1,990 matches
-
primele salve de artilerie pe centură, scurte, înfundate, trăgând parcă în baloți de vată, fluierau, piuiau ,urlau și se spărgeau undeva pe cer. Apoi au început să cadă bombele, la Cățelu’ , la Spitalul militar, la Scoala superioară de război, pe Panduri...Praporică ieșise în stradă, jucând și cântând : ,,La Cățelu, la Cățelu/ S-a-mbătat aseară Mielu...” Juca și cânta cum fac țiganii de mahala în mijlocul străzii pustii și eu priveam la el din ușa Primăriei și-l strigam : ,,Praporicăăă ! Măiii Praporicăăă !” Îmi
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351668_a_352997]
-
în mod hotărâtor la împlinirea destinului hărăzit de Dumnezeu. Un astfel de erou martir a fost Tudor Vladimirescu, fiu al Mehedinților și Gorjului, conducător al Revoluției de Redeșteptare Națională din 1821, cel care, prin lupta și jertfa sa,în fruntea pandurilor și vitejilor olteni, a schimbat cursul istoriei noastre, luminând orizontul națiunii române pentru aproape un secol . Împlinindu-se la sfârșitul lunii mai, 192 ani de la moartea năpraznică a Marelui Pandur, ca semn al prețuirii pe care noi cei de azi
DR.MITE MĂNEANU, 192 ANI DE LA REVOLUŢIA DON 1821. TUDOR VLADIMIRESCU OMUL EPOCII SALE. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354916_a_356245]
-
1821, cel care, prin lupta și jertfa sa,în fruntea pandurilor și vitejilor olteni, a schimbat cursul istoriei noastre, luminând orizontul națiunii române pentru aproape un secol . Împlinindu-se la sfârșitul lunii mai, 192 ani de la moartea năpraznică a Marelui Pandur, ca semn al prețuirii pe care noi cei de azi o avem pentru Tudor și ca recunoaștere a legăturilor sale cu vatra străbună a Mehedințiului, Societatea și Revista de Istorie și Cultură Porțile de Fier au decis să marcheze și
DR.MITE MĂNEANU, 192 ANI DE LA REVOLUŢIA DON 1821. TUDOR VLADIMIRESCU OMUL EPOCII SALE. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354916_a_356245]
-
înțelept, cuminte, nu le-a ignorat. Dimpotrivă, zeci de ani, urmașul moșnenilor din Prejna și Vladimiri a muncit neabătut pentru a accede pe scara socială, a agonisi o avere importantă, pe măsura rangului său de boier( sluger), de comandir de panduri (parucic) și dregător ( vătaf de plai). Astfel prin faptele sale de dinainte și din timpul Revoluției Tudor dezminte aprecieri eronate cu privire la așa zisa sa atitudine antiboierească. În fapt Tudor a vrut și a luptat pentru a accede la treapta și
DR.MITE MĂNEANU, 192 ANI DE LA REVOLUŢIA DON 1821. TUDOR VLADIMIRESCU OMUL EPOCII SALE. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354916_a_356245]
-
Tudor. 225 ani de la naștere (antologie de folclor și poezie cultă).Editura MJM, Craiova, 2005; Mite Măneanu, Florian Copcea, Tudor Vladimirescu, martir al Redeșteptării Naționale. Contribuții, texte și documente, Editura Lumina, Drobeta Tr Severin 2001; Dinică Ciobotea , Vladimir Osiac, Tabăra pandurilor de la Țânțăreni, în vol. Filiași. Istorie și Cultură pe Valea Jiului, Craiova, 2010, p. 88-89.; C.A. Protopopescu, Dinică Constantin, Izvoare istorice inedite despre evenimentele din 1821 și Tudor Vladimirescu, în vol. C.A. Protopopescu, Studii și articole din istoria județelor
DR.MITE MĂNEANU, 192 ANI DE LA REVOLUŢIA DON 1821. TUDOR VLADIMIRESCU OMUL EPOCII SALE. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354916_a_356245]
-
mă calce o mașină, să cad de pe o clădire, să mă prăbușesc printre ruine, să fiu împușcat în post, militar în termen fiind înainte de facultate, sau la revoluție în stradă pe 21 decembrie noaptea, sau în Spitalul ORL din șoseaua Panduri în zilele de dupa 22 decembrie când am păzit zile și nopți clinică și împrejurimile cu carabina și în veston militar primite de la comisariatul militar din zonă, daca as lua în seamă că la mineriada am scăpat că printr-o minune
INTERVIU CU MAESTRUL RIMEI, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354935_a_356264]
-
pe fundalul educației patriotice țintite, se avea în vedere și istoria complexă a acestei așezări: fostă cetate daco- romană, Rusidava, gazdă și teatru al unor evenimente dramatice în 1821, când aici s-au confruntat eteria greacă și armata revoluționară a pandurilor lui Tudor Vladimirescu cu turcii., apoi cunoscând o apreciabilă dezvoltare economică cu specific viticol, agricol și meșteșugăresc. Interesul pentru realizarea unei astfel de lucrări de amploare a căpătat contur mai cu seamă că se împlineau 1750 de ani de la atestarea
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
Zid al Moșiei și Marea Oștire a Neamului, intrând în legendă cu celebrele biruințe de-a lungul istoriei prin bătăliile purtate împotriva migratorilor, invadatorilor dușmani, unii așa-ziși creștini, alții doar neaoși păgâni, de către Eroii-Cnezi, Legendarii-Voievozi, Vitejii-Domnitori, faimoșii haiduci și pandurii olteni, de către marii Comandanți de Oștire, de preainimoasa Regină Maria, apoi de alți iluștri Comandanți militari, la care s-au adăugat și bravii partizani anticomuniști prin jertfa și iubirea lor de Moșie, așa cum de neegalat a ilustrat-o nemuritorul luceafăr
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
unde-am trăit. Revăd copilăria noastră Cu năzbâtile ce la făceam, Și văd aievea prin fereastră Copiii cu care ne jucam. Mi-aduc aminte că odată... Și sunt foarte mulți ani de atunci, Ne-am strâns cu toții laolaltă, Ca „viteji panduri”,nu niște prunci. Pandurii cu turcii s-au luptat, Sus, pe dealul Oltului,la noi. În joc, noi cu toții am jurat, Să-nvingem pe „turcii” în război. Atunci noi eram bravii panduri, Și-n strada vecină erau turci. Înarmați cu
ÎN GÂND CU TINE FRATE,DRAG! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370924_a_372253]
-
copilăria noastră Cu năzbâtile ce la făceam, Și văd aievea prin fereastră Copiii cu care ne jucam. Mi-aduc aminte că odată... Și sunt foarte mulți ani de atunci, Ne-am strâns cu toții laolaltă, Ca „viteji panduri”,nu niște prunci. Pandurii cu turcii s-au luptat, Sus, pe dealul Oltului,la noi. În joc, noi cu toții am jurat, Să-nvingem pe „turcii” în război. Atunci noi eram bravii panduri, Și-n strada vecină erau turci. Înarmați cu pietre și „vrejuri”, Viteji
ÎN GÂND CU TINE FRATE,DRAG! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370924_a_372253]
-
atunci, Ne-am strâns cu toții laolaltă, Ca „viteji panduri”,nu niște prunci. Pandurii cu turcii s-au luptat, Sus, pe dealul Oltului,la noi. În joc, noi cu toții am jurat, Să-nvingem pe „turcii” în război. Atunci noi eram bravii panduri, Și-n strada vecină erau turci. Înarmați cu pietre și „vrejuri”, Viteji am pornit spre bieții prunci. Și-apoi cu capetele sparte, În grabă la spital am fost duși, Dar nimeni nu ne-a dat dreptate! Iertare să cerem, am
ÎN GÂND CU TINE FRATE,DRAG! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370924_a_372253]
-
nu poate să-mi ajute cu prea mult, a pățit și un necaz de curând și mătușa zice că la noi traiul e scump. - Unde locuiți în București - Sunt singură. Stau în gazdă pe Ion Oarcă dacă știți, lângă spitalul Panduri. Ai mei au rămas la țară la Grindu, în Bărăgan. Eu lucrez ca normatoare la Inox. Și mai departe reia de parcă un anume gând nu i-ar fi dat pace. - Mătușa a avut noroc cu oile. Aleargă mai mult, e
ACTELE VĂ ROG! de ION UNTARU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370304_a_371633]
-
își dorise. Până atunci putea să citească multe cărți și să scrie, cum era obișnuit încă de pe băncile școlii. Scrisese chiar o monografie originală a satului său, prima de acest fel, după ce se documentă foarte serios. Așezarea fusese întemeiată de pandurii lui Tudor Vladimirescu când s-au retras, după înfrângerea suferită. Literatura rămăsese în continuare pasiunea lui Nicolae, mai ales că, din timpul facultății studiase singur toate cărțile și cursurile prietenului său cel mai bun, Liviu, student la litere. Toate studiile
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
LUI ANDREI, PE LUPUL DACIC NEÎNFRICAT,PE TRUPUL SFÂNT, REÎNTREGIT AL DACIEI NOASTRE REGAT ! JURAM, SI PE BĂTRÂNUL MIRCEA,PE RADU MARE CEL VITEAZ, SĂ RIDICĂM DIN SOMN NORODUL SĂ REDEVINĂ NEÎNFRICAT ! JURAM, PE NEÎNDURĂTORUL ȚEPEȘ, PE TUDOR, JIANU, BRAVII PANDURI, PE CEI DE PEȘTERI OCROTIȚI, PE FRAȚII CODRILOR STRĂBUNI ! JURAM. PE URIAȘUL CLOPOT BUGA AL SFANȚULUI ȘI DOMN ȘTEFAN, CĂ VOM VENI IARĂȘI LA PUTNA RĂZEȘII TOȚI SĂ NE PLECĂM LA CEASUL SFÂNT DE ASCULTARE ! JURAM, PE CUGETUL LUI IANCU
LEGĂMÂNT DE NEAM ŞI CREDINŢĂ – CREZUL ROMÂNILOR PENTRU ROMÂNIA UNITĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370273_a_371602]
-
agă Lupu Buliga Mehedințeanu, a luminat epoca lui Matei Basarab, cu faptele sale de credință și vitejie la granița de apus a țării, dar și în întreg spațiu românesc. După aproape un secol și jumătate, strănepotul lui Lupu Buliga, marele pandur Tudor Vladimirescu, se forma în spiritul Glogovenilor, în sânul acestei familii, pentru a duce mai departe virtuțile neamului nostru și, îmbrăcând cămașa morții în 1821, să deschidă Epoca Renașterii Naționale, pentru tot norodul românesc. Toate acestea, precum și altele, ilustrate cu
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
niciodată". Unul dintre înaintașii săi, Părintele Dumitrașcu din Dejoi, fusese spânzurat în fața bisericii din sat, chiar în ziua de Sfintele Paști, pentru că se ridicase împotriva ienicerilor turci care-i jefuiau pe creștini, iar un alt strămoș se înrolase în fruntea pandurilor de pe Valea Cernei, în timpul revoluției lui Tudor Vladimirescu. Multe alte fapte ale străbunilor săi, istorisite neîncetat în familie, au lăsat urme adânci în sufletul tânărului fecior de țărani, întreținându-i dragostea pentru vatra părintească. Crescut în atmosfera aceasta de vrednicie
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
februarie, 2009” Întâmplările narate în roman se petrec în „mileniul al treilea de la pogorârea Fiului Iisus Mântuitorul”, în ținutul Viezurilor și al Văii Lupului, foarte aproape de Schela Podgorenilor, la câteva zeci de kilometri de locul pe unde trecuse eroic tabăra pandurilor Vladimirescului însetat de dreptate” (pag. 10) Paradisul, satul în care s-a născut Veșnicia - după cum spunea Blaga, așa cum îl știe, îl simte și îl gândește copilul Ilie Dobre , este, asociindu-i tot lirismul blagian, un „Paradis în destrămare” (L.Blaga-
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
primele salve de artilerie pe centură, scurte, înfundate, trăgând parcă în baloți de vată, fluierau, piuiau ,urlau și se spărgeau undeva pe cer. Apoi au început să cadă bombele, la Cățelu’ , la Spitalul militar, la Scoala superioară de război, pe Panduri...Praporică ieșise în stradă, jucând și cântând : ,,La Cățelu, la Cățelu/ S-a-mbătat aseară Mielu...” Juca și cânta cum fac țiganii de mahala în mijlocul străzii pustii și eu priveam la el din ușa Primăriei și-l strigam : ,,Praporicăăă ! Măiii Praporicăăă !” Îmi
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]
-
istoriografice. În contrapondere la vechea teză a lui Al. A. Vasilesu potrivit căreia „revoluția din 1821 nu este revoluția țăranilor, ci a lui Tudor Vladimirescu pentru țărani”, argumentată prin faptul că „alături de Tudor Vladimirescu nu găsim țărani, ci arnăuți și panduri” sau prin aceea că „revoluția lui Tudor Vladimirescu n-a avut nici o urmare asupra situației țăranilor”, strălucita abordare structuralistă a academicianului Florin Constantiniu, printr-o așezare nominativă a revoluției din 1821, nu lasă echivoc între caracterul național al acesteia și
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
a avut nici o urmare asupra situației țăranilor”, strălucita abordare structuralistă a academicianului Florin Constantiniu, printr-o așezare nominativă a revoluției din 1821, nu lasă echivoc între caracterul național al acesteia și alunecările simplificatoare istoriografice adepte ale supralicitării personalității comandirului de panduri. Adaosul social al revoluției, aflat în palierul social al clăcașilor, nu diminuează cu nimic caracterul preponderent național al acesteia, exprimat prin cele mai puternice forțe sociale ale țării: boierii români și moșnenii. Cauzele pentru care moșnenii s-au pregătit și
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
Din zona preponderent moșnenască a județelor Mehedinți și Gorj, acolo unde s-au organizat înainte de ianuarie 1821 centre pandurești pregătite pentru orice eventuală insurecție, s-au alcătuit unitățile pandurești (care au constituit nucleele Adunării Norodului) și corpul de căpitani de panduri care au însoțit pe Tudor Vladimirescu spre București. Lupta moșnenilor și a eilitei lor, care nu putea fi decât cea despre care scria F. G. Laurençon cum că era în totalitate de obârșie românească, pornea, așadar, alături de marea boierime autohtonă
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
prima duminică din luna mai, în poiana numită Valea Prislopului, la Cornetul de liliac. Ea are rădăcini îndepărtate, cunoscând mutații importante de-a lungul timpului. Locul este plin de semnificații istorice. Aici s-au adunat cu mult timp în urmă pandurii lui Tudor Vladimirescu, după Războiul de Independență grupuri restrânse de oameni veneau aici ca să discute despre problemele vieții, fapt ce a început să se extindă după primul război mondial, de la o simplă discuție ajungându-se la o adevărată sărbătoare dedicată
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
când a fost eliberat. Se uita apoi cu milă la Mărian Frântu, știindu-l comunist din ilegalitate, și se tot întreba dacă acesta ar fi putut omorî cu sânge rece, așa cum văzuse el făcând pe cei pe care îi numea pandurii români, de fapt - prizonieri români, cărora sovieticii le promiseseră slujbe bune în țară după eliberare, iar ei acceptaseră să facă parte din plutoanele de execuție care lichidau cu precădere prizonieri germani. Unchiul meu, tata Laie Șchiopu, care fusese legionar și
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
visul nostru să devină realitate și să ducem acest trai fericit cu generații în urmă. Fie ca acest apel al meu la deșteptare să trezească în fiecare român speranța și inițiativa da a se alătura grabnic la marea oaste de panduri ai fericirii cu care să pornim să binecuvântăm această nație.” Asa cum menționează în eseul „Pandurii fericirii” chiar se vede în postura lui Tudor Vladimirescu și face o comparație cu venirea lui Tudor la București pentru a înlătura ciocoii ce
Adi Popescu: O țară fericită () [Corola-blog/BlogPost/339380_a_340709]
-
ca acest apel al meu la deșteptare să trezească în fiecare român speranța și inițiativa da a se alătura grabnic la marea oaste de panduri ai fericirii cu care să pornim să binecuvântăm această nație.” Asa cum menționează în eseul „Pandurii fericirii” chiar se vede în postura lui Tudor Vladimirescu și face o comparație cu venirea lui Tudor la București pentru a înlătura ciocoii ce sug sângele poporului cu inițiativa pe care ar vrea și el să o întreprindă și anume
Adi Popescu: O țară fericită () [Corola-blog/BlogPost/339380_a_340709]