656 matches
-
Sfârșitul nu-l știe nimeni. Noi trăim continuu în prezent. Totuși, și în neamul vampirilor exista invidie. Unul dintre aceștia, tăcut și morocănos, numit pe bună dreptate Ursuz, nu privea cu ochi buni legătura dintre proaspătul intrat în rândurile lor, Paloș, și Fiica lui Dracula. Vampirica era frumoasă și plină de grație și râvnea la ea. Dar cine se uita la el? Tânăra prințesă visase dintotdeauna să iubească un bărbat din lumea muritoare, un cavaler tânăr, viteaz, frumos și puternic. Fericită
III. UN VAMPIR UNELTITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376638_a_377967]
-
era frumoasă și plină de grație și râvnea la ea. Dar cine se uita la el? Tânăra prințesă visase dintotdeauna să iubească un bărbat din lumea muritoare, un cavaler tânăr, viteaz, frumos și puternic. Fericită că-l găsise, dorea ca Paloș să-i domine pe toți prin forța și înfățișarea sa și să se apropie de calitățile tatălui său. Pentru prințesă Dracula constituia un model al bărbăției și curajului, al justeței, al dansului și al bunelor maniere, dar și a ceea ce
III. UN VAMPIR UNELTITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376638_a_377967]
-
pe sub piele ca să câștige astfel o funcție la curtea sa. Dar de Marele Șef era greu să te apropii. Trebuia să dispui de calități și fapte deosebite, așa că alese o cale mai simplă și se gudură ca un cățeluș pe lângă Paloș și iubita sa, adresându-le complimente, vorbe meșteșugite și viclene. Așa mai câștigă puțin din prestanța la care visa. - Prințesa noastră, sunteți atât de frumoasă, încât străluciți mai tare ca soarele nopții! - îi zise odată când Paloș era plecat. - O
III. UN VAMPIR UNELTITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376638_a_377967]
-
un cățeluș pe lângă Paloș și iubita sa, adresându-le complimente, vorbe meșteșugite și viclene. Așa mai câștigă puțin din prestanța la care visa. - Prințesa noastră, sunteți atât de frumoasă, încât străluciți mai tare ca soarele nopții! - îi zise odată când Paloș era plecat. - O, mulțumesc pentru compliment, Ursuz! Sunt mândră că mă compari cu luna de pe cer! - Aveți inima plină de viață și binedispuneți pe oricine... - Adică de gheață, vrei să spui! - îl corectă ea zâmbitoare, în timp ce-și aranja
III. UN VAMPIR UNELTITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376638_a_377967]
-
de când ai căpătat tu limbariță!? - îl înfruntă ea. - În fața chipului tău strălucitor se dezleagă orice vrajă, chiar și limba mea! Ești într-adevăr plină de farmec! - deveni el și mai îndrăzneț, tutuind-o. - O, mulțumesc! Așa mi-a zis și Paloș! - E bărbat drăguț, dar... cam aleargă vampiricele după dânsul... - Te înșeli! E un bărbat serios și mă iubește! - Aveți un dormitor frumos și un pat matrimonial cu lenjerie din mătase! - Pentru că sunt fiica unui conte renumit și am gusturi alese
III. UN VAMPIR UNELTITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376638_a_377967]
-
înfricoșați bâzâi ca o muscă prinsă-ntr-o pânză de păianjen... dacă aș fi un boboc de iris m-aș deschide voluptos într-o floare albastră la marginea zării, dar parcă mai bine ar fi să fiu o sabie, un paloș, un dinte de Archaeopteryx, în aceasta zi bolnavă de toamnă, mustind de obsesii, îmi vine să arunc cu nuci în scorburi să omor veverițele, pițigoii, să-mi iau ochii în mâini și să mă-ntind în toată nefericirea-mi pe-
ACCENTE GRAVE DE TOAMNĂ TÂRZIE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372713_a_374042]
-
undeva în creierii munților, într-o sălbăticie unde doar vulturii ajung. De jur-împrejur se deschideau abisuri amețitoare. Zidurile măreței construcții se aflau în prelungirea abrupților stâncoși, fiind parcă suspendate de toarta cerului. Picior de om nu trecuse prin acest ținut. Paloș și Prințesa de ceva vreme nu mai părăsiseră palatul și așteptau nașterea prințului moștenitor al neamului vampiric. Într-o noapte cu fulgere, tunete și o furtună îngrozitoare, într-una din încăperile palatului într-un pat pufos se născu nepotul și
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
capului și-l prezentă cu fală ca viitor prinț al tronului său. Uralele inundară salonul, apoi se propagară în curte și de acolo în depărtări, lovindu-se în ecouri de pereții stâncoși ai munților. În aplauzele tuturor, Prințesa și Prințul Paloș avură onoarea să înceapă primul dans în acordurile fermecătoare ale muzicii. Alături, Contele și Contesa pluteau într-un vals fără să atingă podeaua, ca adevărați stăpâni ai unei împărății fără hotare. În cele din urmă, în zori, "Stăpânii" se întoarseră
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
pace? Pentru o clipă, întreaga suflare încremeni. - Cum de ne-ați descoperit lăcașul? Aici n-a ajuns până acum picior de om, iar palatul și ținutul este proprietatea noastră! - Dar tu cine ești, cavaler al nopții?- strigă Arnăutu. - Sunt prințul Paloș și am trăit în lumea voastră! Duceți-vă înapoi și apărați-vă ținuturile de vrăjmaș, așa cum am făcut-o eu! - Deci tu ești năluca legendară care a înspăimântat turcii în bătălii!? Legenda ta va muri odată cu tine! - Dacă nu vă
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
-vă înapoi și apărați-vă ținuturile de vrăjmaș, așa cum am făcut-o eu! - Deci tu ești năluca legendară care a înspăimântat turcii în bătălii!? Legenda ta va muri odată cu tine! - Dacă nu vă întoarceți, veți cunoaște furia mea! - ridică acesta paloșul care străluci în razele lunii. - Nu mă tem de paloșul tău fermecat! - îl irită căpitanul ca să-l atragă în cursă. Paloș pluti prin văzduh și coborî în fața îndrăznețului căpitan. Arnăutu își feri ochii de acea văpaie orbitoare, apoi puse mâna
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
făcut-o eu! - Deci tu ești năluca legendară care a înspăimântat turcii în bătălii!? Legenda ta va muri odată cu tine! - Dacă nu vă întoarceți, veți cunoaște furia mea! - ridică acesta paloșul care străluci în razele lunii. - Nu mă tem de paloșul tău fermecat! - îl irită căpitanul ca să-l atragă în cursă. Paloș pluti prin văzduh și coborî în fața îndrăznețului căpitan. Arnăutu își feri ochii de acea văpaie orbitoare, apoi puse mâna pe o suliță. - În zadar, căpitane! Sunt nemuritor! - râse Paloș
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
turcii în bătălii!? Legenda ta va muri odată cu tine! - Dacă nu vă întoarceți, veți cunoaște furia mea! - ridică acesta paloșul care străluci în razele lunii. - Nu mă tem de paloșul tău fermecat! - îl irită căpitanul ca să-l atragă în cursă. Paloș pluti prin văzduh și coborî în fața îndrăznețului căpitan. Arnăutu își feri ochii de acea văpaie orbitoare, apoi puse mâna pe o suliță. - În zadar, căpitane! Sunt nemuritor! - râse Paloș. În acel moment, sulița îi străpunse inima. Urletul său de durere
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
paloșul tău fermecat! - îl irită căpitanul ca să-l atragă în cursă. Paloș pluti prin văzduh și coborî în fața îndrăznețului căpitan. Arnăutu își feri ochii de acea văpaie orbitoare, apoi puse mâna pe o suliță. - În zadar, căpitane! Sunt nemuritor! - râse Paloș. În acel moment, sulița îi străpunse inima. Urletul său de durere cutremură stâncile. Vampirul făcu câțiva pași cu sulița în piept, apoi își aruncă privirea de foc către o fereastră și șopti: - Iubito, ia micul prinț și fugi la castel
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
ia micul prinț și fugi la castel! Salvează-l! Căzu apoi într-o baltă de sânge și se stinse părăsind pentru totdeauna meleagurile pe care trăise, luptase pentru apărarea neamului creștinesc și iubise cu patimă o făptură din altă lume. Paloș se trezise dintr-odată într-o existență ce părea veșnică, dar care ca orice început are și un sfârșit, uneori tragic. S-a născut viteaz și a murit ca o nălucă a nopții... De la una din ferestrele palatului, un chip
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
orizont, îi descoperi corpul răpus într-o poieniță. Urlă de durere, de răsunară văile și fiarele sălbatice se ascunseră înfiorate în desișuri. Pe aripile sale purtă la palat trupul înțepenit al fiicei sale și-l așeză lângă cel al prințului Paloș. Se lumina de ziuă și simțindu-se slăbit, se așeză cuprins de amărăciune și neputință într-un cotlon întunecat și răcoros. Seara se trezi mai devreme ca de obicei și hotărî să distrugă palatul, apoi să pornească în căutarea nepoțelului
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
împăratului se apropie de palatul său. Din trăsura de aur sclipitor, trasă de 12 cai înaripați, coborî luminosul împărat îmbrăcat într-o armură din aur scânteietor, pe umeri o mantie purpurie cu reflexe liliachii, iar la cingătoarea din nestemate un paloș din flăcări albastre. Fermecatul glob de foc, izvorul puterii sale, din care țâșneau flăcări șerpuitoare, plutea desupra coroanei de aur, de pe fruntea sa. Prințesa își aranjă rochia, organiză garda și ieși voioasă în fața împăratului: -Bine ai venit, Măria Ta, în
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
și nu-și dădu seama că tot mai ținea de mână pe Mărțișor. Soare-Împărat se încruntă când o văzu de mână cu flăcăul, care zâmbea și el. Atitudinea lui Mărțișor l-a înfuriat cumplit și vru să-l trăsnească cu paloșul, dar își dădu seama că nu se cuvine să facă el asta. Slujitorii așteptau porunca: - Cine-i nemernicul pe care-l ții de mână? zise împăratul mânios. Amândoi căzură în genunchi, plecând fruntea. Primăvara ridică ochii și spuse cu glas
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
un buzdugan ce-n drumul lui strivește năpârcile de pază când lovește și fetei îi vestește bucurie. - Eu sunt voinicul Dordesprinsdinsoare, Zăpadă-Albă, nu-ți mai fie teamă ! Ridică buzduganul de aramă, prinzându-se cu zmeu-n încleștare. În luptă dreaptă, paloșe sau ghioagă, cu buzdugane aprig s-au luptat, din zori până aproape de-nserat, cel ce învinge, floarea să aleagă. Și tot ca în poveste, zmeul piere. Iar Dordesprinsdinsoare se închină, Culege floarea albă din grădină, ducând-o mamei frânte de
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
dacă aș vedea acum cele două filme ale lui Lucian Pintilie, le-aș judeca (un pic) altfel. Cum? Curtea sculptorului T.G. după treizeci de ani: o pădure de voievozi giganți, din piatră, lemn, ghips, ciment, călări, pedeștri, cu buzdgane, cu paloșe (era să spun cu picamere). Din corpolentul timorat ce prezenta atunci juriului (din care nu lipsea reprezentantul oamenilor muncii) sculptura de buzunar, n-a mai rămas decît omulețul ăsta cățărat pe scară, lucrînd, în dimineața asta, la mustața lui Mihai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lor să creadă că e Totul, Si demonstrație să-i spună, în fața simplei legi a vieții, orbi. "Acum, acum huiește Bătălia în jurul gíngașelor tale mădulare, O Vala! Zîmbește-acum printre-ale tale-amare lacrimi, acum arată-ți toată frumusețea. Nu-i dulce rană paloșului și-ncîntător osul sfărmat? 190 Acuma vei surîde printre cei uciși cînd cei răniți în cîmpuri gem? Ridică-ți ochii-albaștri, Vala, și-ți pune-ai tăi conduri, cei de safir. O, Tristă Magdalena, privește, mijesc zorile! Pune-ți înflăcărata Cingătoare, coboară
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
stânga să nu-mi dai./ Căci În partea stângă/ E calea cea strâmbă./ Strâmbă și-astupată/ Cu lacrimi udată./ Apoi tot În aia parte/ Sunt câmpii urât arate/ Și cu spini răi semănate./ Acolo-i zâna bătrână/ Și-ți ia paloșul din mână/ Și să dai În mâna dreaptă/ Precum firea Își arată./ C-acolo tu vei afla/ Spre Îndestularea ta/ Câmpuri frumoase/ Cu flori alese,/ Câmpuri d-alea arate/ Cu flori semănate./ Flori tu vei culege/ Și doru-ți va trece
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dintre lumi (bocetul efectuând această inițiere) și de Îndeplinirea corectă a riturilor de trecere de către cei rămași În lumea de aici (aceștia vor dota sufletul cu obiectele magice ajutătoare: bănuțul pentru tâlharii de la vămi, găina de pomană pentru stingerea focului, paloșul pentru a fi dat Sfintei Maria, apa aruncată pe mormânt pentru a fi băută pe lumea cealaltă etc.). Religia creștină a cunoscut numeroase elaborări mitologice și reconfigurări doctrinare ale lumii de dincolo, fracturată Între două mari planuri, unul consacrat celor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se posomorî. Îl chemă la el și, prefăcându-se supărat, Îi zice : Ia ascultă, voinice : nu crezi că-i păcat de tine să lâncezești aici, la curte ? Munca mea e folositoare, Doamne. Eu cioplesc săgeți pentru arcașii Măriei tale, făuresc paloșe pentru brațele voinicilor tăi, șei pentru caii care Îi poartă În luptă... Da, nu e rău ce faci ! Dar toate astea le pot face și bătrânii. Voinicii ca tine trebuie să poarte arma . Și eu am nevoie de astfel de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
astfel de voinici. Vrei să mă ei la oaste, Măria ta ? izbucni Mândricel cu ochii sclipind de bucurie. Dar tu nu știi lupta ! N-am spus că nu știu, Măria ta. Cioplesc săgeți, dar pot să le și slobod ; făuresc paloșe, dar știu să le și mânui ; și știu să Încalec și caii ! Chiar așa, Mândricel ? Încearcă-mă, Măria ta ! Toți rămaseră uimiți când săgeata lui Mândricel doborî pasărea din zbor, când nici unul din ostași nu-l putu doborî, când calul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
bătăliei, către han, izbind În dreapta și-n stânga cu buzduganul ! Striga : Izbiți, feciori, pentru răzbunarea lui Mitruț...Unde-s răzeșii din Borzești ? Izbiți, răzeși !... Deodată, a ajuns făță În față cu han-tătarul ! Cu o lovitură de buzdugan i-a repezit paloșul din mână ! Îl putea ucide din a doua lovitură, dar l-a luat În pieptul calului și l-a cărduit departe. În vremea asta oștile cotropitoare fugeau mâncând pământul. Apoi, pe la asfințitul soarelui, moldovenii s-au așternut la hodină, pe
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]