3,126 matches
-
luciditate? — Cu mari sacrificii - suspină doamna Potoțki, ștergându-și o lacrimă. Cu foarte mari sacrificii, tinere prelat. Viață ca a mea la nimenea! Datoria de femeie îmi cerea una, firea mea neastâmpărată - tot aia! Un adevărat chin! — Pe deasupra - interveni grav pan Bijinski - în vremea aceea era criză mare de gherghefuri. — Nici porumb nu prea era - adăugă Metodiu. Da, așa era, încă nu se adusese! - întări doamna Potoțki. — Țin minte - spuse pan Bijinski - că răposatul hatman s-a dus după un gherghef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mea neastâmpărată - tot aia! Un adevărat chin! — Pe deasupra - interveni grav pan Bijinski - în vremea aceea era criză mare de gherghefuri. — Nici porumb nu prea era - adăugă Metodiu. Da, așa era, încă nu se adusese! - întări doamna Potoțki. — Țin minte - spuse pan Bijinski - că răposatul hatman s-a dus după un gherghef până la Kiev. Ce mai, era jale! - continuă doamna Potoțki. Bărbații la război, gherghefuri ioc, descurcă-te, femeie, cum îi ști! Și cum v-ați descurcat? - îndrăzni Iovănuț. — Stai să vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
fire de fân mărturiseau belșugul acelor ținuturi. Ivirea lor tinerească din cadrul ușii, ca doi copii neastâmpărați care veneau de la o neastâmpărată, îndelungată hârjoană, fu atât de fermecătoare, încât doamna Potoțki bătu veselă din palme: — Dragii mei copii! zise ea încântată. Pan Bijinski tuși discret, atrăgându-i atenția că nu e cazul. — Ne-am jucat puțin pe-afară, mamă! - zise volubil Zbignew, înaintând un pas, doi, trei. I-am arătat unde o să facem noile pătule. — Foarte bine, dragul mamii - spuse zâmbind doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
am arătat unde o să facem noile pătule. — Foarte bine, dragul mamii - spuse zâmbind doamna Potoțki. Și ți-a plăcut, fată? - se adresă ea Malgorzatei. Da - răspunse cuviincios buna copilă. — Dar v-ați gândit cu ce-o să umpleți pătulele? - zise sceptic pan Bijinski. — Cu lignit - răspunse Zbignew. Avem aici primprejur atâta lignit încât n-are rost să le mai umplem cu lemne. Nu știu dacă e bine ca faci - zise posomorât pan Bijinski. Mai ascultă și de sfatul nostru, al celor mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
v-ați gândit cu ce-o să umpleți pătulele? - zise sceptic pan Bijinski. — Cu lignit - răspunse Zbignew. Avem aici primprejur atâta lignit încât n-are rost să le mai umplem cu lemne. Nu știu dacă e bine ca faci - zise posomorât pan Bijinski. Mai ascultă și de sfatul nostru, al celor mai bătrâni. De sute de ani facem focul cu lemne și a fost bine. Eu n-am încredere în lignit. — Dragă pan Bijinski - spuse înflăcărat Zbignew - îți respect vârsta și știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Nu știu dacă e bine ca faci - zise posomorât pan Bijinski. Mai ascultă și de sfatul nostru, al celor mai bătrâni. De sute de ani facem focul cu lemne și a fost bine. Eu n-am încredere în lignit. — Dragă pan Bijinski - spuse înflăcărat Zbignew - îți respect vârsta și știu câte ai făcut pentru familia noastră. După moartea tatei nu știu cum ne-am fi putut descurca fără dumneata. Dar, dă-mi voie să-ți spun, neîncrederea dumitale în lignit e neîntemeiată! Măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
După moartea tatei nu știu cum ne-am fi putut descurca fără dumneata. Dar, dă-mi voie să-ți spun, neîncrederea dumitale în lignit e neîntemeiată! Măcar ai văzut vreodată cum arde? N-am văzut și nici nu voi să văz - răspunse pan Bijinski. Faceți cum știți. Episodul 125 MICI DISCUȚII — Să lăsăm totuși aceste griji la vremea lor - zise cu finețe doamna Potoțki - căci, iată, luându-vă cu vorba, nici n-am avut timp să vă prezint doi oaspeți dragi: călugării Metodiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
porțiune destul de întinsă - zise Metodiu. Au încurcat toată cânepa. — Și la noi, în primăvară - se auzi glasul subțire al Malgorzatei - a dat gălbeaza în oi, dar le-am tuns cu tata și ne-am scos pârleala. Zbignew tuși stânjenit, iar pan Bijinski se uita triumfător spre doamna Potoțki, ca și cum ar fî vrut să-i spună: „Ei, vezi cum se exprimă noră-ta?”. — într-adevăr - zise Metodiu, voind să treacă peste momentul jenant - trăim vremuri grele. Episodul 126 îNVĂȚĂTURILE LUI METODIU CĂTRE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
trăiau timpuri grele și altele nu tocmai ușoare se vesteau în viitor. Doamna Potoțki se gândea că mâni-poimâni o paște bătrânețea, „acest șoarece care roade verbul a fi”, cum se exprimase o dată, într-unul din rarele sale clipe de răgaz, pan Bijinski. Acesta, la rândul lui, cugeta că degeaba avusese inițial o origine sănătoasă dacă acum îl supărau rinichii; Iovănuț se gândea că dacă se îndoiește de existența lui Dumnezeu, cugetă: iar dacă el cugetă, există; există, de acest fapt nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
el încremenit: niciodată nu-l mai văzuse ieșindu-și din fire în așa hal. — Vă rog să mă scuzați - zise Metodiu, ștergându-și fruntea - dar mi-am adus aminte de-o chestie. Episodul 128 DE RĂMAS BUN — Preacuvioase părinte - zise pan Bijinski, după ce Metodiu tăcu - ceea ce-ai grăit despre femeie este atât de adevărat, încât, drept să-ți spui, acum îmi pare rău că nu aparțin și eu sexului așa-zis frumos, ca să pot furniza, prin însăși existența mea, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
existența mea, o dovadă în plus la întemeiata critică pe care-ai facut-o. Căci bărbat fiind, de aceleași neajunsuri mă izbesc și eu. Nu ne rămâne decât dă strângem rândurile, frate dragă - răspunse Metodiu. — în ceea ce mă privește - zise pan Bijinski - țin să declar că nu voi precupeți nici un efort, oricât de mare ar fi el, ca bărbatul să-și reia locul ce i se cuvine în familie, în societate, în viața de zi cu zi. Auzind aceste, cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în picioare. — Să ne scrieți - spuse emoționată doamna Potoțki. — într-un răgaz oarecare, cu siguranță o vom face - răspunse Metodiu. — Să aveți grijă de hoții de drumul mare. Cu recolta slabă de anul acesta, s-au înmulțit peste măsură - zise pan Bijinski. — Să vă-mbrăcați gros până treceți Polonia, să nu răciți - adăugă Malgorzata. — Să fiți atenți cu cine vorbiți despre recoltă - zise Zbignew. Și îi mai sfatuiră în privința unor lucruri mai de amănunt, apoi gazdele îi conduseră pe cei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
din loc, căci Râmul e încă departe, iar treaba noastră cere grabă. N-aș vrea să pățim precum acel trimis al lui Breb-Vodă care s-a dus să ceară ajutor polacilor contra turcilor, dar zăbovind el cam multișor la balurile pan-ilor, când s-a întors cu polacii, Breb-Vodă făcuse pace cu turcii și i-a tăiat capul ca trădător. — Că bine zici - zise Iovănuț. Și-au făcut boccelele și-au coborât în sala de mese unde erau adunați toți, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Petrică, țiganii Borșu și Fekete, bărbierul Luigi și doctorul Lemberg, șarlatanul Roger, povestitorii Parnasie, Surduc, Gancioc și Stejeran cu hangița Stălinoaia și homunculul Buhuș, straja Dărăban, frații haiduci Stănciulescu Petre și Demeter, grupul de oaspeți polonezi format din doamna Potoțki, pan Bijinski, Malgorzata, Zbignew și hangiul din Przemysl, atamanul Vasia și cazacii lui, lipoveanul Covaliov cu micuța Știucî, grecul corăbier Ianis, venețienii Tresoro, Peleto, Toto, signora Maxima, surorile Acetosa, senzuala Amada, răzășul din Soroca, feciorul Vasâle și alte și alte siluete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
din Soroca, feciorul Vasâle și alte și alte siluete nedeslușite ce s-au conturat o clipă, trecătoare, pe pânza poveștii. Tuturor personajelor li s-a înmânat Diploma de Onoare „Ars Amatoria” și certificate de atestare literară cu eșarfa. Barzovie-Vodă, Metodiu, pan Bijinski, țigăncușa Cosette și Stănciulescu Demeter, în cuvinte puține, dar simțite, au toastat în cinstea autorilor, urându-le viață lungă și puterea de a termina acest serial. A urmat un scurt, dar reușit program artistic susținut de grupul de cadâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
profund, în felul femeilor tinere din oraș. Mikael Woltz nu era cunoscut ca mare cântăreț, ci mai degrabă ca iubit al femeilor. Bărbații din Lucerna pretindeau că avea puteri oculte, știa să fluiere într-un fel în care numai zeul Pan știa să fluiere, încât toate căprițele îl urmau pline de încântare. Dar lui Mikael nu-i plăcea deloc să vorbească despre „cuceririle“ sale, el vorbea numai despre muzică și alcooluri tari. Eu încercasem să vorbesc cu el calm, dar aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
hotărnici proprietățile și drumul ce duce printre pâraiele Dunavăț și Dunavicior, în Obârșie, Poiana Runcului, Siliștea lui Dobromir și Răchiți. Textul documentului: Prea iubitul și bunul la inimă și celui de multă nădejde, întru bunul Dumnezeu, cinstit al nostru părinte, pan Stroici, mare logofăt, sănătate trupească și sufletească de la Hristos - Dumnezeu, din aceasta, cinstite al nostru părinte, îți dăm știre domniei tale că a venit la noi Anton din Fruntești, cu cinstită carte domnească, ca să mergem cu oameni buni și să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ținut al Tecuciului și din Răchiți din ținutul Adjudului, și i-am întrebat pe ei despre acel drum, iar ei ne-au arătat între acele sate, un drum vechi ce merge la Dunavăț peste Dunavicior la Răchiți. Pe dreptate, milostive pan logofete, am văzut că este un drum vechi și săpat adâncă de cară, dar acum umblă carele pe dânsul și poate să fie pe aceste semne acel drum, ce este în privilegiile lui Toader Mleșnice postelnic. Dar Dragoș și cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este acum, ei se plâng contra lui Anton. Domnia ta este destul de cunoscător ca să faci precum te va învăța Dumnezeu. și bunătatea lui Dumnezeu să înmulțească zilele și anii domniei tale, întru pace, despre DomnulDumnezeu, amin. Domniei voastre milostiv al nostru pan și binefăcător. Cel mai mică fiu și slugă, Vitolt Mărățeanul. * 7156 (1648) Aprilie 18 Vasile Vodă Lupu dă carte de stăpânire popii Andronică din Fruntești și preotesei sale, pentru cumpărăturile făcute în satul Hilipeni de pe pârâul Dunavăț, de la Arsenie, fiul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mercenari, În timp ce orchestrele intonau valsuri ungurești, iar atmosfera era densă și exotică, plină de intrigi, clar de lună și aventură. Primăvara a citit, obligat, L’Allegro, care i-a inspirat câteva producții lirice pe tema Arcadiei și a flautului lui Pan. Și-a schimbat poziția patului, astfel Încât soarele să-l trezească În zori de zi, ca să se Îmbrace și să se ducă la leagănul arhaic atârnat pe o creangă de măr, lângă clădirea clasei a șasea. Așezat În leagăn, se Împingea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
acestea se cuvine Poetului. Lumea ar pierde o podoabă de preț dacă tribul ciudatelor, încîntătoarelor făpturi s-ar stârpi. Ce jale a cuprins Vechimea când năierii din vremea lui Iulian Apostatul vestiră de acel glas de coabe auzit, sfâșiind mările: "Pan, marele Pan a murit!" Mort, așadar, Peisagiul; închise ochiurile de păduri; sleite gâtlejurile de ape; isprăvit jocul pâclelor, ca un suflet jertfit pe zări; spart sirynxul trestiilor; corul de oceanide al frunzelor pe veci întristat! Dar zvonul s-a dovedit
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cuvine Poetului. Lumea ar pierde o podoabă de preț dacă tribul ciudatelor, încîntătoarelor făpturi s-ar stârpi. Ce jale a cuprins Vechimea când năierii din vremea lui Iulian Apostatul vestiră de acel glas de coabe auzit, sfâșiind mările: "Pan, marele Pan a murit!" Mort, așadar, Peisagiul; închise ochiurile de păduri; sleite gâtlejurile de ape; isprăvit jocul pâclelor, ca un suflet jertfit pe zări; spart sirynxul trestiilor; corul de oceanide al frunzelor pe veci întristat! Dar zvonul s-a dovedit de minciună
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a basmelor pădurii. E mai îndreptățită și mai sănătoasă decât nu știu ce tristeți grandilocvente de ti-neri prematur deznădăjduiți. Poeți ai aceste reviste, ați vrut cu titlul pe care l-ați ales, să vă întregiți convoiului lui Dionysos, în care Silene și Pan au locuri de cinste. Urarea mea, dar numai urarea, vă însoțește. Dacă, la vârsta mea, aș mai putea cânta, m-aș alătura bucuros, dar și cu un oarecare scepticism. Aș considera exercițiul poetic (și poetic naturist), ca o minunată himeră
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
se văd. Un cântec care să întîrzie asupra soartei, asupra morții și învierii. Există o treaptă de experiență poetică, de la care versul se dovedește a fi rigoare și fervoare, nu interjecție dezvoltată ori celebrare mai mult sau mai puțin armonioasă... Pan, 1-15 martie 1941 RIMBAUD "S'il est parmi les poètes français, des poètes plus grands et plus puisamment doués que Baudelaire, il n'en est point de plus important." En paraphrasant ce mot célèbre, nous dirons qu'il y a
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ba te țineai de mine, ba mă înconjurai, ba câteodată îți ghiceam mișcarea și îți țineam isonul, dar...te-am scăpat la un moment dat și te-ai sucit rău si-ai căzut strâmb pe o mână..repede am alunecat pan la tine unde căzuseși, ți-am luat mâinile și le frecționam, ba că le roteam, le sărutam, îmi fusese atâta de frică.. Te uitai așa cu condescendenta la mine si m-ai mângâiat pe par..mi-a fost atâta dor
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]