799 matches
-
1490 și în primele decenii ale anilor 1500, cănd sub Papii Alexandru al VI-lea, Julius al II-lea și Leo X (care a cucerit Urbino) a făcut-o printr-o răzbunare. Dar revenirea la mijlocul secolului al XV-lea a papalității la Romă, după Consiliile de Constance și Basel a însemnat că papii au avut toate motivele pentru a stabili prerogativelor lor la nivel local și la nivel internațional prin valorificarea trecutului român. Curia papala a atras umaniști din toată Italia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cererea acestuia. Cardinalul Pietro Bembo i-a urmat lui Navagero în 1529. A sa Historiae Venetae libri XII [Istoria Veneției cartea a XX-a] (1551) începe acolo unde rămăsese Sabellico, în 1487 și continuă până în 1513, cu urcarea pe tronul Papalității a lui Leon al X-lea. Cu toate ca tratează evenimente care au fost catastrofale pentru Italia sau Veneția invazia franceză din 1494, înfrângerea de la Agnadello, si, ulterior, revoltă terraferma din 1509 lucrarea lui Bembo nu prea le face dreptate. Cel mai
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
latină. Istorie fiorentine [Istorile Florentine] ale lui Machiavelli i-au fost prezentate lui Clement VII în 1525, dar ele au fost publicate numai în 1531, la patru ani după moartea autorului. Inițial, solicitat să scrie despre perioada de la 1434 până la papalitatea din timpul lui Leo al X-lea, Machiavelli a început mult mai devreme, luându-i pe Biondo și Bruni drept modele, astfel că a început cu invaziile barbare și a subliniat, ca Bruni, importanța anului 1250 pentru declinul împăraților germani
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
general puterea și autoritatea conducătorului laic; ele nu se opuneau fățiș influenței statului. Autoritățile politice și religioase aveau deci tendința de a conlucra împotriva dușmanilor interni și externi. Mai mult, biserica orientală nu a edificat o instituție centrală dominantă ca Papalitatea de la Roma. Patriarhia de la Constantinopol se bucura de un mare prestigiu și de o mare influență, dar patriarhiile și arhiepiscopiile naționale înființate în cele din urmă în statele balcanice și în Rusia exercitau o influență directă asupra membrilor lor. Dat
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dramatic puterea imperiului, pentru care zona respectivă avea o mare importanță ca sursă de forță de muncă, hrană și impozite. Cucerirea Pămîntului Sfînt de către un stat musulman a dus în Occident la organizarea cruciadelor. În ciuda faptului că erau finanțate de papalitate, aceste campanii militare erau dirijate de cavaleri apuseni care nu respectau nici o regulă, erau nestăpîniți și însetați de putere, dovedindu-se curînd mai puțin interesați de religie, cît de întemeierea în Orient a unor regate proprii. Ei nu erau în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
astfel una dintre primele aliate europene ale statului otoman. Reforma din Germania a creat și ea o diversiune benefică pentru guvernul otoman. Principii luterani ezitau să facă front comun împotriva forțelor musulmane, întrucît o asemenea acțiune ar fi putut ajuta papalitatea și țările catolice. În aceste condiții favorabile, Soliman a inițiat o serie de campanii în Balcani. El a cucerit în 1521 Belgradul, un oraș de o mare importanță strategică. Cea mai mare victorie a lui a fost însă repurtată în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dintre ei, iar o parte dintre aceștia cooperau cu ocîrmuirea otomană. Scanderbeg, care este eroul național al Albaniei, a murit în 1468, dar rezistența a continuat. Centrul ei erau zonele muntoase înalte, iar ajutorul venea din partea statelor italiene și a papalității. Dominația otomană totală a fost realizată abia în secolul următor. În acest moment, ținuturile albaneze erau devastate. Din cauza situației interne precare, mii de albanezi au emigrat. Deosebit de importantă a fost stabilirea unui mare număr din ei în regatul Neapolelui, unde
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Pentru acest eșec, sultanul a pus ca vizirul Kara Mustafa să fie strangulat, imperiul pierzîndu-l astfel pe cel mai capabil comandant militar al său. Încurajați de victorie, dușmanii otomanilor au încropit o nouă Ligă Sfîntă, din care făceau parte Austria, papalitatea, Veneția și Polonia, cărora li s-a alăturat mai tîrziu Rusia. Atacurile urmau să aibă drept țintă principalele centre militare periferice ale Imperiului Otoman. Buda, capitala Ungariei otomane, a căzut în 1686, iar Belgradul a fost cucerit în 1688. Veneția
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
III-lea, sultan, 112 Osman Pașa, 114, 310 Othman, vezi Osman, conducător turc, 40 Othon, regele Greciei, 6; 197; 210; 230; 231; 233; 234; 235; 236; 237; 262; 263; 294; 297; 344 Otto, vezi Othon, regele Greciei, 209; 319 P Papalitatea, 23 Parensov, 327; 328 Partidul Constituțional (Serbia), 218 Partidul Drepturilor (Croația), 283 Partidul Național (Croația), 274; 280; 281; 283 Partidul Rus, (Partidul Nappist) (Grecia), 204; 235 Pasvanoglu Osman Pașa, 95; 114; 117; 119; 120; 181; 193; 300 Patenta din februarie
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
băieți să urmeze aceeași cale; numai că noul regim comunist, în anul 1948, a desființat toate Ordinele religioase, așa că și seminariștii de la Hălăucești au fost trimiși acasă. Acesta era începutul persecuțiilor Bisericii lui Cristos, în principal a celei dependente de papalitate, romano-catolice. După primul Război Mondial și în satul nostru s-a înființat Școala primară, la început cu 4 clase; până atunci, puțini copii frecventau Școala elementară din Botești, centru de comună situat la o distanță de cca. 2 Km. Primul
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
măsuri etern provizorii, mereu în pericol. În afara disensiunilor interne întreținute de această "problemă romană", pe atunci încă arzătoare (la ceremoniile de la Sfîntul Petru, atunci cînd Pontiful apărea pe Sedia gestatoria, mulțimea îl saluta prin strigăte repetate de "Trăiască papa rege"...). Papalitatea luase atitudine în favoarea revendicărilor muncitorești într-o enciclică răsunătoare și directive date clerului din regiunile industriale din Lombardia și Piemont. Leon al XIII-lea era numit Papă al muncitorilor. Dezvoltîndu-se cu ușurință în Germania, grație partidului catolic (pe care lupta
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sfumata" firul albăstrui, abia vizibil, ieșind dintr-un burlan îndoit, al fumului ce rezulta din arderea buletinelor de vot, că noul Pontif nu fusese ales. Lumea își amintea atunci de vechile intrigi, manevre și combinazioni relatate de atîția istorici ai Papalității și de rapoartele ambasadelor, fără a bănui că Sfîntul Colegiu, în spatele acestei fațade a Vaticanului, se afla, încă o dată și în cel mai neașteptat mod, în prezența faimosului veto, considerat perimat, lansat de un cardinal austriac, în numele Maiestății Sale Apostolice
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pe pămînt. Sigur, odinioară, Iosif al II-lea nu se considera ca atare, iar Sfîntul Scaun nu-i atribuia această calitate. Dar Franz Ferdinand era, în forul său interior, pătruns de sentimentul că Austria trebuia să fie brațul secular al Papalității și probabil, urmîndu-l pe Conrad Hötzendorf pe calea războiului, avea vederi care printr-o descindere în Italia, și repunerea Papei pe tronul său temporal, reprezentau pentru istoria Peninsulei o întoarcere în timp de cîțiva luștri. Venirea la putere a partidului
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai bine avizată, bine definită ca scop și foarte variată în execuție). Cu mult înainte de intrarea Italiei în război, mai multe hotărîri luate de puterile adversare Germaniei erau în opoziție directă cu politica Sfîntului Scaun sau, cel puțin, supărau sentimentele Papalității. Ceea ce știa Vaticanul despre anumite acorduri dintre Londra, Paris și Petersburg, despre Constantinopol și strîmtori, despre vederile rusești asupra Galiției, cu corolarul "preluării" de către biserica ortodoxă a catolicilor de rit unit sub impulsul prea cunoscutului conte Bobrinski, trezea temerile Sfîntului
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Aliații (1943). 203 Adică pe lîngă statul italian specificare cerută de faptul că Roma era și capitala Statului papal. 204 "Curi a romana" este numele dat guvernului Papei. 205 Numele de familie al papei Pius al XI-lea. 206 Culorile papalității. 207 Viitorul Prim-ministru împușcat la Sinaia în 1933. 208 Nume uneori dat MAE. 209 Aluzie la caracterul de spectacol al dezbaterilor care se desfășurau în localul Ligii Națiunilor. 210 Este vorba de C. HioHu, mareșalul Palatului. 211 Ionel I.C.
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
regelui Leopold al III-lea al Belgiei. 225 Tratatul de la Laterano (1929) dintre Statul Papal și cel Italian punea capăt conflictului născut prin ocuparea Romei, în 1870, de către trupele italiene, ceea ce lichida, de facto, baza teritorială a prerogativelor laice ale Papalității. Tratatul de la Laterano a dat naștere noului stat papal, Vaticanul. 226 Laterano este numele unei localități din preajma Romei. 227 Sume achitate creditorului de către debitor sub formă de venit periodic, reprezentînd amortizarea capitalului datorat și dobînda aferentă. 228 Adică Ministrul Învățămîntului
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
moștenirii lăsate de lumea cetăților grecești (după ce latinii integraseră întreaga cultură a Eladei la baza propriei civilizații), dar deschide și o lungă perioadă de înfruntări politice și spirituale între basilëìa, patriarhia de Constantinopol, instituția monahală din Răsărit și papalitate. La jumătatea secolului XI, emanciparea Vaticanului de sub tutela spirituală a Constantinopolului devine oficială; se anunță astfel granița spirituală care va despărți în timp cele două mari "medievalități" creștin-europene. Analiza genealogică 7 recurge la identificarea câtorva unități discursive elocvente, unele chiar
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
au decantat identitatea politică și rolul de sediu central al "unicului" imperiu creștin, ajunge, după secolul VIII, la o "regalitate sacerdotală" decadentă. Treptat, înspre marea schismă din 1054 (așa cum am subliniat deja), Roma reia, în cadrul teologiei catolice și al politicilor papalității, prin opoziție față de orientul ortodox, teoria vetero-testamentară a "sacerdoțiului regal" (o veche preocupare, încă de la Sfântul Augustin). Practic, cauzele majore ale faliei dintre pars occidentalis și pars orientalis, ale decantării a două tipuri de cultură și de civilizație − deși creștine
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Falia a fost creată de polemica ideologică, fundamentală, în jurul primatului religios, afirmată de instituțiile constantinopolitane și de biserica răsăriteană în relația lor cu cea apuseană, apărătoarea teoriei a "două puteri" necesare (Dagron, Empereur 18). Dacă atitudinile schismatice sunt asumate de papalitate în urma politicii intervenționiste imperiale (lui Constantin I și lui Iustinian I li se pot adăuga mulți alții, în special din perioada iconoclastă), nici acțiunile ei permanente, de blocare a amestecului puterii laice în afacerile interne ale Bisericii, nu sunt, la
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
încercarea de substituire a prestigiului imaginii christice cu cel al împăratului iconoclast; în al doilea, prin încercarea de a uni bisericile creștine, pentru ca imperiul bizantin amenințat militar la granițele sale orientale să fie salvat de către Europa occidentală. Blocarea negocierii cu papalitatea și anularea sprijinului armat promis basileului și patriarhului au fost impuse în cele din urmă de partida antiunionistă, care a avut câștig de cauză în secolul XIV și s-a impus definitiv prin "glorificarea" liderului său, Grigorie Palamas. Dacă, pe
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
decât basileul; el are o cunoaștere specială a naturii christice, fiind un "trimis", "vicar" sau "uns al divinității". Acest concept politic al împăratului-sacerdot, reinterpretat în spiritul creștinismului, a fost în perioada iconoclasmului una din cauzele conflictului politico-religios dintre Constantinopol și papalitate și chiar, în interiorul imperiului roman de răsărit, a înfruntării fără precedent dintre instituția basileică și instituția monahală iconodulă (cum spuneam mai devreme). Cele două mari conflicte instituționale, unul finalizat, în occident, cu așa-numita (astăzi) teorie a cezaropapismului (de aici
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
diferit unul de celălalt odată cu secolul XI. Criza iconoclasmului a lăsat însă urme adânci și în teocrația bizantină: regalitatea sacerdotală, pentru că a reprezentat marea pârghie politică a iconodulilor bizantini (partida monahală a rămas atentă și la patriarh, dar și la papalitatea aliată, opunându-se sacerdoțiului regal), a ajuns să reprezinte esența absolută a puterii. Ritualul oncțiunii împăratului de către patriarh, precum și relația instituțională dintre cei doi devin chestiuni de ordin formal, pur spectacular, din necesități mai curând de glorificare a autocrației în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a lui Christos, ci Christos devine parte a lor (Pelikan 257). Din nou se întâlnesc, în cercetarea de față, planul politic cu cel religios. Intenția unionistă a puterii basileice (care, cu acordul forțat al patriarhiei, încheie o înțelegere oficială cu papalitatea, fără succes în practică), reprezentată dogmatic de Varlaam din Calabria, a intrat așadar în conflict deschis cu teologia isihastă, dar în mod productiv. Aceasta din urmă a refăcut autoritatea spirituală patristică, printr-o interpretare nu revoluționară, ci, dimpotrivă, respectuoasă față de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
isihast a rămas în istoria imperiului și a lumii ortodoxe atât ca rezultatul unei crize teologice de anvergură, cât și al unei crize a puterii înseși. Instituția basileică a ieșit înfrântă în ambele momente istorice. Dacă însă, în prima confruntare, papalitatea s-a situat alături de partida monahală învingătoare, a doua oară intențiile și teologiile lor au intrat într-o luptă dogmatică fără precedent, chiar dacă unele interpretări au redus-o la o dezbatere între două figuri remarcabile ale bisericii. În niciuna din
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
oaste se adunau aceste căpetenii și hotărau rostul acțiunii. O singură dată este pomenit într-un document unguresc nu-mele unei căpetenii care a trecut la creștinism împreună cu clanul său. În urma unei acțiuni misionare prelungite de convertire a păgînilor la catolicism, papalitatea a hotărît să înființeze o episcopie pentru teritoriile din sudul și estul Carpaților smulse dominației cumane. În anul 1225 cavalerii teutoni sînt alungați din Țara Bîrsei de către regele Andrei ll pentru că aceștia cu acordul papei urmăreau să creeze un stat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]