20,853 matches
-
care să ascund ceea ce Îmi rămăsese, Însă chiar atunci am simțit privirile rugătoare ale celui ce stătea În fața mea. Un băiețel cu ochi de un albastru trist și apăsător! I-am Întins felia de pâine lui și mi-am scuturat palmele, zâmbindu-i. A luat-o fără să spună nimic. A mâncat din ea cam până la jumătate, apoi a venit la mine și mi-a zis: “Ia, mai mănâncă și tu!“ Numele meu este Alexandra. Așa mi-a spus Iba. Al
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
lor, răspândind lumină. Apoi flacăra lumânării se rigidiză și se mări nefiresc de mult. Bărbatul o scăpă din mână Înspăimântat. Căzută pe covor lumânarea Își continuă arderea. Femeia se repezi s-o ridice, dar rămase uimită cu ea În podul palmei. ― E rece, mai putu ea să rostească rigidizându-se la fel ca bărbatul. Rămasă ca de piatră, cu lumina izvorând din palmă, femeia nu schiță nici un gest când bărbatul i-o luă din mână. Dar parcă nu i-ar fi luat
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
pe covor lumânarea Își continuă arderea. Femeia se repezi s-o ridice, dar rămase uimită cu ea În podul palmei. ― E rece, mai putu ea să rostească rigidizându-se la fel ca bărbatul. Rămasă ca de piatră, cu lumina izvorând din palmă, femeia nu schiță nici un gest când bărbatul i-o luă din mână. Dar parcă nu i-ar fi luat-o. Din palma ei continua să se reverse lumină. Câinele se repezi la ciudații vizitatori mârâind. Hamilcar ! striga Georgescu vrând să
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
mai putu ea să rostească rigidizându-se la fel ca bărbatul. Rămasă ca de piatră, cu lumina izvorând din palmă, femeia nu schiță nici un gest când bărbatul i-o luă din mână. Dar parcă nu i-ar fi luat-o. Din palma ei continua să se reverse lumină. Câinele se repezi la ciudații vizitatori mârâind. Hamilcar ! striga Georgescu vrând să-l oprească. Dar era prea târziu. Un fascicol luminos țâșni dintr-una din razele coroanei, spre țeasta câinelui dezlănțuit. Un schelălăit și
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
căzut În bernă, EU la un pas de șaptezeci de toamne eu Scoteam apă sfințită dintr-o fântână În care izvorul aproape secase; ...................................................... Am să te botez Maria, bine-ai venit! Și lumânarea venită din cer s-a așezat În palmă icoanei Maria-sfințită. De atunci mă Întorc din târg mult mai bărbat Și stăm la masa În doi: eu și ursita.”(MARIA) Și astfel am aflat ca Poetul s-a oprit din alergarea printre stăncile timpului constatând că sub linia orizontului
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
are rădăcini și În jos și În sus, fiindcă noi nu ne-am dumirit Încă ce este verticală și dacă stăm În cap sau În picioare. “trec printre copaci și le sărut iasca de sub umbră miezii-noapte și-o alint cu palma că pe-un scut ce le-ascunde murmurul de șoapte. Neclintirea lor, atât de goi, Le descântă-n aer măreția Și-mi alunga gândul Înapoi Unde-și arde steaua veșnicia” (Sărut copacii) Amintirea merge Înainte ca un nesfârșit asfințit, În urma
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
cântat de către un solist vocal, acompaniat de un luth și câteodată de un instrument de suflat. Publicul era participant activ la actul muzical, transformându-se în cor sau marcând momentele mai importante din punct de vedere ritmic prin bătăi din palme. Treptat, două poeme diferite au fost cântate înlănțuit, formându-se astfel un început de suită. Primul poem avea rol de preludiu sau introducere, urmând apoi ce-a de-a doua parte, ce se derula într-o mișcare moderată. Un personaj
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
în muzica americană calitățile și sensibilitățile lor spirituale speciale, caracterul extatic al patrimoniului muzical african. Muzica era responsorială, de tip tradițional african, ceea ce a permis o mare libertate de exprimare, fiind pe loc improvizată. Acompaniamentul era realizat prin bătăi din palme sau loviri din picioare. Muzica religioasa (spiritual song) a albilor era formată din melodii foarte cunoscute la care erau adaptate texte biblice, iar la strofele care se repetau, adăugau un scurt refren: Glorie, Aleluia. Dansul era de asemeni partea centrală
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
de un an. Scriu direct la compiuter, o fac cu un singur deget, degetul mic de la mâna dreaptă, pentru că este singurul care încă se mai mișcă din articulații, celelalte fiind afectate, au ajuns să se închidă, rând pe rând, iar palmele stau strânse continuu. Palmele mele sunt pumni. Am dăruit cărțile. Păstrez câteva exemplare de la fiecare carte editată. Tirajele au fost mici. Mulțumesc Tatălui, pentru că a îngăduit să se întâmple așa. Am scris poezie încă din adolescență, fără să gândesc vreodată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
direct la compiuter, o fac cu un singur deget, degetul mic de la mâna dreaptă, pentru că este singurul care încă se mai mișcă din articulații, celelalte fiind afectate, au ajuns să se închidă, rând pe rând, iar palmele stau strânse continuu. Palmele mele sunt pumni. Am dăruit cărțile. Păstrez câteva exemplare de la fiecare carte editată. Tirajele au fost mici. Mulțumesc Tatălui, pentru că a îngăduit să se întâmple așa. Am scris poezie încă din adolescență, fără să gândesc vreodată că voi publica ceva
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
deosebită și magică, în care, ,,așa cum spunea Dna. Aurora Ioan, inginer de profesie, hunedorencele Mariana Pândaru și Muguraș Maria Petrescu și chirurgul cardiovascular Dan Cioată ne-au emoționat, ne-au făcut inimile să vibreze și ni le-au ținut în palmă!’’ Muguraș Maria Petrescu Membru UZPR
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
noastre de sănătate. În acest fel putem influența toate organele și sistemele “defecte”, memoria, vederea, auzul, sistemul nervos etc. Relaxarea Așezați o pătură moale pe podea și intindeti-va pe spate. Mâinile să fie întinse de-a lungul corpului, cu palmele îndreptate spre exterior și degetele ușor arcuite, picioarele depărtate și tălpile îndreptate în exterior, capul întins într-o parte, gura ușor deschisă și limba împinsă în dinții superiori, ochii închiși, pentru o mai bună concentrare. Încercați să nu vă gândiți
Puterea gandului ne poate vindeca! Invata acest leac miraculos [Corola-blog/BlogPost/93913_a_95205]
-
-va încet: “ Fiecare respirație mă aduce mai aproape de curățarea totală. Lumină corpului meu este energia vindecătoare”. Puneți mâna dreaptă pe acel loc din corp despre care știți că are o inflamație. Imaginați-vă cum lumină a este emisă din centrul palmei și “topește” inflamația precum razele solare topesc zăpadă primăvară. Acesta este doar un exemplu simplu. Cu toții avem imaginație încât să dezvoltăm un scenariu individual de vindecare. Cel mai important lucru este să relaxam mușchii și să intrăm în programul de
Puterea gandului ne poate vindeca! Invata acest leac miraculos [Corola-blog/BlogPost/93913_a_95205]
-
interesează, le reamintim că noi, gazetarii de la „Cuvântul liber”, am luptat și luptăm aici, la Târgu-Mureș, pentru trezirea demnității românești, sătui de mersul în marșarier, dorind ca pământul țării să nu mai fie dat străinului, după ce i-am pus în palmă totul, din 1990 încoace. Amatorilor cedărilor nepermise le reamintim, ca gazetari, că speranța trebuie să fie mereu vie pe brazda visurilor noastre românești! LAZĂR LĂDARIU
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
atâta de clar între chimie și alchimie este astăzi o mulțime goală tot ce părea atâta de clar doar o sumă de hieroglife ține secretul acelei substanțe din viitorul anterior, pe care-l ai în sipetul din podul absolut al palmei ca pe o comoară râvnită de stihii halcografie din ceea ce ești, am ales ipostaze și te-am definit oarecum apofatic, ca extrasens, despre tine nimic n-am găsit pe pământ; numai într-o enciclopedie extrem și protocolar numele tău era
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
care arde un foc cercurile albe ale apei și cercurile roșii ale focului stau unul în altul viața și dragostea și moartea stau în singura linie a cercului iubito, fără salvare sîntem: ca îngerii unul în fața celuilalt ne ținem în palmele albe inimile roșii stăm într-o singură aură ca într-un singur embrion Funii albe Mănînc din pîntecul tău curbat - o farfurie albă în care se clatină noaptea - cînd buzele mele îți ating marginile ne înălțăm încolăciți ca fumul de
Inedite by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/12064_a_13389]
-
puneați voi țăruși la stână, cum îi legați pe crăcane să faceți oilor adăpost - lăsând și lui Dumnezeu culcuș printre ele Mai spune-ne tu câte nu știm - suntem atât de uituci Cuvintele cu gâtlej luminos ți se hrănesc în palmă se pregătesc să zboare Citind poezie catalană încerc să descifrez cuvintele tale, poet catalan prin peretele aproape transparent al acestei distanțe, între munții tăi și munții mei, la două margini de continent auzim și acum pulsând miezul latinei - din care
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
încerc să descifrez cele ce spui văd cum așterni covorul vast al vieții versuri-corăbii încete de bogăția orei vocale alungite la crepuscul dar mai ales cuvintele de piatră-ndelung șlefuită neschimbătoare peste milenii cum ți se potrivesc ca arme în palmă niciodată pe deplin îmblânzite : cu ele, timpul tu l-ai țintuit de ziduri, de pământ, de făptura omului lunecătoare Timpul, captiv rostirii tale într-o zi, poate, va evada însă cu mantia sfâșiată n Gradul zero un elf un înger
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
a dat kilometrajul la zero fără avertisment zeul a picurat anestezic în povestea pe care, neîntrebați o locuim aripile-s tunse până în carne primejdioasă e lumina ce ni se revarsă din ochi cufundați în cristelnița Clipei preotul ne acoperă cu palma sa fața Ioana IERONIM Cum să scrii un poem într-o vale din Pirinei? cum ai putea găsi atâtea cuvinte câte suflete are vântul câte foșnete are iarba și glasuri pământul câte cântări are pasărea-n zori și pe-nnoptat? cum
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
de psihopat, mă străduiam să nu se spargă vraja comică, duioasă, să nu plesnească precum un glob imens de păpădie, împrăștiind puful prin cameră, ușor, străveziu, fulgerat de lumini scînteietoare, fulgurante... făceam eforturi dureroase de concentrare, îmi adunam mințile în palmele strînse pe fruntea mea, pe fruntea ta... totuși reală, isteță, netedă... Nimic nu înlocuia prezența fluidă, veșnic în pericol de a se spulbera...de-a aluneca în altă parte... într-un spațiu paralel... Complotam să te sechestrez în flacoane uriașe
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]
-
de imaginație un preambul, plin de eșecuri și de rugăciune erotică, al morții, se rostogolește sub pașii mei ca un arici strîns cu cleștele țîșnește o substanță pe care nu o văd nu vreau să o văd o întind cu palmele negre pe ziduri atunci cînd mă rog din mine ar trebui să iasă, încet și sigur, credința în ceea ce nu este, ca puiul de lebădă cîntătoare cu aripa smulsă, pe țărmul oceanului, dintre scorpioni *** Ceara experienței mele saturate de înțelegerea
Întîmplări derizorii de sfîrșit by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/12279_a_13604]
-
strâng în jurul mesei de lemn, și beau vodcă - și denisa a spus într-una din nopțile acelea că ea ar vrea să mai meargă înainte, până la bufetul dinspre capătul drumului de ieșire din sat, să-și mai încălzească o vreme palmele la flacăra joasă din cubul rotunjit ce i-ar fi stat în față, pe masă), dimineți chiar, a rămas lumina - și umbrele de atunci - și acum îți tot spui că ți le aduci aminte - și minți. de fapt, ai uitat
Poeme de Mircea Ivănescu și Teodor Dună by Monica Patriche () [Corola-journal/Imaginative/12303_a_13628]
-
-se sub această amintire crudă și deschizi ușa și în spatele ușii nu e altă ușă, e multă zăpadă și cazi în genunchi și genunchii se afundă și vrei să-i desenezi chipl pe zăpadă și zăpada îți primește cu neplăcere palma ta caldă se face vânătă și mâinile mele fac loc altor mâini - mai moarte - încercând să refacă în zăpadă conturul obrazului ei, și acele mâini îi fac părul, buzele, iar mâinile acelea cad fără viață acolo unde - în zăpada moale
Poeme de Mircea Ivănescu și Teodor Dună by Monica Patriche () [Corola-journal/Imaginative/12303_a_13628]
-
și ea ascunzând o spaimă, ea ridicându-se de lângă tine - liniștită - pășind fără zgomot și rece spre fereastră, ca și cum vântul ar fi început să bată rochia ei răspândindu-se-n cameră, tu simțind că ea miroase a zăpadă topită în palme și fereastra se face un abur rău care intră în părul lor și fereastra nu mai e deloc. și aivlis cu obrazul lipit de aivlis privindu-te, mâinile tale în zăpadă deschizându-se ca niște ochi orbi. mâinile tale nu
Poeme de Mircea Ivănescu și Teodor Dună by Monica Patriche () [Corola-journal/Imaginative/12303_a_13628]
-
Bazilică, vorba ceea, le-a tăiat calea Salomeea cu capul Sfântului Ioan pe tavă, dansând viclean, ochilor lui de ortoman chemat la doge, să scape de cel Destin, în care toți am vâslit puțin - și ia și tu! Stau cu palmele neclintit să uit că toate au un sfârșit în orice piață ori viață de pe pământ. Porumbei, aici doar mâncând, întraripați și voioși, împrejuru-mi roată câte gondolele-ntr-o Regată în fața podului-zbor Rialto, și la Salute, în repezi, în largi volute
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]