3,599 matches
-
măr, viața, viață! Din fusul ei ieșeu împărați și împărătese, prinți și prințese, șoareci și motănei vorbitori, zmei si zmeoaice cărora numai ea putea să le taie capul. Nu știu cum făcea dar înțelegea graiul florilor. În poala ei creșteau cireșele dintâi, perele cu miezul roșu, merele mari cât capul unui copil, prunele brumate, halvița și mărgelele din târg. În căruța ei trasă de cai se plimba copilăria râzând. În palma ei bătătorită creștea grâul, se rotunjea pâinea, cu mâna ei tremurând turna
BUNICA MEA EVA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364723_a_366052]
-
în 1996, pentru că tot o mai fi arzând pe vatra conștiinței sale jarul perfecționismului în arta interpretării, prin acumularea înainte de orice a unui solid fond de cunoaștere, chiar dacă până aici, deja studiase la două școli de specialitate și trecuse prin para primei ieșiri publice în spectacolul muzicii populare. Debutase din 1979 cu Ansamblul Casei Pionierilor, acum, Palatul Copiilor din Oradea, ca solist vocal. Între anii 1984-1987 s-a aliniat la treaptă avansată, Ansamblului „Lioara Bihorului” al tineretului bihorean, devenind solist, pentru ca
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
în taina mare a poamelor, smerit, Mireasma, și răcoarea, și umbra lor uitată. Mă prinde amintirea în vânătul ei fum, Prin care cresc pe poliți și rafturi, ca pe ruguri, Arzând în umbră, piersici de jar și-albaștri struguri Și pere de-aur roșu cu flăcări de parfum. Șovăitor ca robul, ce calcă o comoară Din basmul cu o mie și-una de nopți, mă-nchin: Văd pepeni verzi - smaragde cu miezul de rubin - Și tămâioșii galbeni ca soarele de vară
CĂMARA CU AMINTIRI de DAN NOREA în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349521_a_350850]
-
om pierdut! În moment ce-o să mă pupe, să o prinzi! ai priceput? Am o teamă, dacă-o scap? creanga poate să se miște; Mâna-i trec de după cap, și-i las mâna să mă muște... Eu să -ncep cu para ei!... Poftă am să gust un strop; Crengile, bătrân tei, să nu-mi miști, să stai pe loc! Nu-i bine s-o prindă frica, mi-ar fugi tocmai acum, ...Rușinoasă, în oglindă, s-ar uita cu spaimă-n sân
T E I B Ă T R Â N de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349640_a_350969]
-
fiindcă nu a plătit nicio generație impozit pentru ele; iar mama, ca și orice femeie, a fost, este și va fi mereu asociată cu merele adamice?! Uite o temă pentru feministele ovariene sau nu: de ce tocmai mere și nu prune, pere, ouă, banane? Din păcate, toate aceste substantive comune sunt compromise. Dacă v-aș da voie, ați încheia articolul sentențios, voi, Cristerieni Libenițoși Diabolicrocrieni: Ce te poți aștepta, păpușico, de la acel titlu de rubrică rizibizicios? Ți-ai făcut harakiri în stil
MIGDALE DULCI-AMARE: „GÂNDIREA OVARIANĂ” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/349680_a_351009]
-
Nu plânge, măicuță dragă, o îmbuna el, scris e să mai petrec încă mult printre voi și să ne veselim împreună, prea e frumoasă viața și plină de bucurie!” “Vai, dragul mamei, unde-i bucuria, când toată noaptea arzi ca para focului și tusea îți seacă pieptul!” “Măicuță, zice el, nu plânge, viața e un rai în care toți ne desfătăm, numai că noi nu vrem să ne dăm seama de asta, căci dacă am vrea, chiar mâine tot pământul ar
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
a prezentat cartea și nașterea ei. Volumul „Mirage" este un volum scris la „două mâini”, adică: jumătate reprezintă poeme scrise în limba română de Maria Roibu și traduse în catalană de poetul Pere Besso iar cealaltă jumătate, poeme scrise de Pere Besso în catalană și traduse de Maria Roibu în limba română. Claudiu Șarpe a vorbit despre muzică și a fost foarte amabil să ne acompanieze la pian când, fiecare, a citit din creațiile sale. Au citit pe rând: Maria Roibu
LA CENACLUL CETATEA LUI BUCUR DIN BUCUREŞTI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350473_a_351802]
-
foșnea romantic prin frunze Ți-am răpit floarea și nu te-a durut Cu dulceața trupului tău mă îmbiai în șoaptă Ca să nu trezim greierii, să nu speriem căprioarele Mai era puțin și răsarea soarele Iar tu erai deja o pară dulce, coaptă Din grădina ta nu mai voiam să ies Eram ca un cerb rănit de săgeată Mai rănește-mă înca o dată Este visul meu, eu l-am ales... VREAU SĂ TE PLIMB CU TRAMVAIUL, IUBITO Vreau sặ te plimb
POEME DE DRAGOSTE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349003_a_350332]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Vizual > LAS FALLAS DE VALENCIA Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 80 din 21 martie 2011 Toate Articolele Autorului Călătorule, de te nimerești prin Valencia în preajma idelor lui Marte, păzește-ți pielea de para focului! „Mare scofală!” - vor protesta cârcotașii, convinși de pe acum că au văzut destule rituri arhaice, de prin moși strămoși. Care mai de care se grăbesc să „ardă” iarna grea și să renască natura din cenușă. Dacii și romanii, vichingii, maiașii
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
vrei și vin roșu din strugurii mei. Dețin flori viu colorate, de prin grădini adunate, poți să privești și pescuiești, pe malul lacului cât poftești, sau la pădure ca să culegi fragi și mure. Poți culege cu plăcere : prune, mure, mere, pere și le poți pune în panere . Sunătoarea, coada calului, se culege-n timpul anului, de sânziene e mai bine, că atunci le e lor bine, a fi culese de către tine. Sunt bune la tratamente, pentru plasme, unguente, le prepari cu
I N V I T A Ț I E de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348543_a_349872]
-
și care se supunea luând forma dorită: strachină, farfurie de supă sau decorativă, ulcică, oală în toată firea sau urcior după caz. Vasele erau puse la soare să se usuce după care erau pictate. Lua nașa bătrână un fel de pară țuguiată pe care strângând-o în podul palmei cât trebuie, trăgea cu vopsea dungile mai groase, mai subțiri făcea inele, păsări, cercuri, alte desene și urma o nouă repriză de expunere la soare. Apoi, ultima, era coacerea la cuptorul mare
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
înalță osanale Părintelui din veșnicii! Ce este oare dragostea? Ce este oare dragostea? Te-ai întrebat și tu, vreodată? Misterul ei rămâne sacru Și nu-l dezleagă lumea toată... Ea trece prin furtuni adesea Și nu se udă...nicidecum... Prin para focului pășește Și este-aceeiași ca acum... E dragostea răbdarea însăși Plină de dor și bunătate, Ea nu urăște niciodată Și nu se laudă...nu bate... Mândria nu-și găsește loc În pieptul unde-i dragostea Ci ea se poartă cuviincios
OMAGIU DIVIN 2 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349373_a_350702]
-
iad. Sper comparare sugestionez să presupuneți ce s-ar putea întâmpla în țara noastră dacă un partid oarecare ar putea dobândi puterea absolută a partidului clase muncitoare complet dispărută odată cu conducătorul ei. Pericolul este acut, dar nu amestec mere cu pere. Un om bun trebuie, între altele, să fie și muncitor, Dumnezeu nu ajută decât pe acei care se ajută singuri. Și cum te poți ajuta singur? Păi ducând la gură îmbucătura cu propria mână nu aceea a servitorului lingușitor care
RAIUL, IADUL ŞI RE-REÎNCARNAREA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349752_a_351081]
-
anume din Ieșirea (cap. 3,1-4) unde se relatează momentul chemării lui Moise de către Dumnezeu și consacrarea lui ca eliberator al poporului ales din robia egipteană. Aici, autorul inspirat spune că Moise l-a văzut pe "îngerul Domnului într-o pară de foc ce ieșea dintr-un rug; și... rugul ardea, dar nu se mistuia" (3,2). Exegeza creștină tradițională a interpretat acest rug, care "ardea, dar nu se mistuia", drept o preînchipuire iconică a pururea-fecioriei Maicii Domnului și un simbol
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
căuta să se strecoare printre picioarele mele, mângâindu-le de sus în jos. Mâna mea ajunsese, avidă, la perișoarele scăpate din strânsura cupelor de la sutien. Le simțeam cum se legănau în podul palmei mele, transmițându-mi fulgere prin corp. Electrizante pere mai avea iubita mea Miruna și nu numai sânii -pară scoteau scântei în palmele mele! Coboram prin mângâieri, în timp ce gura mea pusese stăpânire peste gura ei micuță. Îi mușcam ușor colțurile buzelor, provocându-i plăcere. Unghiile sale, bine îngrijite, începeau
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
în perioada anilor 1956 ”Populația era orientată în a-și câștiga existența din turism. Astfel erau comercianți de amintiri de pe insulă diferite obiecte inscripționate cu marca ADA KALEH, produse zaharoase rahat Locum, acadele,halvița, bomboane ,dulcețuri de smochine ,trandafiri, fructe pere, struguri, țigări între care unele denumite chiar ADA KALEH . În legătură cu turismul funcționau și barcagii care transportau totul de pe un mal al insulei pe celalalt mal al Dunării : persoane ,turiști ,insulari, materiale de construcții cărămidă ,piatra, lemn ,diferite mărfuri cu care
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
frumos ca al multor angajați ai primăriei și pe deasupra și epitrop al bisericii comunale, deci cunoscător și de contabilitate financiară. Venea mama la noi în locul lui plângând tot timpul. Să fi auzit cineva blestemele bunicii. “Să-i ardă focul și para și să se înroșească ca racii fierți, așa cum le este culoarea la stindardul lor de comuniști”. Ce nu a spus bunica de supărare cred ca nimeni nu s-ar fi dorit în atenția sa de centenară. Până la urmă tata a
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
pentru vin, cognac, țuică, cu o capacitate de la 3 la 500 de litri. O noutate pentru noi o constituie butoiul dublu compartimentat pentru vin și pentru țuică. Pentru a le deosebi în partea unde este țuica are sculptate pe capăt pere, iar în partea unde este vinul are sculptați pe capăt struguri. În fața pavilionului expozițional se află Atelierul în aer liber de confecționat viori organizat de Fabrica Privată de Instrumente Muzicale „Gliga”, un elogiu adus hărniciei, migalei, bunului gust, cu care
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
ciobănească, gen zona Sibiului și piese cu iz satiric. Marin Budilcă, are 14 ani, cântă cu Ansamblul „Hora” din Reghin de 6 ani. Vrea să devină preot și este staroste la nunți, invită lumea la nuntă cu jin ars din pere, cântă la mire și mireasă „Iertăciunile” de la părinți. Pentru el muzica este un dar de la Dumnezeu pe care vrea să îl valorifice. În repertoriul său se află melodii proprii: „Am mândruță tinerică”, „Dă-i, Doamne, mândrei noroc”, „Năfrămuță cu tri
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului SUS ÎN DEAL, LA PESTIȘANI La umbrița de cerani, lele! Cerul era plin cu stele, Pădurea de floricele, Și gungureau turturele... Neicuța-n brațele mele, Îmi gusta pere și mere. Neicuța-n brațele mele, Îmi gusta pere și mere. Cu neicuța când stăteam, lele! Și de dragoste vorbeam, lele! În Înochișori ne priveam, Și gurița i-o lăsam... Să bea dor, să n-aibă sete, De iubire să
SUS ÎN LEAL, LA PESTIŞANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348089_a_349418]
-
2011 Toate Articolele Autorului SUS ÎN DEAL, LA PESTIȘANI La umbrița de cerani, lele! Cerul era plin cu stele, Pădurea de floricele, Și gungureau turturele... Neicuța-n brațele mele, Îmi gusta pere și mere. Neicuța-n brațele mele, Îmi gusta pere și mere. Cu neicuța când stăteam, lele! Și de dragoste vorbeam, lele! În Înochișori ne priveam, Și gurița i-o lăsam... Să bea dor, să n-aibă sete, De iubire să se-mbete. Să bea dor, să n-aibă sete
SUS ÎN LEAL, LA PESTIŞANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348089_a_349418]
-
Să bea dor, să n-aibă sete, De iubire să se-mbete. De iubirea drage-i fete. Sus în deal, la Pestișani, lele!Cerul era plin cu stele,Pădurea de floricele, Și gungureau turturele...Neicuța-n brațele mele,Îmi gusta pere și mere.Neicuța-n brațele mele,Îmi gusta pere și mere.Cu neicuța când stăteam, lele!Și de dragoste vorbeam, lele!În Înochișori ne priveam,Și gurița i-o lăsam...Să bea dor, să n-aibă sete,De iubire să
SUS ÎN LEAL, LA PESTIŞANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348089_a_349418]
-
să se-mbete. De iubirea drage-i fete. Sus în deal, la Pestișani, lele!Cerul era plin cu stele,Pădurea de floricele, Și gungureau turturele...Neicuța-n brațele mele,Îmi gusta pere și mere.Neicuța-n brațele mele,Îmi gusta pere și mere.Cu neicuța când stăteam, lele!Și de dragoste vorbeam, lele!În Înochișori ne priveam,Și gurița i-o lăsam...Să bea dor, să n-aibă sete,De iubire să se-mbete.Să bea dor, să n-aibă sete
SUS ÎN LEAL, LA PESTIŞANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348089_a_349418]
-
strajă neclintită ridicatu-mi-am privirea Sus, spre sfetnici, și văzut-am a lor fețe luminoase, Ș-am văzut maimuțăria, strâmbăturile grețoase Astor molii, astor ciocli, dezmățați copii ai spumei, Care-n aur văd, smintiții, sufletul și cinstea lumei; Inimi dogorâte-n para poftei de-a se-navuți, Stând ca viermii pe-un cadavru, ce-a-nceput a se-mpuți. I-am văzut păpuși gătite, tologiți în jețuri moi, Trântori, fără nici o grijă, și străini de-orice nevoi, Răscolind în a lor cuget
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
naștere. Suptul este prima muncă pe care și Hercules a depus-o. În nordul Europei condițiile de viață sunt mai grele, omul trebuie să muncească din greu de la fragede vârste. Consecința mamele sunt mai active în educarea progeniturilor. In sud, para mălăiață cade direct în gura lui nătăfleață. Fără muncă! Însăși religia Ortodoxă predică 200 sărbători pe an în care se usucă mâna dacă o pui pe ac sau lopată. De aceea nordicii diferă de sudici precum iarna diferă de vară
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]