532 matches
-
era atât de fantastic că obișnuiam să zac acolo și să o mișc cu degetele de la picioare, imaginându-mi-o multă vreme înainte să-mi ridic capul și să o privesc. Și apoi clipele minunate în care deschideam lent fiecare pachețel învelit în ciorăpelul uriaș pe care mama mi-l făcuse special. Pornise de la un tipar de tricotat pentru ciorapi și voise să-l facă de trei ori mai mare, dar pentru că triplase măsurile ieșise de nouă ori mai mare. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
frunzele moarte și bucățelele de hârtie suflate de vânt, se concentră asupra foșnetului pinilor uzi din spatele gardurilor de piatră și privi În direcția autobuzului care se Îndepărta. Ce uitase de fapt În el? O carte? Umbrela? Un plic? Poate un pachețel? Ceva care-i aparținea Tamarei? Sau Annettei Tadmor? „Cocorii zboară și se rotesc“, i se ivi brusc În minte un vers uitat dintr-un cântec vechi pentru copii. Și se consolă cu speranța că ceea ce uitase pe scaunul din autobuz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să plec: în mod evident eram inapt pentru o carieră de cadru de conducere după victoria finală, căci nici o școala de iuncări nu mă scutea de instrucție. La a șaptesprezecea mea zi de naștere a venit corespondența, chiar dacă întârziată: un pachețel cu șosete de lână și cozonac fărâmițat, alături o pagină dublă plină de grijile străine de realitate ale tatălui meu, cu scrisul lui frumos, caligrafic. Pe urmă numai scrisori, iar după Crăciun absolut nimic. Scândura cea neagră ne făcea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Și Danzig? Ce anume mi-ar fi trecut prin cap, în Palermo, în legătură cu orașul pierdut Danzig? Când am pornit spre Cefalù pe drumul de întoarcere și, în primul camion care i-a oferit autostopistului locul din dreapta șoferului, am deschis un pachețel ce trebuia să-mi slujească drept hrană rece la drum, acesta conținea, pe lângă prăjiturele și smochine uscate, o jumătate de duzină de ouă fierte. Atât era de grijulie Aurora, iubirea mea trăită, ce a rezistat timpului închisă în chihlimbar. La mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pe care, fiindcă merg tot mai greu pe jos, sunt sigur că am să-l folosesc în curând - niște tineri care citiseră în ziar un articol în care erau ironizate deprinderile mele de modă veche în ale scrisuluimi-au dăruit un pachețel plin de panglici noi-nouțe, ca să fiu aprovizionat pe viitor... Dar întâia mea Olivetti, acel dar de nuntă pe care i-l datorez lui Margot, sora socrului meu, și lui Urs, soțul ei, și pe care actualmente o păzește cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
că pe șantier nici nu sunt animale și nici nu se poate juca el... Tatăl meu se joacă, să știți! a vorbit micuța fetiță care-l urmase pe Ionuț. Au privit-o nedumeriți. N-o cunoșteau. Ilinca tocmai scosese câteva pachețele din rucsacurile așezate lângă pături, la umbră. Se întrerupse din treabă și se adresă fetiței: Tu cine ești, păpușă frumoasă? Eu..., eu sunt Alesia. L-am auzit pe băiat că nu știe ce este pădurarul... Tatăl meu este pădurar. Am
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Început amîndoi să plîngă, uitîndu-se la lucrurile acelea pe care nu le avuseseră niciodată, povestește Lucie, cu emoție-n glas. Fusesem și noi În magazinul ce răscolise glande lacrimale românești, e-adevărat, mîncare-n disperare, rafturi nesfîrșite cu mîncare, mii de pachețele colorate, apetisante, Îți lăsa gura apă, și i-am spus doamnei avocat, o brunetă fermecătoare, că n-are motiv să se Înduioșeze, să plîngi În fața unor cîrnați nu-i un semn de spiritualitate, chiar dacă-s foarte mari, ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
iar mesele de prânz puteau fi comandate la oricare dintre miile de mici restaurante amplasate peste tot prin centru. Dar era un fleac plăcut, aproape drăgălaș; ceva care parcă spunea: Alo, ia uită-te la noi, avem ceai Lipton și pachețele cu zaharină și chiar un cuptor cu microunde, În caz că vrea careva să-și Încălzească resturile de la cina de aseară! Suntem și noi ca toți ceilalți! Am ajuns, În sfârșit, la enclava Mirandei la ora șapte și cinci - atât de obosită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
seamă, faptul că pe biroul ei Își făcuse apariția un prânz Îmbelșugat pe care ea nu avusese chef să-l consume reprezentase un eveniment extrem de stresant pentru ea. Emily tocmai se Întorsese cu o cutie de Cola light și un pachețel cu stafide pentru mine. Se presupunea că astea aveau să mă ajute să rezist până la prânz, deși, firește, nu exista În toate astea măcar o calorie, măcar un gram de grăsime, măcar o uncie de zahăr. Ea a pus pachetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
pentru a te descurca. Am comandat un Absolut cu suc de grapefruit și am sorbit lung. Mi s-a făcut și mai rău, pentru că tot nu avusesem timp să bag În stomac altceva În afara cutiei de Cola light și a pachețelului cu stafide aduse de Emily pe la prânz. — Sunt sigură că nu e nici o problemă, doar că a avut parte de două săptămâni foarte grele la școală, i-am zis eu lui Alex, de parcă Lily n-ar fi stat chiar lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
snack‑uri ca să mă Întorc la Miranda Înainte să mă dea afară pentru că Îndrăzneam să respir. Dacă mă gândeam bine, fusese mult mai bine că mă dăduse afară pentru că strigasem la ea să se ducă dracului decât pentru că adusesem două pachețele cu zaharină În loc de două cuburi de zahăr. Același rezultat, dar alt joc. Cine și‑ar fi putut Închipui că personalul se schimba cu atâta repeziciune la Starbucks? Nu era nici măcar o singură persoană care să‑mi se pară cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
fără să scoată o vorbă. Apoi ea Își schimbă postura, pregătindu-se să plece, vîrÎndu-și mîinile În haină. În buzunare avea bilete folosite de autobuz, diverse monede și ambalaje din hîrtie - dar apoi degetele Îi dibuiră altceva - acel mic pachețel din pînză, cu o verighetă grea din aur Înăuntru. Inima Îi tresări. Se ridică brusc. — Trebuie să plec, zise. Îmi pare rău, domnule Fraser. — Robert, o corectă el ridicîndu-se În picioare. Îmi pare rău, Robert. — În regulă. Și eu ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cu privirea rafturile.Vânzătoarea vădit mirată de apariția mea, cu un zâmbet malițios abia schițat în colțul gurii, mă întreabă dacă am găsit ce doream. - Da, răspund scurt și înhaț de pe raft un Danone, o banană mai coaptă, și un pachețel de biscuiți cu miere, apoi fără să mai privesc spre ea, plătesc și mă reped ca o apucată, să ies cât mai repede pe ușa deschisă. O iau la fugă prin bălți dar cu toate că simt umezeala până la piele, nu mă
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
nou în Chanelul ei ucigător. Davide, dă-mi un Xanax. Iau întotdeauna un tranchilizant înainte de o primă întâlnire. Davide se precipită spre geanta cu farduri, plină cu medicamente de tot felul, special pentru ocazii de acest gen, și scoase un pachețel. Julie desfăcu ambalajul și înghiți o pastiluță bleu, o armă foarte modernă pentru războiul ce ne aștepta, mi-am zis eu. Apoi își chemă șoferul să ne ducă la Muffy. Ν Cu toată sinceritatea, sunt aproape complet sigură că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
râde de tine, dacă întrebi. Oamenii scot din buzunare niște șervețele subțiri, neterminate, albe și moi ca hârtia igienică turcească. De la mamaie la copii, și de la țăranul din piață la cucoana care coboară din Land Rover, tot poporul are-un pachețel din care trage șervețelul, ba chiar mai dă și la alții. Nici n-apuci să duci tifonul la nas, că ți-au și ieșit două degete prin el. Dacă strănuți, nu mai vorbesc: prăpăd, se rupe-n două sau zboară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
încercase și Joyce înaintea mea, se ocupase de el pe sute de pagini. Mie îmi trebuia doar un computer. Mă aștepta pe masă, lângă Mihnea. Înainte să-l deschid, mi-am șters degetele cu un șervețel ud. Țineam întotdeauna un pachețel la mine, ca marii criminali înainte de-o infracțiune bine plănuită. Le preferam pe-alea spirtoase, parfumate cu mentă sau camfor: îmi dădeau o stare de liniște și confort, ca alcoolurile tari. Ce să fac, dacă nu mai existau batiste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Maria. „Doctorul ascuns al echipei Austriei de la Jocurile Olimpice. Omul invizibil, medicul numărul doi, specialistul în transfuzii imposibil de probat. Intra noaptea pe geam și pleca după două ore, ca Moș Nicolae. Îl căutau toți carabinierii italieni. Se zice c-aducea pachețele cu sânge oxigenat, tras pe munte, la mare altitudine. Drogul natural, nedepistabil. Preleva sângele îmbogățit la 2500 de metri, îl transporta cu mașina peste munți și-l plasa sportivilor din lotul austriac, să le crească performanțele. Schiori alpini, fondiști, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sângele îmbogățit la 2500 de metri, îl transporta cu mașina peste munți și-l plasa sportivilor din lotul austriac, să le crească performanțele. Schiori alpini, fondiști, tot. Făcea transfuziile, după care dispărea. S-au găsit intr-un tomberon pe șosea pachețele, aparatură de perfuzie, ace de seringi, punguțe cu ser. Dar Omul Negru a rămas în umbră, n-a reușit nimeni să pună mâna pe el. Unii cred c-a fugit peste graniță, înaintea controalelor; alții, că n-a existat niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
copii. Pleacă moșul peste mări și țări, găsește călugărul care-i dă Într-adevăr un leac, pe care-l Împachetează Într-o hârtiuță cu interdicția de a desface hârtiuța până ce i-o dă babei. Moșul Își Încalcă promisiunea. Găsește În pachețel o frunzuliță care zboară și se așează tocmai În pulpa piciorului moșului. Pulpa i se umflă și din ea iese o fată cu părul de aur. Locul conceperii și rapiditatea gestației țin de sfera fantasticului. Alt caz ciudat este cel
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mineral se manifestă prin: tensiune nervoasă, agitație, oboseală, crampe, spasmofilie, scăderea imunității etc. Iarna lipsa magneziului ne face mai sensibili la gripe și răceli. Cea mai bună sursă de magneziu este sub formă de clorură. Cumpărați așadar de la farmacie un pachețel de clorură de magneziu și o dizolvați în puțină apă de calitate (de izvor, e preferabil). Beți dimineața o jumătate de pahar timp de cca 2 săptămâni. Gustul nu-i prea plăcut (chiar deloc), dar e foarte eficace și ieftin
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
mineral se manifestă prin: tensiune nervoasă, agitație, oboseală, crampe, spasmofilie, scăderea imunității etc. Iarna lipsa magneziului ne face mai sensibili la gripe și răceli. Cea mai bună sursă de magneziu este sub formă de clorură. Cumpărați așadar de la farmacie un pachețel de clorură de magneziu și o dizolvați în puțină apă de calitate (de izvor, e preferabil). Beți dimineața o jumătate de pahar timp de cca 2 săptămâni. Gustul nu-i prea plăcut (chiar deloc), dar e foarte eficace și ieftin
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
poartă și uniforma de ostaș al Patriei. Soldatul însă îi răspunse cu nerușinare că d-aia are gură și-i dă să mănânce, ca să vorbească; și continuă cu glume de prost gust. După un sfert de oră, soldatul scoase un pachețel cu mâncare și începu să mănânce. Călătorul îl lăsă să se sature și apoi îi zise: Spune-mi te rog, prietene, bucatele pe care le-ai mâncat sunt curate sau spurcate? Soldatul privi cam pieziș spre călător și-i răspunse
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
copii. Pleacă moșul peste mări și țări, găsește călugărul care-i dă într-adevăr un leac, pe care-l împachetează într-o hârtiuță cu interdicția de a desface hârtiuța până ce i-o dă babei. Moșul își încalcă promisiunea. Găsește în pachețel o frunzuliță care zboară și se așează tocmai în pulpa piciorului moșului. Pulpa i se umflă și din ea iese o "fată cu părul de aur". Locul conceperii și rapiditatea gestației țin de sfera fantasticului. Alt caz ciudat este cel
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
refuză nici un Guță. Îi place să joace fotbal în echipa Prefecturii, cât și să meargă la un pește. Este complet apolitic, dar în liceu îi plăcea istoria. A făcut Dreptul, la particulară. M-am obișnuit. Este inofenisv. Mămica îi pune pachețelul cu mâncare în fiecare dimineață. Conduce un Logan. Normal. Și e mulțumit de el, chiar dacă în sinea lui sunt sigur că și-ar dori o Skoda sau un VW. Normal. La seminarii sau conferințe se plictisește de moarte, cască, dă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
făcute în numele Maicii Domnului. Aici totul se face în numele Maicii Domnului. De pe cerdacul corpului de chilii, surorile Fanuria, Iustina, Ecaterina și câteva femei împart pachete oamenilor. Cozonac, mâncare, portocale. Fiecare participant la rugăciunea colectivă de alungare a răului își primește pachețelul, ca pe un dar de la moș Crăciun. La ora asta târzie, simți că ți s-a făcut foame, de dragul darului pe care îl primești. Părintele Antonie te miruiește, te binecuvintează. Ți-e frig, ți-e somn. S-a făcut patru
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]