373 matches
-
înțeleasă. Punctele de intersecție ale celor două jurnale sunt mult mai multe. Lectura Jurnalului Monicăi Lovinescu ne-a întors spontan spre Jurnalul unui jurnalist fără jurnal al lui I. D. Sîrbu, martor sever al lumii pe dos reflectată când grav, când pamfletar, cu necesitate. Maestru al jocurilor stilistice, el face din asta o formă ostentativă de refugiu, compensând incapacitatea de a se adapta la fenomenul "duplicității obligatorii". Monica Lovinescu nu l-a lăsat singur pe I. D. Sîrbu, pe Gary, cum îi
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
semidoct și, altfel, revoluționar al pensionarului Leonida. S-a cercetat teatral, și de aici au ieșit spectacole remarcabile, vîrsta, comportamentul, ticăielile, lumea din ce în ce mai redusă și mai însingurată a bătrîneții. Aici, în dimensiunea aceasta a poposit și Kordonski. Dincolo de comentariile ironice, pamfletare, rezolvate în rezonanțele filmului mut, cu savoarea gag-ului binecunoscut. (Mi-aduc aminte cîteva fraze, din cartea prezentată în numărul trecut, ale lui Tudor Rebengiuc, care m-au făcut să zîmbesc în timpul spectacolului: "Tata înțelege patriotismul în genul lui Caragiale
Lăsata secului (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12587_a_13912]
-
asta, spune Virgil Ierunca în argumentul la ediția a II-a, reluat și în a III-a, ,în sfîrșit, poate că unii vor găsi prea severe unele aprecieri privind pe cîțiva dintre scriitorii noștri, astăzi clasici. Mai ales că tonalitatea pamfletară se substituie, nu o dată, polemicii de idei. Este adevărat: dar nu de idei duceau lipsă scriitorii și cărturarii noștri care au ales colaborarea fără nuanțe cu inchizitorii culturii și spiritualității românești, ci de o minimă demnitate. În plus, aservindu-și
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
ca și alte previziuni avangardiste. Contextul politic este determinant pentru un publicist al actualității. În anii 1925-1926, viața politică era dominată de liberali. Istoriografia a consacrat intervalul 1918-1928 ca ,decada brătienistă". Ion Vinea este un anti-liberal intratabil, de o violență pamfletară ce poate fi considerată aproape vinovată pentru caracterul ei antiprogresist. Dar publicistul își exercită critica extrem de dură de pe poziții de stânga. Se vede aproape la fiecare pagină. Ion Vinea numește regimul liberal ,dictatură", de repetate ori, chiar ,dictatură militară": ,Documentul
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
am mai sărutat o dată/ și el, Hop!, mi-a sărit/ în gură/ ca-ntr-un incubator de lux/ și-a zis: Numai cîteva clipe,/ pînă prind ceva puteri"./ De-atunci,/ numai eu am numărat/ vreo două mii de ani" (Mărturisirea scribului pamfletar). Prin intermediul antiutopiei, disidentul, polemistul cu pană adesea incandescentă care e Dorin Tudoran proiectează demersul d-sale antitotalitar în sfera estetică menită a-l purifica și a-l înzestra cu atributele unei valori transistorice, așa cum au procedat altădată, prin extrapolarea doleanțelor
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
am mai sărutat o dată/ și el, Hop!, mi-a sărit/ în gură/ ca-ntr-un incubator de lux/ și-a zis:/ ăNumai cîteva clipe,/ pînă prind ceva puteriă./ De-atunci,/ numai eu am numărat/ vreo două mii de ani" (Mărturisirea scribului pamfletar). Sub aparentă mișcărilor utile, familiare, are loc configurarea unui cerc vicios. Iată tabloul unui infern repetitiv, în subtextul căruia se ghicește monotonia societății standardizate, ideologic ori altminteri: Cineva tocmai potolește/ mesteca dulce/ asculta un disc, două, treizeci/ îi spun ăchiar
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
cenzura libertatea presei. Delictele de presă, în opinia autorului, trebuie reglementate prin lege, și nu printr-un articol din Codul penal, care, prin modul în care a fost formulat, oferă o mare larghețe de incriminare, inclusiv a folosirii stilului gazetăresc, pamfletar sau acid. Judecătoria Călărași apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, instanța de judecată arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile art. 30 alin. (1), (2) și (8) din Constituție, republicată, întrucât "libertatea de exprimare nu poate aduce
DECIZIE nr. 183 din 22 aprilie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157793_a_159122]
-
general, care privea o persoană implicată în campania electorală. 27. Pe baza raționamentului Curții din hotărârea pronunțată în Cauza Dalban împotriva României [(MC), nr. 28.114/95, CEDO 1999-VI], instanța a apreciat că reclamantul acționase în limitele demersului jurnalistic pamfletar și că nimic nu dovedea că elementele descrise în articolele în cauză erau total false, astfel încât trebuia să se țină seama de buna-credință a reclamantului, pentru a nu descuraja dezbaterea publică și rolul presei într-o societate democratică. 28. Partea
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
împotriva Austriei, nr. 26.958/95, pct. 43, CEDO 2001-II). 60. Conform interpretării făcute în speță de Judecătoria Sectorului 2 București, articolele incriminate conțineau informații cu caracter general și aluzii formulate pe un ton dubitativ și care aveau caracteristicile discursului pamfletar, dar nu acuzații directe. În schimb, în opinia Tribunalului București, articolele insinuau, fără echivoc, că partea vătămată din procedura internă era spion trimis de fosta Securitate în SUA, care își folosea galeria de artă drept pretext pentru a realiza o
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
vedea, a contrario, Cumpănă și Mazăre, citată anterior, pct. 100, și Petrina împotriva României, nr. 78.060/01, pct. 44, 14 octombrie 2008), ci drept niște bănuieli, bazate pe o serie de indicii prezentate de reclamant în stilul caracteristic discursului pamfletar, specific unei publicații de satiră. Reclamantul a justificat aceste suspiciuni prin fragmentul dintro scrisoare atribuită lui Eugen Ionescu [a se vedea, mutatis mutandis, Ieremeiov (nr. 2), citată anterior, pct. 43], precum și făcând referire la comportamentul lui V.G., în special la
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
doar o autoironie evidentă, ci, mai mult de atât, hiperbolizează autoironia prin ideea de Academie Cațavencu, de forum al demagogilor și oportuniștilor. De aceea, revista funcționează, de fapt, ca un al doilea parlament al României postcomuniste, dar unul satiric și pamfletar. Titlul original, "Cațavencu săptămânal incomod", a fost de dat de primul editor, Ovidiu Nacu, și înregistrat în 1990, a fost și este în continuare proprietatea Editurii Cassandra. Titlul „Academia Cațavencu”, înregistrat în 1991, a fost adjudecat în licitație publică de
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
săptamânal de moravuri grele” este menită să sancționeze prin zeflemea extremă viciile nației, exemplificând prin politicienii săi mai cu seamă. S-a mizat pe un grotesc coroziv și pe hilar, pe bășcălie, răspăr, pe circ și maimuțăreală, pe o fantezie pamfletară spectaculoasă. Hîtroșenia, ludicul drăcos, un carnavalesc lingvistic inepuizabil au făcut ca jurnaliștii de la Academia Cațavencu să-și intre în pielea unui Aghiuță șugubăț, a unui Ariel sau Puck made in România, făcînd nu doar haz de necaz, ci implicînd și
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
dinspre țărănism (o vreme a fost chiar lider al tineretului țărănist) spre dreapta național-creștină (fără a fi aderat la legionarism, ci ținîndu-se mai aproape de linia bătrânească Iorga-Cuza-Goga-Crainic-Antonescu). Puternic înrădăcinate în realitățile specifice ale epocii, scrise cu patos liric (solemn sau pamfletar), nu întotdeauna suficient de elaborate, cărțile de proză politico-filosofică ale poetului Ilariu Dobridor par greu digerabile astăzi pentru publicul mediu, format pe alte coordonate ideologice și obișnuit cu un alt gen de discurs. Dând însă la o parte ceea ce este
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Teatrul "Ion Vasilescu", București; Mai 5, 1979, Teatrul Național "Vasile Alecsandri", Iași; Martie 11, 1980, Teatrul dramatic, Baia Mare; Ianuarie 9, 1985, Teatrul Maghiar de stat, Sfântu Gheorghe; Martie 10, 1989, Teatrul "Nottara", București "Dramaturgul, conducându-și atât de savuros procesul pamfletar, construind expert piramida mașinațiilor, subterfugiilor, stratagemelor, dând o largă posibilitate prostiei, lașității, cinismului să se autodeclare, ba chiar să se lăfăie concupiscent în propriile lor ordurii pentru a ne provoca cea mai veselă stare repulsivă, amendându-le cu o voluptate
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
(1848-1917), jurnalist, pamfletar, critic de artă, romancier și autor dramatic francez, este una dintre figurile cele mai originale din literatura perioadei "Belle Époque". După o tinerețe petrecută într-un târg din Perche unde se sufocă, Rémalard, și studii secundare mediocre la colegiul iezuit
Octave Mirbeau () [Corola-website/Science/303956_a_305285]
-
la Berna. El satirizează, ca și Eça, idealul de dragoste al romantismului, în "A Morte de Don Joao" (Moartea lui Don Juan, 1874) și ideologia clericala în "A Velhice do Padre Eterno" (Bătrânețea tatălui din ceruri, 1885). Prin poemele sale pamfletare, Junqueiro a fost o forță activă și dinamizatoare a paturilor mic-burgheze. A cunoscut o popularitate care, pe vremea aceea, nu era egalata decât poate de cea de care se bucură Joao de Deus. Fiu al aceleași generații ideologice, António Duarte
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
neputincioșilor" și a declarat că el "...regretă că avem maimuțoi la noi în țară care imită pe acești neputincioși". Declașând astfel de polemici acide, Arthur Verona s-a văzut pus în fața tirului considerațiunilor tehnico-estetice făcute de Francisc Șirato, a criticii pamfletare a lui Nicolae Tonitza sau a comentariilor critice ale lui Ion Minulescu. În anul 1921, Verona a organizat o mare expoziție personală, iar în 1922 a participat la Salonul Tinerimii precum și la prima manifestare publică a Academiei libere. Cu aceste
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
și-n pantaloni scurți, fie și cu păru-n ochi, își poate găsi, gazetărește, locșorul de sfruntata exhibare a propriilor golănești, fripturiste, înduioșătoare totuși, frustrări. Însă, cum lesne vedem - spre deosebire de lamentabilele dejecții de limbricoasă, gîngăvita maimuțărire a unor ilustre modele pamfletare, cu generozitate și repeziciune absorbite de încăpătoarea hazna a cotidianului și a cotidianelor - valoarea shakespearienelor versuri decurge din remarcabilă lor putere de generalizare: în oribilele coordonate trasate de pana măiastra a poetului se poate înscrie, pe o extensie descrescătoare, orice
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
i-a înstrăinat deopotrivă atât pe cititorii religioși cât și pe cei științifici — cititorii științifici nu apreciau să vadă știința folosită pentru apărarea religiei și cititorii religioși au respins aplicarea științei în religie. Priestley s-a implicat în numeroase războaie pamfletare politice și religioase. În conformitate cu Schofield, "„el a intrat în fiecare controversă cu convingere jovială că avea dreptate, deși cei mai mulți dintre adversarii săi erau convinși, de la bun început, că el greșea deliberat și intenționat. Astfel, el era capabil să puna ulterior
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
dans. Pentru acest motiv, el a fost poreclit „Pinguinul” de către adversarii săi politici. În ianuarie 2010, jurnalistul Mihai Morar (Radio ZU) a lansat cântecul „Guvernarea pinguinului” în cadrul emisiunii televizate "Răi, da' buni" (Antena 2) - în fapt, o preluare cu versuri pamfletare a Dansului pinguinului. La 1 mai 2010, membrii și simpatizanții Partidului Social Democrat au organizat în capitală și în alte orașe proteste împotriva guvernării Boc, în care s-a dansat și cântat Pinguinul ca sfidare a primului ministru. Au fost
Dansul pinguinului () [Corola-website/Science/319289_a_320618]
-
autorul este aceea a confesiunii la persoana întâia, ou un narator ce nu este omniscient. Această confesiune se transformă într-un roman al eșecului, cum s-a mai încercat la noi, niciodată însă cu atâta naturalețe, fără crispări, fără tonalități pamfletare, fără a apela la sofisme structurante și la anticipări care să impună irevocabil asupra trecutului apropiat încă viziunea, soluțiile și mentalitatea prezentului, existența personajului-pivot fiind încastrată în istorie, iar destinul său determinat de două serii de factori care acționează violent
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
lirică (Flori de mucigai și, chiar dacă sub un unghi conjunctural, 1907 - peizaje). Poate că prin-tr-o atare apreciere nu e chiar respinsă, cum crede Nicolae Balotă, semnatar al unui generos Cuvînt înainte, "tema preeminenței lirismului" în creația în chestiune, întrucît modul pamfletar nu e, în fond, altceva decît o expresie incendiară a eului, o paroxistică izbucnire a acestuia, lăsînd la o parte, în cazul în speță, lucrătura de orfevru a fiecărei propoziții contestatare ieșită din atelierul exigent al marelui artist. Ni se
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
chipul și asemănarea Sa. Răfuiala cu societatea acoperă o răfuială cu transcendența. Un semnal al unei astfel de răfuieli, e drept, ambiguu, deoarece ar putea fi interpretat și ca un gest purificator, în numele principiului evanghelic trădat, ni-l oferă tirul pamfletar orientat asupra Bisericii și a slujitorilor acesteia: Faptul poate părea, la prima vedere, oarecum surprinzător, dată fiind experiența monahală de tinerețe a lui Arghezi. Explicația trebuie găsită însă tocmai în reversul medaliei: scriitorul cunoscuse, între 1900-1905, din interior viața monahală
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]