574 matches
-
putea face ceea ce n-ai făcut încă. După aceea vine „asprimea realului”, vorba lui Nicolai Hartmann. Ieși din serele sistemului de învățământ, unde ți se servește mereu „viață la borcan”, conserve de viață, nu viața reală, și intri în lumea parșivă a adulților. Ești ultimul venit, nu faci parte din nici o gașcă, nu ți se acordă nici un credit în alb, ești judecat exclusiv după ceea ce faci, nu după ceea ce ai putea face. De acum înfloresc depresiile, evaziunile în alcool, în realități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
era ușor să recunoști asta pentru că toată lumea iubește fluturii și să nu-ți placă e ca și cum ai spune că nu-l agreezi pe Michael Palin sau că nu-ți plac delfinii sau căpșunele. Dar, după părerea mea, fluturii erau cam parșivi; nu erau nimic mai mult decât niște molii în haine brodate. Și, da, moliile îți dădeau fiori și, când dădeau din aripi, se auzea un sunet nesuferit, ca hârtia mototolită - dar cel puțin erau oneste; erau cafenii, erau banale, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
și o porni iar spre baie, mișcându-se mult mai natural de data asta. Am rămas amândoi tăcuți, privindu-i umerii unduitori și dosul închiloțat. — Unde or fi făcând plajă gagicuțele astea? am întrebat eu. Pe vreo insulă? — E o parșivă până-n măduva oaselor, spuse el cu ochii îndreptați spre ușa închisă. N-o să crezi, dar are fundul la fel de alb ca și chiloții de pe ea. Eileen nu vrea să se creadă despre ea că ar face nudism. Crede că asta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
împachetat lucrurile și am scris numărul de telefon pe peretele bucătăriei. A răspuns o voce de bărbat care a fost imediat de acord să-mi facă legătura. — Știam că tu ești, a spus ea repede, cu șoapta răgușită în glasu-i parșiv. — Vino aici. Hai acasă, i-am răspuns eu pe același ton. Te vreau. Acum. — O, bărbatul meu. Ce e viața fără tine? — Ia un taxi. — Un taxi? Chiar acum. Da. — Pe curând. Da. Am făcut o tură prin apartament. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
a liberat, l-au trimis telefonist în Osetia.“ Matvei aproba fiecare vorbă a mea. Apoi a mai cerut două ginuri. Le-am sorbit tăcuți, eu foindu-mă stingherit de privirea lui adâncă, gravă. A zâmbit, într-un târziu, cu sclipiri parșive. „Mă așteptam să fie așa. Voi, românii, când discutați cu noi, oricare ar fi subiectul tratativelor sau schimburilor de informații, oricum o dați, oricum o întoarceți, ajungeți tot la Chișinău. Vă proptiți de el, ca sarmaua în gâtul balenei.“ Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
iertare și o cerșim chiar și după ce am făcut răul. Așa e pustia asta de suflet al nostru. Nu ai cum să înțelegi. Voi faceți mișto de toate și vă temeți să vă urmați sufletele. Aveți teamă în voi, supușenie parșivă. De-asta și sunteți așa cum sunteți, miștociști. Nu aveți suflete libere, nu-i spovedanie în voi“. Nu îmi ardea să filosofez cu Matvei pe marginea sufletului românesc la „Podgoria“. Nici nu mă gândisem până atunci la sufletul nostru. La suflet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
larg, lăsându-i sânii aproape dezveliți, încât nu-mi dezlipeam ochii de pe silueta ei fremătătoare. Știu că Eftimiu mi-a vorbit ceva tot despre Moarte, era plictisit, poate chiar bolnav. Rostea rar cuvintele, parcă le mlădia voluptuos, cu r-uri parșive, insinuante, cu vocale răsunătoare, perverse și ele. Era ceva fascinant, oriental, în toată atmosfera salonului aceluia, dar eram atât de pierdut, încât nu reușesc să dau contur precis desenului de atunci. Știu că i-am povestit cum bibliotecara de la liceul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
în pământul din capătul unei poteci. N-aveau nici gard. — Ai auzit mașina? m-a întrebat. Instinctiv, cu o lașitate care m-a urmărit toată viața, am spus nu. De altfel, nu cred că-i lașitate. E tot felul nostru parșiv, strămoșesc de a-ți ascunde gândurile în fața celuilalt. De a nu avea încredere așa, din primul imbold, în altcineva. Am încercat mai târziu să mă dezbar de această perfidie. Nu am reușit deplin nici până acum. Tot sunt tentat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
spărtura din gard și isprăvea ce lăsase neterminat primul futălău al țării. Nu l-a luat cu el când a plecat atunci în patruzeci?! Așa l-am sfătuit eu pe rege să nu cumva să atace Bulgaria“, încheia Trombă surâzând parșiv. „Dar își mai aduce careva aminte acu’? Cum scriu ăștia din ziua de azi istoria nici nu mă mir. Am însă marea satisfacție că mi-am făcut datoria. Te-ai prins?“. Și câte altele nu făcuse și desfăcuse, după spusele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și de garoafe peste drum, la colțul străzii, ne-a zis că Își amintea de o singură persoană care se apropiase de casă recent, Însă era vorba de un bărbat În puterea vîrstei, aproape bătrîn și nițel șchiop. — Tare era parșiv, adevăru-i. Am vrut să-i vînd o garoafă pentru butonieră și m-a trimis la naiba, zicînd că e război și că nu-i momentul pentru flori. Nu mai văzuse pe nimeni. Miquel a cumpărat de la el cîțiva trandafiri veștejiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
putea să vi se pară naivă... Mă rog, e Întrebarea unui profan...” „De ce umblați cu fofârlica? Credeți că mă puteți duce de nas?!” spuse ciungul. „Întrebarea dumneavoastră nu e nicidecum naivă și asta o știți, ci cât se poate de parșivă...Ce aș putea să vă spun? Hm, ce este materia?” făcu el, mângâindu-și cu mâna dreaptă bărbia. „De-ați ști de câte ori mi-am pus și eu această Întrebare....” „Și la ce concluzie ați ajuns?” Noimann Îl urmărea, nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de cauză, să spargă cu țipetele ei plăcile de gramofon ce se Învârteau În prăvălia de vizavi. Zadarnic Însă. Toate ieșirile sale s-au soldat cu un răsunător eșec. Dușmanul ei de moarte devenea pe zi ce trece tot mai parșiv. Purnând Într-o noapte toate gramofoanele În funcțiune, el Își aprinse o țigară și, lăfăindu-se În fotoliul său, o urmări cum se agită. Învârtindu-se În ritmul unei polci, femeia-Olanda apăru mai Întîi la geam, apoi În balcon. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ai partidului de a participa la demonstrații și la distribuirea de manifeste aproape că discreditase tot ceea ce realizase sau declarase Comitetul de Apărare din Sleepy Lagoon. Scenariști, actori și alți lucrători de la Hollywood se văitau de traume ieftine, emiteau platitudini parșive și își exprimau sentimentele de vinovăție pentru că pe timpul Marii Crize încasaseră sume imense de bani, cheltuind apoi paralele pentru cauze de stânga frivole. Oameni erau mânați spre canapeaua lui Lesnick de promiscuitatea lor sau de implicarea în mașinațiuni politice jalnice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și-a-ntâiului păcat... O lacrimă-n noapte Cerul își frământă nedumnezeirea, Peste toate cerne praful de pe nori; Ai ucis în noapte vise și iubirea Eu m-am veștejit galben până-n zori. Degetele plâng pe clapele arse, Frige nepăsarea ochilor parșivi, Strigă nesimțirea în ciudate farse, Ochii mei albaștri te privesc naivi. Lacrima se roagă să ramână rece, Zâmbetul se strâmbă în oglinda grea, Astăzi, înc-o moarte peste mine trece Mâine va-nflori nebunia mea. Iar mă-ntorc la mine, aripa
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Cu o unduire din șolduri, făcu să-i pice la picioare fusta veche. Mă copleși iluzia unor intimități. Dînd iar dovadă de perspicacitate, Patricia se înveselea. Cu capul plin de flăcări, am încercat s-o îmbrățișez, dar, cu o mlădiere parșivă, fata se eschivă din nou. Deși nu cumpăra nimic, Patricia îmi ceru părerea la fiecare stand din magazin. Răspundeam morocănos, deoarece treaba asta mă plictisea cumplit. Fata părea dezamăgită. Cu asprime, îmi porunci să vin la dînsa de dimineață. În
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
de noapte nu sunt niște puncte de interes reale. Nu sunt decât modalități periferice de a vă hrăni diversele forme de dependență. Când a spus asta, Josephine m-a privit până în adâncul sufletului cu ochii ăia albaștri, inteligenți, veseli și parșivi. Iar eu am urât-o cum nu mai urâsem pe nimeni în viața mea. Și, în opinia mea, urâsem din belșug. S-a întâmplat ceva, Rachel? m-a întrebat ea. — Am înțeles, am șuierat eu cuprinsă de furie. Deci dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
nu m-a luat în seamă. —Te-am urmărit, Rachel, știm. Ești obsedată de greutatea ta. Ceea ce nu te împiedică să înfuleci o grămadă de ciocolată și de chipsuri. Am plecat capul rușinată. —Trebuie să recunoști, mi-a spus ea parșiv, după tot tam-tamul pe care l-ai făcut că ești vegetariană, n-ai murit de foame. Dar nimic nu-mi putea întuneca starea de spirit pentru mult timp. Eram atât de entuziastă încât eram dispusă să recunosc că se putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
N-ai voie să pleci la New York, a zis ea. Acordă-ți un an în care să te faci mai bine. Și vrei să spui că n-ai fi făcut sex cu Luke? m-a întrebat ea cu un zâmbet parșiv. Am reușit să mă abțin să nu izbucnesc într-un șir de înjurături la adresa lui Luke, dar se citea pe fața mea cât îl uram. —Luke e un bărbat excepțional, a spus Josephine. Poate că acum nu gândești așa despre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
datorită asprimii sale nefaste, de plumb, datorită răutății ce abundă și întunecat, din lipsă de autori...“ Tolea o privea fix pe domnișoara Gina, așteptând confirmarea, bucuros că poate angaja o discuție amicală cu o atât de instruită ascultătoare... Zâmbetul ei parșiv era un bun stimulent pentru sfidătoarele sale prelegeri. Dar nemaipomenitul Gerbert, papa Silvestru, ce zici de el? Ideea imperială și cea romană, amintire și speranță, să consoleze marile tristeți ale lumii? Genere graecus, imperio romanus. Grec - prin naștere, roman- prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
zâmbise. Nu, deloc, deloc. Dar dacă vreți, cumva, să plecați acasă... Putem pleca, oricând. Am terminat, de fapt, am terminat. — Nu-ți fă griji, pot dormi și aici. Stai liniștit. Văd că te interesează mapele, te interesează. Un zâmbet protector, parșiv. Privi tava cu tartine, ceașca cu ceai de care musafirul nu se atinsese și se retrase. Tolea ieșise târziu din cameră. Se înclinase, fără măcar să-și privească gazda și se trezi în fața scării. Când să pună piciorul pe prima treaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
să vă amintiți. Singurul tablou în care nu v-ați mai înscris numele, cum obișnuiați. Nici numele modelelor, cum făceați la portrete... — Ce e în plicul ăla? De ce l-ai ascuns? Amor? Scrisorele parfumate? O, cât le-am mai iubit, parșivele... O viață lungă și glorie lungă înseamnă și... — Nici un nume în alegorie. Dar latina, dar motoul? EX PRAETERITO... PRAESENS PRUDENTUR AGIT... NI FUTURA ACTIONE DETURPET. V-amintiți? Din experiența trecutului, din trecut, adică, acționează prezentul. Acționează cu prudență. Cu pru-den-ță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
îngrijim, din când în când. Mai pot, sunt încă viguros. N-am scăpat de păcatul ăsta, vigoarea. Diavolița profită. Mă lasă să profit, vreau să zic. Viguros, ca un nebun... Dar m-am molipsit și am 99 de ani. Microbi parșivi, ca timpurile astea, n-am să scap. Sunt pe moarte, ți-am spus. — Monstrul tricefal e oriental, dar ați urmat Europa. Nu zoomorfă, ci antropomorfă. Europa, adică Apollo și Christ? Lupul înfometat, devorând amintirile. Leul atotputernic și dominator, prezentul. Viitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cu Pamela Anderson. Ocupat! Îl las pe Goethe pe fundul unui lighean ruginit și dirijez găinile din curtea din spate. Le împing până sub geamul de la camera mea, unde se aude glasul Sabinei. Pentru găini asta e o zonă umedă, parșivă, întrucât pe fereastra aia ies eu să le stropesc în ochi cu seringa pregătită din timp. Cocoșul Romică se agită și se înfoaie, nevestele lui cotcodăcesc, cârâie. Aud vocea iritată a Sabinei: non capisco affato che cosa stai dicendo! Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
au fost spălate vreodată? Măcar în bășcălie? vrea să afle Nae. Bineînțeles că da! Chiar acuși...! îi răspunde Vierme afectat, în timp ce se apucă să clătească recipientele, sub jet de apă simplă, rece, într-o chiuvetă de fontă coclită, ce rânjea parșivă din smalțul sărit, chiuvetă încastrată temerar în peretele de vis-à-vis de pat, dedesubtul unei oglinjoare dreptunghiulare pentru bărbierit, cu argintul ei înfiorător și iremediabil împăienjenit, de bătrânețe. Terminând în trei secunde operațiunea salutară de igienizare, Bossul revine la oalele canope
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
fi fost vreo greșală de tiparniță. Exclus, exclus, mai ales că se fotocopiază electronic, la o scară industrială, un model verificat, preexistent. Dar, dacă, prin absurd, s-a scos taman acuma o întreagă tranșă de calendare, cu o asemenea eroare parșivă, era un semn suficient de fin, ca să mă conectez! Cu atât mai mult cu cât, așa cum ți-am povestit deja, indicația despre locația găselniței, mi-au furnizat-o motanii! Interesant, interesant. Ai fler, nimic de zis! Și-atunci, am raționat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]