902 matches
-
de Althann (n. 7 decembrie 1703 - d. 6 decembrie 1754)</br> 608. Pedro al II-lea al Portugaliei (n. 26 aprilie 1648, Lisabona - d. 9 decembrie, tot acolo), Rege al Portugaliei și al Algarvelor (1683-1706)</br> 609. Maria Sofia, Contesă Palatină de Neuburg (n. 6 august 1666, Schloss Benrath, Düsseldorf - d. 4 august 1699, Lisabona)</br> 610. Leopold I (n. 9 iunie 1640, Viena - d. 5 mai 1705, tot acolo), Împărat romano-german (1658 - 1705)</br> 611. Eleonora Magdalena, Contesă Palatină de
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Contesă Palatină de Neuburg (n. 6 august 1666, Schloss Benrath, Düsseldorf - d. 4 august 1699, Lisabona)</br> 610. Leopold I (n. 9 iunie 1640, Viena - d. 5 mai 1705, tot acolo), Împărat romano-german (1658 - 1705)</br> 611. Eleonora Magdalena, Contesă Palatină de Neuburg (n. 6 ianuarie 1655, Düsseldorf -d. 19 ianuarie 1720 Viena), Împărăteasă romano-germană (1676-1705)</br> 612. - 613. Aceiași cu 304.-305. </br> 614. Filip al V-lea al Spaniei (n. 19 decembrie 1683, Versailles - d. 9 iulie 1746, Madrid
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Sofie Margarete, Contesă de Öttingen-Öttingen (n. 19 decembrie 1634, Ulm - d. 5 august 1664, Ansbach)</br> 1108. Johann Reinhard al II-lea, Conte de Hanau-Lichtenberg (n. 13 ianuarie 1628, Bischwiller - d. 25 aprilie 1666, Bischofsheim)</br> 1109. Anna Magdalene, Contesă Palatină de Birkenfeld-Bischweiler (n. 1640 - d. 1693)</br> 1110. Johann Frederic, Marcgraf de Brandenburg-Ansbach (n. 18 octombrie 1654, Ansbach - d. 22 martie 1686, tot acolo)</br> 1111. Johanna Elisabeth de Baden-Durlach (n. 16 noiembrie 1651, Castelul Karlsburg, Karlsruhe - d. 8 octombrie
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
1110. Johann Frederic, Marcgraf de Brandenburg-Ansbach (n. 18 octombrie 1654, Ansbach - d. 22 martie 1686, tot acolo)</br> 1111. Johanna Elisabeth de Baden-Durlach (n. 16 noiembrie 1651, Castelul Karlsburg, Karlsruhe - d. 8 octombrie 1680, Ansbach)</br> 1112. Christian I, Conte Palatin de Zweibrücken (n. 3 septembrie 1598, Birkenfeld, Renania-Palatinat - d. 27 august 1654, Neuenstein)</br> 1113. Magdalene Katharina, Contesă Palatină de Zweibrücken (n. 26 aprilie 1607, Zweibrücken - d. 20 ianuarie 1648, Strasbourg)</br> 1114. Johann Jakob de Rappoltstein, Conte de Ribeaupierre
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Johanna Elisabeth de Baden-Durlach (n. 16 noiembrie 1651, Castelul Karlsburg, Karlsruhe - d. 8 octombrie 1680, Ansbach)</br> 1112. Christian I, Conte Palatin de Zweibrücken (n. 3 septembrie 1598, Birkenfeld, Renania-Palatinat - d. 27 august 1654, Neuenstein)</br> 1113. Magdalene Katharina, Contesă Palatină de Zweibrücken (n. 26 aprilie 1607, Zweibrücken - d. 20 ianuarie 1648, Strasbourg)</br> 1114. Johann Jakob de Rappoltstein, Conte de Ribeaupierre (n. 12 februarie 1598, Rappoltstein, azi Ribeauvillé - d. 28 iulie 1673, tot acolo)</br> 1115. Anna Claudina, Contesă de
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Hitzacker)</br> 1161. Elisabeta Sofie de Mecklenburg-Güstrow (n. 20 august 1613, Güstrow - d. 12 iulie 1676, Castelul din Lüchow)</br> 1162. Frederic, Landgraf de Hessen-Eschwege (n. 9 mai 1617, Kassel - d. 24 septembrie 1655, Posen)</br> 1163. Eleonora Catherine, Contesă Palatină de Zweibrücken (n. 17 mai 1626, Castelul Stegeborg, în Suedia - d. 3 martie 1692, Osterholz)</br> 1164. Anton Ulrich, Duce de Braunschweig-Wolfenbüttel (n. 4 octombrie 1633, Hitzacker - d. 27 martie 1714, Salzdahlum, un sat în Saxonia Inferioară)</br> 1165. Elisabeta Juliana
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
19.3.1604, Vila Viçosa, Portugalia - d. 16.11.1656, Lisabona), Rege al Portugaliei și al Algarvelor (1640-1656)</br> 1217. Luisa de Guzmán (n. 13 octombrie 1613, Sanlúcar de Barrameda - d. 27 februarie 1666, Lisabona)</br> 1218. Philipp Wilhelm, Conte Palatin (1685-1690) (n. 24 noiembrie 1615, Neuburg - d. 12 septembrie 1690, Vienna)</br> 1219. Elisabeth Amalie, Prințesă de Hessen-Darmstadt (n. 20 martie 1635, Gießen - d. 4 august 1709, Neuburg an der Donau)</br> 1220. Ferdinand al III-lea (n. 13 iulie
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Linz)</br> 1222. - 1223. Aceiași cu 1218.-1219.</br> 1224. Pedro al II-lea al Portugaliei (n. 26 aprilie 1648, Lisabona - d. 9 decembrie, tot acolo), Rege al Portugaliei și al Algarvelor (1683-1706)</br> 1225. Maria Sofia de Neuburg, Contesă Palatină (n. 6 august 1666, Schloss Benrath, Düsseldorf - d. 4 august 1699, Lisabona)</br> 1226. Leopold I (n. 9 iunie 1640, Viena - d. 5 mai 1705, tot acolo), Împărat romano-german (1658 - 1705)</br> 1227. Eleonora Magdalena de Neuburg, Contesă Palatină (n.
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Contesă Palatină (n. 6 august 1666, Schloss Benrath, Düsseldorf - d. 4 august 1699, Lisabona)</br> 1226. Leopold I (n. 9 iunie 1640, Viena - d. 5 mai 1705, tot acolo), Împărat romano-german (1658 - 1705)</br> 1227. Eleonora Magdalena de Neuburg, Contesă Palatină (n. 6 ianuarie 1655, Düsseldorf -d. 19 ianuarie 1720 Viena), Împărăteasă romano-germană (1676-1705)</br> 1228. Ludovic, Delfin al Franței, cunoscut sub numele de Marele Delfin ("le Grand Dauphin") (n. 1 noiembrie 1661, Fontainebleau - d. 14 aprilie 1711, Meudon)</br> 1229
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Arhiducesă de Austria (n. 21 mai 1653, Regensburg - d. 17 decembrie 1697, Viena)</br> 1250. Philippe I, Duce de Orléans (n. 21 septembrie 1640, Saint-Germain-en-Laye, Île-de-France - d. 9 iunie 1701, castelul St. Cloud, Saint-Cloud, Île-de-France)</br> 1251. Elisabeth Charlotte, Contesă Palatină de Simmern (n. 27 mai 1652, Heidelberg, Baden-Württemberg - d. 8 decembrie 1722, Saint-Cloud, Île-de-France)</br> 1252. - 1253. Aceiași cu 1226.-1227. </br> 1254. Ludovic Rudolf, Duce de Braunschweig-Wolfenbüttel (n. 22 iulie 1671, Wolfenbüttel - d. 1 martie 1735, Braunschweig)</br> 1255
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
până după moartea lui Descartes, implicând tot mai multe personaje. În 1644 "Principia philosophiae" (Principiile filosofiei), scrise cu intenția de a înlocui manualele aristotelice, contribuie la sporirea renumelui lui Descartes și la diseminarea filosofiei carteziene. Între 1645-1646, la solicitarea prințesei palatine Elisabeta de Boemia, scrie "Les Passions de l'âme" ("Pasiunile sufletului"), publicată abia în 1649. Descartes întreține o semnificativă corespondență cu prințesa Elisabeta de Boemia. Descartes acceptă în 1649 invitația din partea reginei Cristina a Suediei pentru a se deplasa în
René Descartes () [Corola-website/Science/299131_a_300460]
-
împotriva ducelui Henric Leul de Saxonia, și âmpreună cu fratele său, landgraful Ludovic al III-lea de Thuringia, a suferit o scurtă perioadă de detenție după înfrângerea din bătălia de la Weissensee în fața lui Henric. După aceea, el a obținut comitatul palatin de Saxonia din partea fratelui său Ludovic Saxonul. El și-a întărit autoritatea asupra comitatului palatin în urma căsătoriei cu Sofia, fiică a Lutgardei de Stade cu Frederic al II-lea de Sommerschenburg, contele palatin anterior. Tatăl său, Ludovic al II-lea
Herman I de Thuringia () [Corola-website/Science/325451_a_326780]
-
-lea de Thuringia, a suferit o scurtă perioadă de detenție după înfrângerea din bătălia de la Weissensee în fața lui Henric. După aceea, el a obținut comitatul palatin de Saxonia din partea fratelui său Ludovic Saxonul. El și-a întărit autoritatea asupra comitatului palatin în urma căsătoriei cu Sofia, fiică a Lutgardei de Stade cu Frederic al II-lea de Sommerschenburg, contele palatin anterior. Tatăl său, Ludovic al II-lea a murit în 1190. Împăratul Henric al VI-lea de Hohenstaufen a încercat să achiziționeze
Herman I de Thuringia () [Corola-website/Science/325451_a_326780]
-
Henric. După aceea, el a obținut comitatul palatin de Saxonia din partea fratelui său Ludovic Saxonul. El și-a întărit autoritatea asupra comitatului palatin în urma căsătoriei cu Sofia, fiică a Lutgardei de Stade cu Frederic al II-lea de Sommerschenburg, contele palatin anterior. Tatăl său, Ludovic al II-lea a murit în 1190. Împăratul Henric al VI-lea de Hohenstaufen a încercat să achiziționeze Thuringia ca fief vacant al Sfântului Imperiu Roman, însă Herman e dejucat acest plan și s-a autoinstalat
Herman I de Thuringia () [Corola-website/Science/325451_a_326780]
-
1217 și a fost înmormântat la Reinhardsbrunn. Herman s-a îngrijit de societatea literaților, iar Walther von der Vogelweide și alți "minnesinger"-i erau bineveniți în castelul său de la Wartburg. De asemenea, compunerea imnurilor latinești "Veni Sancte Spiritus" și "Salve palatine" îi sunt atribuite lui. Cu Sofia de Sommerschenburg: Cu Sofia de Wittelsbach:
Herman I de Thuringia () [Corola-website/Science/325451_a_326780]
-
de Louisa și Maria în timp ce Teresa a fost adăugat mai târziu, la confirmare. A primit numele Louisa în onoarea regelui Ludovic al XIV-lea care i-a fost și naș. Nașă i-a fost cumnata regelui Franței, Elisabeth Charlotte, Prințesă Palatină. După naștere, tatăl ei a declarat că Louisa Maria a fost trimisă de Dumnezeu ca o conssolare pentru părinții ei în momentul necazului lor și mai târziu adesea i se spunea "La Consolatrice". Louisa a fost singura soră bună a
Louisa Maria Teresa Stuart () [Corola-website/Science/322657_a_323986]
-
din discursul renunciative Prospero este luată cuvânt cu cuvânt dintr-un discurs de Medeei în poemul Metamorfozele lui Ovidiu. Mască din Actul 4 poate fi o ediție târzie, probabil, în onoarea nunții prințesei Elisabeta de Boemia și V Frederick, Elector Palatine, în 1613. Piesă a fost publicată prima dată în First Folio al lui 1623. Povestea atrage tradiția genului romantism, si a fost influențată de tragicomedie și probabil de mască de curte a Commedia dell'arte. Se diferențiază de alte piese
Furtuna (piesă de teatru) () [Corola-website/Science/319161_a_320490]
-
ca absența completă sau parțială a nasului și este asociată cu absența oaselor nazale, plăcii ciuruite a osului etmoid și a septului nazal. Sinusurile paranazale și sistemul olfactiv (tractul și bulbul olfactiv) sunt adesea absenți; sunt constatări comune o boltă palatină arcuită ridicată, o hipoplazie a maxilarului superior și un hipertelorism. Aceasta anomalie face parte din spectrul holoprozencefaliei, a cărei formă cea mai severă este ciclopia cu un ochi median unic și cu un singur prosencefalon unicameral. Din punct de vedere
Arinie () [Corola-website/Science/326503_a_327832]
-
poate determina leziuni orale fie primare (gingivostomatita herpetică), fie secundare (herpes labial). Ulcerațiile aftoase recurente sunt un marker de progresie a bolii, apărând uzual când valoarea CD4 < 100/mm3 sub forma unor ulcerații dureroase la nivelul mucoasei linguale, labiale sau palatine. Sarcomul Kaposi, în a cărui etiologie e implicat ca și cofactor Herpes virusul 8, este cea mai frecventă formă de malignitate intraorală asociată infecției HIV. Aspectul clinic este al unei leziuni angiomatoase sau ulcerate localizată cel mai des la nivel
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Sarcomul Kaposi, în a cărui etiologie e implicat ca și cofactor Herpes virusul 8, este cea mai frecventă formă de malignitate intraorală asociată infecției HIV. Aspectul clinic este al unei leziuni angiomatoase sau ulcerate localizată cel mai des la nivel palatin. Odată cu introducerea terapiei antiretrovirale, paleta manifestărilor orofaringiene s-a lărgit ca urmare a reacțiilor adverse ale acesteia: hiperpigmentarea orală poate fi observată la pacienții tratați cu zidovudină, eritemul multimorf apare ca reacție adversă a inhibitorilor nonnucleozidici de reverstrans-criptază, xerostomia a
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
generează tulburări de dezvoltare a masivului facial și, implicit, a aparatului alveolo-dentar. Leziunile malformative de tipul imperforațiilor coanale, despicăturilor labio-velo-palatine pot genera modificări atât estetice, cât și funcționale importante la copil, în special la nivelul aparatului dento-alveolar și al bolții palatine, ca și al cavității bucale. Lipsa corectă de ventilație generează o dezvoltare dezarmonioasă staturo-ponderală. Principalele leziuni anatomo-clinice existente la nivel rinosinusal și rinofaringian cauzatoare de malformații dentare sunt: -deviații de sept nazal, -rinita cronică hipertrofică, -malformații labio-velopalatine. -adenoidită cronică. NOȚIUNI
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de foramenul incisiv. Despicatura palatului moale este, de fapt, a palatului secundar, considerată a fi o despicatură parțială. În săptămâna a V-a de dezvoltare, începe unirea pe linia mediană a structurilor mezenchinale. Anterior, proeminențele nazale mediane fuzionează, formând procesul palatin median din care se dezvoltă palatul primar. Posterior procesele palatine laterale se unesc cu septul nazal median, formând palatul secundar. Închiderea palatului se realizează succesiv din anterior spre posterior. Dezvoltarea și închiderea palatului primar se realizează între săptămâna V-VIII
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
palatului secundar, considerată a fi o despicatură parțială. În săptămâna a V-a de dezvoltare, începe unirea pe linia mediană a structurilor mezenchinale. Anterior, proeminențele nazale mediane fuzionează, formând procesul palatin median din care se dezvoltă palatul primar. Posterior procesele palatine laterale se unesc cu septul nazal median, formând palatul secundar. Închiderea palatului se realizează succesiv din anterior spre posterior. Dezvoltarea și închiderea palatului primar se realizează între săptămâna V-VIII. La pacienții cu sindromul Pierre Robin există deficiența în procesul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
formând palatul secundar. Închiderea palatului se realizează succesiv din anterior spre posterior. Dezvoltarea și închiderea palatului primar se realizează între săptămâna V-VIII. La pacienții cu sindromul Pierre Robin există deficiența în procesul de coborâre a limbii printre foițele oaselor palatine, rezultând despicături ale palatului dur. La sfârșitul primei luni de viață embrionară, orificiul bucal, rezultat prin ruperea membranei orale, este îngropat în partea de jos a stomodaemului ce este circumscris de un număr fix de formațiuni mezenchimatoase, ce ridică inegal
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
contrastează cu variabilitatea externa a fisurilor faciale prin defect de confluență a burjonilor primordiali. Morfogeneza feței se încheie la începutul săptămânii a 6-a prin dezvoltarea palatului posterior și constituirea foselor nazale definitive. Burjonii maxilari superior dau naștere la procesele palatine, ce se vor îndrepta unul către altul și se vor suda pe linia median în a 8-a săptămână, formând palatul secundar. Sutura începe la nivelul canalului incisiv la marginea posterioară a palatului primar (șanțul palatin al masivului median) și
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]