433 matches
-
frică să nu ne transformăm fratele într-o marfă pentru studiourile din Hong Kong, așa că am refuzat oferta. Cu toate că pagoda ar avea nevoie de un acoperiș nou. Martie a fost o lună caldă. Noaptea ne trezeam înspăimântați de căderea țurțurilor de pe pagodă și de mugetul avalanșelor îndepărtate. Puteam merge desculți și nu mai trebuia să încălzim apa de spălat. Se treziseră la viață gândacii, muștele și marii țânțari yuzo. Întoarcerea maestrului devenea mai necesară ca oricând, fiindcă Gongku nu mai avea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
-uri. Oamenii - destul de rari. Dar prea multe animale! Mult prea multe. La Xuhe aveau iepuri. Pădurea se unduia în vânt și scuipa regulat câte un ghemotoc alb care o lua razna pe câmpuri, se strecura pe cub poartă, intra în pagodă, se oprea, mustăcea. I-am întrebat pe frați, așa cum urma să-l întreb și pe Gongku, mai încolo, dar despre alt subiect: nu vă deranjează? Nu, mi-au răspuns ei. Cele Zece Mii de Lucruri. De atunci am căpătat o vie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
va fi niciodată Chu Mu. Și Xuhe are prea multe animale. Am decis să urc până la Fang Da, unde într-adevăr n-am mai văzut ciobani și avioane și iepuri, ci o grămadă de mierle. Fluierau în cuiburile încropite în pagodă și lângă cascadă. Vremea se strica tot mai mult, un frig pătrunzător cobora din munte în câmpie, iar eu îi dublam tăria urcând pantă după pantă. Nu m-am gândit niciodată cu plăcere că încercam să mă stabilesc la înălțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
în același timp, el este confesorul și consolatorul tuturor celor din cartier. Pentru că nu doarme niciodată, ziua tunde fotbaliști și tenori - aparent singura lui clientelă -, iar noaptea clădește fantastice coafuri pe creștetul soțiilor acestora: "cochilii logaritmice / în toate culorile curcubeului / pagode sprijinindu-și visele unul de altul. Turnuri care își telescopează singurătatea ca un ochean. / Cele mai complicate coafuri din lume se fac la nea Gică". Nea Gică e mic de statură și adus de umeri, îi lipsesc bicepșii și pectoralii
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
gândeam decât să cumpăr o colivie mare, pentru ca Sucki să se simtă mai liber în prizonieratul lui. Într-un cuvânt, plănuiam să-i dau iluzia că e liber, deși el era închis. Am cumpărat o colivie somptuoasă, ca o mică pagodă, cu multe oglinzi și leagăne și alte găselnițe cu care oamenii își închipuie că pot să păcălească păsările și să le facă să se simtă acasă. M-am fofilat cu colivia pe scări, de frică să nu mă vadă vecinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
lui Carlos Anglada, dar i-a sugerat că se cuvenea să facă o vizită În celula 273, unde stătea Închis momentan colaboratorul său, Isidro Parodi. Spre deoebire de cititor, acesta nu-l cunoștea pe Carlos Anglada; nu studiase sonetele din Pagodele senile (1912), nici odele panteiste din Eu sunt ceilalți (1921), nici majusculele din Privesc cruciș și mă piș (1928), nici romanul indigenist Carnetul unui gaucho (1931), nici măcar unul dintre Imnurile pentru milionari (cinci sute de exemplare numerotate și ediția populară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
elevat, emoțional și mental. În fine, un argentinian nu va Înțelege nicicând atari afinități. Mariana e un spirit frumos; mai mult chiar, o femelă frumoasă. Pletoricu-i trup are În dotare o antenă sensibilă la orice vibrație modernă. Prima mea operă, Pagodele senile, a o determinat-o să elaboreze sonete. Eu Însumi i-am corectat endecasilabii. Ici și colo, prezența câte unui alexandrin denunța genuina vocație a versoliberismului. Și, Într-adevăr, ea cultivă acum eseul În proză. Până În momentul de față, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
văzute sau închipuite... un covor gros în mijlocul holului și unul mai mic în fața unei canapele aurii lângă care stătea ceva cu picior de lemn, care nu știam ce înseamnă, ca o pălărie uriașă în cinci colțuri, ca un cap de pagodă... "Văd că îți place casa, zise, e a mea de la părinți care nu mai sunt..." Dispăru și reveni prin alte uși, până mă trezii într-un târziu că adusese cafele, o sticlă de coniac, prăjituri și pahare cu apă... O
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
absolută față de ea. Dar abia în Japonia aveam să descopăr limitele neverosimile ale iubirii față de dura lex. Mă aflu, împreună cu iubita, în vacanță la Nikko, unul dintre cele mai frumoase locuri istorice ale Japoniei medievale, plin de temple și de pagode peste care apasă, protector și calin, umbra marelui shogun Ieyasu Tokugawa. Vrem să ne urcăm într-un autocar local, care transportă călători amețiți ca și noi dintr-un capăt în altul al răsfiratei așezări. Precauți, cu acel instinct românesc pe
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
o discuție paralelă. Din punct de vedere metafizic, un deșert nu se distinge semnificativ de altul, în același chip în care un munte nu se deosebește de altul. Numai ideile reificate, purtătoare de sigiliu antropic, sunt creatoare de alteritate: o pagodă este construită altfel decât o catedrală, după cum o casă orientală nu seamănă cu o locuință occidentală. Nu credem, de aceea, într-un "acasă" configurat pur spațial, ci doar într-un "acasă" afectiv-emoțional. Pentru a ne face mai bine înțeleși, permiteți
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
iar un pilot echipament de zbor umbla cu pași mari printre aripile avioanelor. Fără să se gîndească, Jim Îi făcu semne cu mîna, dar pilotul se pierdu printre elice. La vreo trei kilometri mai Încolo, lîngă un sat părăsit și pagoda lui arsă, fură Împiedicați să Înainteze din pricina unui convoi de camioane care transportau aripile și fuselajele unor bombardiere bimotoare. O escadrilă de aparate de zbor stătea Îndreptată spre soarele de după-amiază, gata să decoleze și să atace armatele chineze din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cald să-i mîngîie fața. Se apropiau de aeroportul militar, cel mai mare aerodrom pe iarbă pe care-l văzuse lîngă Shanghai. Acolo erau trei hangare de metal și un atelier de reparații, din lemn, construit În fostul parcaj al Pagodei Lunghua. Zeci de avioane erau trase pe pista de lîngă hangare, avioane de luptă de Înaltă performanță și cu design modern. Cele trei Brewster Buffalo, cu Însemnele americane vopsite pe ele, stăteau la marginea cîmpului. O echipă de geniști cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
avioane de luptă de Înaltă performanță și cu design modern. Cele trei Brewster Buffalo, cu Însemnele americane vopsite pe ele, stăteau la marginea cîmpului. O echipă de geniști cu o macara puternică ridicau un tun antiaerian pe platformele superioare ale pagodei de piatră. Șoferul se opri la un punct de control, unde soldați japonezi se aflau Într-o fortificație. În timp ce santinelele Își făceau rondul În lumina serii, caporalul vorbea la un telefon de campanie. Li se făcu semn spre drumul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
orez inundate. În dreapta lui Jim, rîul Whangpoo ieșea din districtul Nantao al Shanghai-ului, albia lui imensă străbătînd ținutul părăsit. În fața lui era aerodromul Lunghua. Pista de ciment era situată În diagonală pe Întinderea de iarbă, ajungînd pînă la baza pagodei. Jim putea vedea țevile tunurilor antiaeriene montate pe anticele trepte de piatră, și puternicele reflectoare de aterizare și antenele de radio fixate pe acoperișul de țiglă. Mai jos de pagodă erau hangarele și atelierele de reparații, fiecare păzite cu saci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
În diagonală pe Întinderea de iarbă, ajungînd pînă la baza pagodei. Jim putea vedea țevile tunurilor antiaeriene montate pe anticele trepte de piatră, și puternicele reflectoare de aterizare și antenele de radio fixate pe acoperișul de țiglă. Mai jos de pagodă erau hangarele și atelierele de reparații, fiecare păzite cu saci de nisip. CÎteva avioane de recunoaștere mai vechi și bombardiere modificate stăteau pe terasa de ciment, tot ce mai rămăsese din fosta armată aeriană invincibilă care se Înălțase din Lunghua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
chinezi fugeau de lîngă avionul distrus. Grupul de hamali se răspîndise, aruncîndu-și coșurile cu pietre. Soldatul japonez sări din compresor și alergă, cu pieptul gol, spre amplasamentele antiaeriene ale căror tunuri cercetau cerul. Deja o linie luminoasă se ivi dinspre pagoda Lunghua, de parcă japonezii porniseră un joc de artificii ritualic. Zgomotul făcut de acest tun singuratic străbătu aerodromul, acoperit curînd de zumzetul plîngăreț al unei sirene de alarmă aeriană. Claxonul de deasupra casei paznicilor din lagărul Lunghua reluă mesajul, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
perimetru și se repezi de-a lungul pistei, la Înălțimea unui stat de om deasupra platformei. În urma lui, un vîrtej de frunze și de praf se ridică de pe pămînt. În jurul aerodromului, tunurile antiaeriene se Întoarseră În direcția lagărului. Din etajele pagodei Lunghua răsăreau lumini ca din pomul de Crăciun expus În fața magazinului universal al Sincere Company din Shanghai. Netulburat, avionul Mustang zbură direct spre turnul antiaerian, zgomotul tunurilor lui fiind Înecat În urletele unui alt avion Mustang care trecu peste orezării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
franceză, zburau spre Shanghai, gata să lovească docurile și baza de hidroavioane din Nantao. Dar bateriile antiaeriene din jurul pistei mai trăgeau Încă În aer. Trasoarele brodau cerul, fire de fosfor se Împleteau și se deznodau. În centrul lor era marea pagodă de la Lunghua, care se ridica prin fumul de deasupra hangarelor În flăcări, tunurile antiaeriene aruncînd un paravan de foc neîntrerupt. Jim nu mai văzuse un atac aerian de asemenea dimensiuni. Un al doilea val de avioane Mustang traversă orezăriile dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
trezi din visare. În mod straniu, aura aruncată de trupul arzînd al pilotului american plutea Încă peste cîmpurile goale, dar hotărî să nu-i vorbească doctorului Ransome despre această iluzie optică. Sirena de Încetare a stării de alarmă urla din pagodă, semnal reluat de claxonul de la casa paznicilor. Jim părăsi balconul și se strecură În jos pe scară. — SÎnt aici, doctore Ransome. Cred că era să fiu omorît. A murit cineva? — Să sperăm că nu. Doctorul Ransome se aplecă peste balustradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
haină călduroasă pentru la iarnă. Va obține cartofi și pentru doctorul Ransome, pe care Jim era hotărît să-l țină În viață. Se clătină pe călcîie și auzi o femeie bătrînă plîngînd În salonul de alături. Prin fereastră, se vedea pagoda de pe aeroportul Lunghua. Deja turnul de antiaeriană apărea Într-o nouă lumină. Preț de Încă o oră, Jim rămase lîngă văduvele misionare, sub ochii santinelelor. Doctorul Ransome și doctorul Bowen plecaseră cu sergentul Nagata la biroul comandantului, poate ca să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ridicîndu-se din nou ca unul dintre acei piloți kamikaze copilăroși care Îl salutau pe Împărat Înainte de a-și arunca avioanele Zero În portavioanele americane la Okinawa. Într-o zi, Jim va deveni un pilot rănit, căzut printre movilele funerare și pagodele Înarmate. Bucăți din costumul lui de zbor și din parașută, poate chiar și propriul său trup, se vor răspîndi pe Întinderea orezăriilor, hrănindu-i pe deținuții din spatele sîrmelor și pe chinezii care mureau de foame la poartă... — Jim...! șopti doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
bombei, coti spre rîu și se Îndreptă spre Marea Chinei. Jim Își puse palmele streașină deasupra ochilor și urmări avionul pînă dispăru printre nori. Nici unul dintre japonezii de pe aerodromul Lunghua nu aruncase nici măcar o privire spre avion. În hangare, lîngă pagodă, Încă mai ardea focul și din atelierele de reparații ieșeau aburi. Totuși, În cratere apăruseră deja echipele de hamali chinezi, iar negustorii de fier vechi scormoneau carcasele avioanelor distruse. — Tot te mai interesează avioanele, Jim? Întrebă doamna Philips, cînd ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de a patrula În perimetrul lagărului de teama de a nu fi Împușcați de poliția militară care supraveghea convoaiele. Spre sfîrșitul lui iulie, aproape toată rezistența japonezilor În fața bombardierelor americane Încetase. Un singur tun antiaerian, urcat pe platforma superioară a pagodei Lunghua continua să tragă spre avioanele care se apropiau, dar bateriile din jurul pistei fuseseră retrase ca să apere docurile din Shanghai. În aceste ultime zile ale războiului, Jim Își petrecuse ore În șir În sala de Întrunire, așteptînd neînfricatele bombardiere Superfortress
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
la ei: „Lumea a plecat! Azi-noapte, toți au sărit În mormintele lor și au tras pămîntul peste ei!“ Călătorie sprîncenată... Jim se uită la pămîntul muribund, la craterele de bombe pline cu apă din orezării, la tunurile antiaeriene tăcute de la pagoda Lunghua, la cargourile eșuate la malul rîului. În spatele lui, la nu mai mult de vreo șase kilometri, era orașul tăcut. Clădirile de apartamente din concesiunea franceză și blocurile de birouri de pe Bund păreau o imagine mărită a acelei perspective Îndepărtate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
canale, acoperind orezăriile inundate cu o strălucire sinistră. Jim se odihni pe drumul ce Înconjura aeroportul, apoi trecu prin gardul de sîrmă și merse pînă la cel mai apropiat avion abandonat. Departe peste aeroport, sub turnul masiv de antiaeriană al pagodei Lunghua, erau hangarele și atelierele bombardate. CÎțiva mecanici japonezi se Învîrteau În jurul avioanelor distruse, dar negustorii chinezi de fier vechi trebuiau să vină, temîndu-se evident de această zonă a tăcerii. Jim ascultă să audă zgomotul bomfaierelor sau al altor instrumente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]