505 matches
-
Fauna și flora caracteristice județului Arad sunt prezentate într-o dioramă organizată în funcție de formele de relief : zona de șes (baltă, stepă, câmpie), de deal și de munte completată cu reconstituirea unui ecosistem de peșteră. Piesele cele mai semnificative ale colecției paleontologice, majoritatea provenind din zona arădeană, sunt expuse împreună cu un bogat material complementar, menit să ofere o imagine sintetică asupra evoluției vieții pe pământ. Ultima sală, a acvariilor, este ocupată de o expoziție de pești exotici. Din 1984 Galeria de Artă
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află la poalele sud-vestice ale Munților Plopișului (grupă montană a Munților Apuseni aparținând lanțului carpatic al Occidentalilor), în partea central-estică a județului Bihor, pe teritoriul comunei Lugașu de Jos
Gruiul Pietrii () [Corola-website/Science/323930_a_325259]
-
o suprafață de 0,40 hectare. Rezervația naturală reprezintă un punct fosilifer ce adăpostește un depozit însemnat cu faună marină (din prima perioadă a erei mezozoice), constituit din vertebrate (pești, reptile) și mai multe specii fosile de nevertebrate cu importanță paleontologică deosebită.
Gruiul Pietrii () [Corola-website/Science/323930_a_325259]
-
în ariile de interes o serie de obiective ce vor putea asigura condițiile de cazare și de popas pentru persoanele aflate în tranzit pe aceste locuri. În Podișul Dobrogei de Nord există patru rezervații forestiere, trei rezervații botanice, două rezervații paleontologice și o rezervație mixtă, dar și Parcul National Munții Măcinului. Arboretele de fag (Fagus sylvatica, Fagus taurica) în amestec, în principal cu carpenul (Carpinus betulus) și teiul argintiu (Tila tomentosa) se dezvoltă într-o vale îngustă și umedă la altitudini
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și paleontologic) situată în partea central-sudică a județului Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei . Aria naturală se află în partea central-sudică a județului Brașov, pe teritoriul sud-estic al satului Holbav, în apropierea drumului județean DJ106B care leagă satul Vulcan de Paltin. Rezervația
Holbav () [Corola-website/Science/304775_a_306104]
-
30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone) și întinde pe o suprafață de 4, 10 ha. Aria naturală reprezintă un sit geologic și paleontologic de interes științific, cu formațiuni metamorfice și roci magmatice alcaline datate în "liasicul inferior".
Holbav () [Corola-website/Science/304775_a_306104]
-
conținutului), aceste date se vor înscrie pe o hartă geologică la scară cu aliniamente (cote de nivel)Prin metode de extrapolare se pot prezice poziția rocilor din adâncime, o examinare amănunțită la nivel microscopic oferă date despre structura mineralogică și paleontologică (fosile) a rocilor.Cercetarea în domeniul geologiei are caracter intens interdisciplinar, alte științe ca matematica, fizica, chimia, etc., vin să explice fenomene și procese care duc la formarea rocilor si modificarea lor in timp geologic sub acțiunea apei, atmosferei și
Geologie () [Corola-website/Science/298339_a_299668]
-
întinde de la peșteră spre est ca. 8 km, până la Kallenhardt (Rüthen). Peștera are o lungime de 2000 de m cu o lățime de 50 de m, din care pentru vizitatori este deschisă 400 de m. Peștera prezintă și o importanță paleontologică, aici găsindu-se diferite fosile ca schelete de Ursus spelaeus, ursul, leul și hiena peșterilor ca și de reni. Sau găsit și urme ale culturii neolitice, din epoca bronzului și fierului. Peștera a fost descoperită în septembrie 1887 de muncitorul
Peștera Bilstein () [Corola-website/Science/312020_a_313349]
-
în "Descendența omului" (1871). Conceptul a fost speculativ până în anii 1980, când a fost confirmat de studiul ADN-ului mitocondrial al indivizilor trăind în zilele noastre, coroborat cu dovezi bazate pe antropologia fizică a speciilor arhaice. Conform dovezilor genetice și paleontologice, "Homo sapiens" arhaic a evoluat către omul modern anatomic numai în Africa, între 200.000 și 100.000 de ani în urmă, o ramură a acestei populații părăsind Africa acum aproximativ 60.000 de ani și, în timp, înlocuind populațiile
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cernegura, Pietricica și Agârcia, reprezintând zone de interes paleontologic situate în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici, în stratele de rocă moale alcătuită din conglomerate de marne, gresii și șisturi disodilice s-au descoperit depozite fosilifere de pești și scoici, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,2%). Pentru 2,2% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. CADRUL ISTORIC. Zorii omenirii pe meleagurile Tetoiului Deceniul șapte al secolului XX, prin cercetările paleontologice și arheologice realizate în punctele Valea lui Grăunceanu, Pietrișu-Vijoiești și Valea Homorâcea au făcut din comuna Tetoiu-Bugiulești cea mai importantă localitate din țară și chiar din Europa în ceea ce privește cele mai vechi mărturii ale vieții omenești (Istoria românilor, vol, I, 2010
Comuna Tetoiu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302046_a_303375]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic), situată în județul Vaslui, pe teritoriul administrativ al comunei Mălușteni. Aria protejată se află în partea sudică a Podișului Central Moldovenesc, în teritoriul nord-vestic al satului Mălușeni și se întinde pe o suprafață de 10 hectare. Rezervația naturală declarată arie
Locul fosilifer Mălușteni () [Corola-website/Science/326123_a_327452]
-
cultural. Mergând mai departe, contrar părerii preconcepute a oamenilor de știință ale acelei perioade, nu există o punte de netrecut între oameni și animale. În cele 57 de luni cât a durat expediția, Darwin a adunat un vast material geologic, paleontologic, zoologic, botanic, etnografic etc. Observațiile și reflecțiile făcute i-au permis nu numai formularea teoriei evoluționiste, ci și a altor teorii privind mișcarea scoarței terestre, formarea recifilor coraligeni, a insulelor vulcanice. Cu alte cuvinte, nu numai speciile evoluează, ci și
Charles Darwin () [Corola-website/Science/297419_a_298748]
-
este o arie naturală protejată (monument al naturii) de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Cucuteni. Aria naturală cu o suprafață de 3,23 hectare se află în partea nordică a Podișului Moldovei (în sud-vestul Câmpiei Moldovei), în partea central-vestică a județului Iași, pe partea dreaptă
Punctul fosilifer Băiceni () [Corola-website/Science/327621_a_328950]
-
Geologie, amenajat în clădirea istorică a Institutului Geologic al României, de pe Șoseaua Kiseleff nr. 2, construită după planurile renumitului arhitect Victor Ștefănescu în stil neobrâncovenesc, declarată ulterior monument arhitectonic și terminată în 1908. Întregul fond - colecțiile reprezentative litologice, mineralogice și paleontologice, prin estetica lor, dar mai ales prin valoarea lor științifică - este rodul activității de cercetare a mai multor generații de geologi ai Institutului Geologic al României sau al colaboratorilor din universități și alte instituții cu profil geologic. Primul custode al
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al orașului Piatra Neamț. Aria naturală cu o suprafață de 1 ha, se află în partea central-sudică a județului Neamț și cea sud-vestică a orașului Piatra Neamț. Este localizată la o altitudine de 400 m
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de interes paleontologic - în speță un deal cu depozite de resturi fosilifere de pești, atribuiți perioadei Oligocenului. Deși existența la Agârcia a unor fosile de pești oligoceni este cunoscută de mai mult timp, săpături regulate aici au fost efectuate doar din 2002 cu
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
geologic în foi subțiri - asemenea foilor unei cărți. Fauna marină fosilă găsită aici este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris 9 genuri și opt specii noi, iar în monografia din 1977 Ciobanu a descris 26 de familii, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
familii, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț s-au mai descoperit fosile de crabi și alte crustacee înrudite, fosile de broaște țestoase precum și fosile aviare. Cercetările paleontologice au început în zona orașului Piatra Neamț din 1883, nume precum Leon Cosmovici (sec. XIX), Mircea Paucă, biologul Mihai Ciobanu (a doua jumătate a sec. XX) fiind strâns legate de descoperirile făcute aici. S-au publicat monografii precum "Păturele cu pești
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
cu Muzeul Regional al Olteniei. Expoziții permanente au fost organizate în 1934, 1954 și 1963. Este desființat abuziv în 1974. A fost reorganizat în clădirea fostei tipografii Ramuri. Clădirea este monument de arhitectură datând din 1926 și adăpostește o colecție paleontologică (mamifere cuaternare), colecție malacologică, colecție entomologică, colecție oologică, colecție ornitologică și mamalogică, ierbar, precum și colecții de mineralogie. Închis parțial pentru renovare. Clădirea este monument istoric și de arhitectură (1906), fostă Școală de fete a bisericii Madona Dudu până în 1948. A
Muzeul Olteniei () [Corola-website/Science/331343_a_332672]
-
cărora sunt semnalate depozite minore de grohotișuri rezultate în urma mai multor procese de eroziune desfășurate de-a lungul timpului. În versantul stâng al văii "Coltăului", aproape de confluenta cu pârâul "Țâcârlăului" se află un afloriment (abrupt calcaros - inca neexplorat) de interes paleontologic cunoscut de localnici sub denumirea de "Râpă Albă". Acesta prezintă resturi fosilifere (cochilii de melci) depozitate în strate de rocă sedimentara constituită din marna calcaroasa. Acest fenomen este întâlnit și în abruptul drumului ce traversează "Zugăul", dar aici cochilile sunt
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
a satului Poiana, reprezentând o zonă cu rol de protecție pentru specii arboricole de tisa ("Taxus baccata"). Locul fosilifer Cozla se află la nivelul terminației sudice a Munților Stânișoarei pe culmea Cozla (679 m) și reprezintă o zonă de interes paleontologic situată în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici s-au descoperit depozite fosilifere de pești, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade. Pe dealul Cozla din Piatră Neamț pe culme, aflate într-o pădure de fag se găsesc
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
gigantissimum. Acest exemplar, astăzi una dintre piesele valoroase ale Muzeului de Stiinte Naturale „Grigore Antipa” din București, este singurul complet din lume. În 2005 printr-o hotărâre a Consiliului Județean Vaslui terenul unde a avut loc descoperirea a devenit rezervație paleontologica de interes național , la propunerea geologului Gabriel Sava . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ibănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,83%). Pentru
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
legume, tutun și pepeni dar și fasole și cartofi. Ruinele bisericii construite în Mânzați în 1761 ar putea fi considerat un obiectiv turistic, dar izolarea comunei față de arterele rutiere principale și slabă dezvoltare economică a zonei este un obstacol. Rezervatia paleontologica din Mânzați este de interes național și poate fi inclusă în circuite turistice . Până în prezent au fost la rezervație mai multe grupuri de elevi și studenți. În afara celor două puncte turistice principale nu trebuie neglijat peisajul variat și sălbatic în
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
nord-estul satului Iabalcea, în versantul drept al Cheilor Carașului, are o suprafață de 1,10 ha, și este inclusă în Parcul Național Semenic - Cheile Carașului. Aria naturală reprezintă o peșteră (cavitate de dimensiuni mari) de interes științific, geologic, speologic și paleontologic, cu resturi de faună fosilă concreționată.
Peștera Răsuflătoarei () [Corola-website/Science/325885_a_327214]