndoit, un nasture de manta, o brichetă neîndemânatic meșterită dintr-un cartuș, un pachețel aproape gol de hârtie "LUX" pentru țigarete, un ban găurit pe care era scris "Bun pentru un leu", un ac de siguranță ruginit, un mic magnet, o bucată arsă de tămâie, un cărăbuș cu elitre verzi cu reflexe aurii. Mai
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de femeie și pe omul tânăr de cel bătrân. Erau extrem de atenți, vorbeau mai mult În șoaptă și făceau mereu semne arătând spre geam sau spre ușă ori Își exprimau teama lipindu-și urechea de pereți. Aduceau din Marea Rusie pachețele de ceai Învelite frumos În staniol și parfum tare, cu miros specific, de care nu puteai scăpa ușor... Plecau Înapoi Încărcați cu tot felul de pachete, făcând plecăciuni adânci În fața fiecărui om pe care-l Întâlneau În cale. Își luau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
faci?“. „Să te spăl de păcate“, zâmbi consoarta, arătându-și dintele de platină. „Cu propria-mi cenușă?“ ridică Întrebător din mână Ippolit. „Cu ce altceva te-aș mai putea spăla!?“, spuse ea cu aceeași dulceață-n glas, după care, vărsând pachețelul În lighean, Începu să-i oblojească degetele de la picioare cu cenușa ce emana căldură... „Mă așteptam să fie rece.“ „Am păstrat-o caldă“, făcu nevasta, continuând să-i oblojească picioarele pline de răni, din care Însă În loc de sânge supura alcool
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
fișierele astea pe un singur CD subțire. Într-altă noapte îi pun lesa lui Skip și risc o plimbare lungă prin cartier. Mă întorc la apartament cu buzunarele pline cu pungi de sandviciuri din plastic și plicuri de hârtie. Cu pachețele pătrate din folie de aluminiu. Cu Percodan. OxyContin. Vicodin. Cu sticluțe de cocaină și heroină. Cât privește interviul, scriu toate cele paisprezece mii de cuvinte încă înainte ca doctorul Ken Wilcox să deschidă gura. Înainte să ne așezăm împreună la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
să-și schimbe ora de muzică cu maestrul Neri. Ea venise pentru că era după-amiaza ei liberă. — Clara nu poate veni fiindcă are oră de muzică? am Întrebat eu, uluit. Bernarda Își coborî privirea. Aproape că plîngea cînd Îmi Întinse un pachețel care conținea cadoul ei și mă sărută pe amîndoi obrajii. Dacă nu vă place, se poate schimba, zise. Am rămas singur cu tata, contemplînd vesela cea bună, argintăria și lumînările ce se topeau În tăcere. — Îmi pare rău, Daniel, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
țară, chipuri haotice, senzația de pustiu, am gust de cenușă în gură. 1 ianuarie 2002, Sydney Silvia a început să cotrobăie prin sacoșa lui Mihai, un fel de rucsac de acum o mie de ani, răpănos, de acolo Silvia scoate pachețele și pachețele, îmi întinde unul, "mai întâi ea, că e musafiră", le zice celorlalți, "ea e înainte de toate, Doamne cât o iubesc, cât o invidiez și cât o urăsc, nu te uita așa la mine, știi că așa este, un
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
haotice, senzația de pustiu, am gust de cenușă în gură. 1 ianuarie 2002, Sydney Silvia a început să cotrobăie prin sacoșa lui Mihai, un fel de rucsac de acum o mie de ani, răpănos, de acolo Silvia scoate pachețele și pachețele, îmi întinde unul, "mai întâi ea, că e musafiră", le zice celorlalți, "ea e înainte de toate, Doamne cât o iubesc, cât o invidiez și cât o urăsc, nu te uita așa la mine, știi că așa este, un pachet pentru
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cuviință... Dar, Gas, te rog, întoarce-te când poftești. Poți conta pe noi cât stai în Japonia, spuse el cu tristețe. După ce-au căzut de acord, Gaston s-a ridicat. A intrat în camera lui și a adus patru pachețele înfășurate în ziare franțuzești. I-a dat un pachet lui Takamori și unul lui Tomoe. — Poftim, Takamori-san. Poftim, Tomoe-san. I-a rugat apoi să dea celelalte două pachețele mamei, care se culcase deja, și lui Mă-chan. — Gaston, a strigat mirată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
s-a ridicat. A intrat în camera lui și a adus patru pachețele înfășurate în ziare franțuzești. I-a dat un pachet lui Takamori și unul lui Tomoe. — Poftim, Takamori-san. Poftim, Tomoe-san. I-a rugat apoi să dea celelalte două pachețele mamei, care se culcase deja, și lui Mă-chan. — Gaston, a strigat mirată Tomoe, doar n-ai de gând să ne părăsești astă-seară. — Ba da, în seara asta... acum. Nu le venea să creadă. — Gas, imposibil! În primul rând, n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
accepta niciodată să facă ceva contra voinței sale. Nu cumva faceți o confuzie? De ce vă interesează viața noastră personală? Probabil că Reiko nu avea Încredere În mine, așa cum și Gan mă suspectase că aș putea fi un ziarist. Am scos pachețelul pe care-l aveam cu mine. Reiko Începu să-l desfacă acolo pe loc, fără să țină cont de țipătul meu de surpriză. Când desfăcu ambalajul de hârtie, scoase la iveală două pachețele Înguste, Învelite și ele În hârtie. Păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
aș putea fi un ziarist. Am scos pachețelul pe care-l aveam cu mine. Reiko Începu să-l desfacă acolo pe loc, fără să țină cont de țipătul meu de surpriză. Când desfăcu ambalajul de hârtie, scoase la iveală două pachețele Înguste, Învelite și ele În hârtie. Păreau doi cârnați. Reiko luă unul din ele și Îl băgă În geantă, iar pe celălalt mi-l Întinse mie. — Văd că Maestrului Încă Îi place pudra albă. Acestea sunt cadourile lui pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]