2,686 matches
-
intelectualului, și corintic, corespondent apariției conștiinței politice a omului modern. Evident, operele epice ale lui I. D. Sîrbu aparțin corinticului, care, deseori, după cum arăta Manolescu, își îngăduie "să abordeze frontal, deschis și radical politicul și să mitizeze politicul, apelînd la alegorie, parabolă, utopie". Adoptînd o atare modalitate de expresie în Lupul și Catedrala, Sîrbu îl situează pe Narator în centrul discursului, nu doar prin faptul că discursurile tuturor celorlalte personaje se raportează direct la spusele sale, ci și prin conținutul monologului său
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
Cosmin Ciotloș Dacă multe din parabolele zen asimilate rapid în vestul european vorbesc despre azvârlirea săgeții fără a avea în minte obiectivul, fără a tremura la gândul rezultatului final, povestea pe care Cosmin Perța a publicat-o de curând la Cartea Românească aruncă - temerar - toate luminile
Testul de paternitate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9135_a_10460]
-
abstracte în tinda cu familiarități, unde orice își poate da seama ce va să spună predicatorul. Locuri comune, de tipul femeie-floare, sau virtute-poamă frumoasă ancorează aceste cugetări în schema populară, nededată la complicării. Pildele tălmăcite sînt, în felul lor, niște parabole, din care Iordache Golescu extrage un sens destul de evident, însă util pentru a pune la locul ei câte o întorsătură de frază pe care, trecându-i vremea, nu mai știi de unde s-o iei: "Casa ce nu troncănește pustie se
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]
-
într-un acces de friguri, versurile amestecate ale copilăriei lor, versuri de îmbărbătare, de dragoste de o țară cândva frumoasă. Amintite într-o altă țară, în care "telefonul devenise cea mai mare notă de plată". Teleconferință cu trecutul. Oceanul e parabola evadării, în vechea înfruntare dintre om și mare. Mai ușoară și mai dreaptă decât cea de odinioară, "pentru susținerea unui suflet neîntinat". Durerea fizică e luată ca analgezic pentru durerea morală. Merită o mențiune specială cronica întoarcerii, numită, nu fără
Oameni la apă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9261_a_10586]
-
care o induce: sentimentul că memoria, timpul și conștiința sunt mutabile și în ultimă instanță imposibil de cunoscut. Robert M. Detman în Rain Taxi, vol. 12, nr.2, vara 2007: Vain Art of the Fugue de Dumitru }epeneag este o parabolă ireală a vieții și luptei în societatea modernă. Punând accent pe limbajul artistic, lucrarea lui }epeneag poate fi legată de tradiția literaturii absurdului ca în scrierile lui Samuel Beckett sau Eugen Ionescu, în timp ce preocuparea pentru detalii sugerează atenția și precizia
Succesul unei traduceri by Magda Dragu () [Corola-journal/Journalistic/9263_a_10588]
-
Polirom. Tribulațiile celor doi călugări benedictini purtători de bască, prin cenușa imperiului de litere ce-și are centrul în Moldova secolului al șaptesprezecelea, poate fi citită chiar mai cu folos decât acum douăzeci de ani. Groșan a scris o superbă parabolă a descompunerii lumii comuniste românești, surpată de propria prostie și nemernicie. Finalul cărții e el însuși de-o actualitate șocantă. Risipirea românilor în cele patru vânturi, revenirea și plecarea în numele unei neașezări fără leac constituie o descriere sfâșietoare a destinului
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
bucurie și ne-am pune pe benchetuit. Sînt aproape sigur că nu veți înțelege de ce. Dacă l-ați citit pe Coelho în loc să citiți Biblia, e firesc să fi uitat (sau, iertați-mă dacă greșesc!) să nu fi auzit niciodată de parabola întoarcerii fiului risipitor. Ei bine, fiul cel rău, risipitor și leneș, lăudăros și fără suflet, exact ca un om politic român din tranziție, și-a luat partea din averea cuvenită (aici el se deosebește de politician, care a luat totul
Așa nu se mai poate! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9302_a_10627]
-
viu nu știe până când va fi viu." (p. 34). Se instalează amenințarea morții și aceasta va fi principala obsesie de-a lungul întregului roman. Călătoria spre necunoscut este un drum invizibil spre moarte. Indeterminările spațio-temporale favorizează în roman construcția unei parabole a condiției umane. O motivație a obligativității acestui drum spre necunoscut se constituie totuși, dar numai pentru deruta șătrarilor: unul dintre jandarmi insinuează că această poruncă e pentru toate șatrele din cauza războiului. Intrigate, victimele prezumtive, întrezărindu-și destinul nefast, protestează
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
această poruncă e pentru toate șatrele din cauza războiului. Intrigate, victimele prezumtive, întrezărindu-și destinul nefast, protestează zadarnic că ele nu au nimic cu războiul, pentru că, după cum explică jandarmul, "se pare însă că războiul are ceva cu voi" (p. 35). Sensul parabolei se profilează astfel foarte clar din primul capitol al romanului. Urmărim apoi secvențele acestui drum lent, străbaterea lui neliniștită, pierderea primilor oameni din șatră pe drum (o femeie care naște moare împreună cu copilul, apoi un copil e victima unui accident
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
înțeleg de ce. Proza ei interbelică era o joacă vag sentimentală, în limitele obișnuite ale literaturii feminine tinere din epocă, deși fără despletiri lirice. Cuvântul din cuvinte e, în schimb, o carte cu miză maximă. Îndrăzneață stilistic, originală și bătăioasă. Este parabola unei lumi totalitare, în care, azi, se poate recunoaște România dintre 1948-1989. Ar fi putut contura o utopie neagră, dacă n-ar fi, în fond, un roman realist, ascuns în limbaj esopic. Este, probabil, primul roman politic esopic scris în
Povești pentru adulți by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9404_a_10729]
-
sunt. Ne rămîne libertatea să divagăm pe aceste teme, nu un film antisistem, ci un film cu o poezie aparte a libertății pe care o simți cînd deschizi cărțile marilor poeți americani. Poate că filosofia succesului incarnată de Richard este parabola filmului, succesul este o marotă, atît de seacă, atît de inconsistentă sau, cum ar zice Bob Dylan, "The answer my friend is blowing in the wind, the answer is blowing in the wind". În mod cert, Richard este un produs
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1978; Dincolo de dragoste, roman, Ed. Eminescu, București, 1979; Eternități de o clipă, schițe, Ed. Eminescu, București, 1982; Singurătatea pământului, roman, Ed. Eminescu, București, 1985; Prietenii lui Arthur, carte pentru copii, Ed. Ion Creangă, București,1986; Commentarius perpetuus, parabole, în colaborare cu Mircea Ivănescu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1986; Maia, roman, Ed. Eminescu, București, 1988; Împăratul vrăjitor, carte pentru copii, Ed. Transilvania, Sibiu, 1990; Ce povestesc icoanele, Ed. Transilvania, Sibiu, 1991; Fluturele negru, roman, Ed. Imago, Sibiu, 1994; Neliniștea cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
electrice ritmuri din Elvis Presley cu pigment local. Combinația îl amintește pe Kusturica din vremurile bune, - ultimele filme ale sale denotă manierizarea -, însă cu ceva cu totul personal care stă într-un dozaj al burlescului și ludicului carnavalesc. Nu o parabolă ca în Underground a unei Serbii scindate de conflictele fratricide ne oferă Nemescu, ci filmul realist al unei Românii rupte în două, care încearcă în zadar să-și revină, să reînoade firul dintre trecut și prezent, să regăsească drumul pierdut
Balcania Dream: Un certain regard by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9594_a_10919]
-
recupereze (într-o formă "complet revăzută și mult modificată") primele 180 de pagini de acolo, adică șase fragmente memorialistice, dublate în Covorul cu scorpioni. Titlul acestui volum nou și vechi, recuperator la figurat, dar și la propriu, conține aparent o parabolă ce va fi limpezită pe parcursul lecturii. Nu e așa, deoarece între covorul de Smirna, alb, cu scorpioni oranj, din casa bunicilor și, pe de altă parte, traiectoria unui intelectual onest aflat "sub vremi", nu există congruență. Titlul vechi mi se
Sfârșit de partidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8029_a_9354]
-
de pe o bicicletă chagalliană. În plus, țin să vă mărturisesc faptul că Franz Kafka mi-e tot timpul un martor fidel și-atunci eu zămislesc realitatea ce înseamnă viața transpusă în vis și posibilul în imposibil și oximoronul tradus în parabolă și metafizicul în sublim. Dar trebuie, firește, ca totul să se desfășoare într-o altă tensiune a metaforei. Oare viața noastră nu e suprarealistă? Să vă mai mărturisesc ceva: într-o seară târzie l-am întâlnit pe cetățeanul Kafka la
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
și fiul (un veritabil debut al realismului psihologic în Europa, unde personajul încetează să mai fie, bogumilic, bun sau rău și devine, în acord cu rigorile umanității, o entitate expusă ambiguităților și contradicțiilor etice), pînă la Bleak House/Casa umbrelor (parabola sofisticată nu doar a unui sistem juridico-social supus corupției, ci a unui întreg mentalism pernicios ce se hrănește, morbid, din propria sa maladie). Între ele, Great Expectations/ Marile speranțe (reeditat constant și în versiune românească*) ocupă un loc special, deschizînd
Cronica unui paricid epic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7718_a_9043]
-
pe care o capeți urmărind digresiunile lămuritoare ale lui Arasse este că orice tablou începe să fie văzut abia din momentul cînd cineva îl comentează sub ochii tăi. Pînă atunci, vedeai figuri, culori și contururi, ba puteai chiar să sesizezi parabola sau motivul mitologic din care se inspirase pictorul, dar nu puteai să stabilești acele conexiuni geometrice, perspectivale sau simbolice care leagă toate amănuntele într-un tot înzestrat cu o semnificație organică. E nevoie de cineva care să-ți ghideze privirea
Privirea oarbă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7727_a_9052]
-
Oprișan, fiind "realiste și sobre, fără intruziunea fantasticului, punând la contribuție doar inteligența, narațiunile reprezintă adevărate provocări ale spiritului - spre a răspunde la întrebările formulate sau spre a medita la adâncimea sfaturilor cuprinse în haina narativă. în straiele atractive ale parabolei mai ales, dar și ale povestirii obișnuite, ele materializează explicativ-ilustrativ principalele precepte morale sau deschid orizonturi noi de înțelegere a universului, a umanității în genere și a omului în special." Punând în practică o metodă științifică, I. Oprișan a înregistrat
Basme fantastice românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8191_a_9516]
-
pedeapsă suplimentară. În final, așezat într-un jilț, unul dintre seniori urmărește cu binoclul de la fereastră torturarea și uciderea tinerilor de către ceilalți trei, asistați de locotenenții lor. Pier Paolo Pasolini, om de stînga, marxist declarat, a dorit să realizeze o parabolă a regimului totalitar nazist, iar referințele care dau culoare istorică filmului, dincolo de decoruri și costume vorbesc despre această manipulare distructivă a puterii. Cei patru enunță apoftegma sub egida căreia se vor derula evenimentele: ŤTotul este bun cînd e excesiv!ť
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
et Sade), unul dintre exegeții redutabili ai operei lui Sade. Experimentul celor patru a fost realizat de ambele totalitarisme care au cuprins Europa, de cel nazist și de cel comunist. Primul este mereu luat în discuție, iar regizorul a orientat parabola totalitară a societății sadiene spre nazism. Filmul revăzut în lumina care vine de la Răsărit, a experienței totalitare comuniste relevă același profil sadomasochist de teroare dus la apogeu în Experimentul Pitești, unde ex-studentul }urcanu, cu concursul vinovat și interesat al forurilor
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
ce voia să spună, nu fără anumite alambicări. Dar nu este oare literatura, în una dintre definițiile ei acceptabile, un limbaj deviat? Directețea protestului anti-comunist aparține discursului politic și disidenței explicite. Romanul trebuie să-și cultive forma simbolică, fie prin intermediul parabolei, fie pe calea eseului aluziv și a meditației morale despre dezumanizare, frică, delațiune, teroare, demnitate și alienare. Medicul Ion Cristian arată foarte clar în ce constă pericolul nazismului (pe care l-a denunțat în mod direct) și efectele nefaste ale
Romanul conștiinței etice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9633_a_10958]
-
Cistelecan). Este o utopie, prin idealismul său total, prin geografia sa carpatică dar trans-pământeană. "A-topos", adică loc/țară imposibile ... Și totuși, ușor de recunoscut sursa inspirației: "lagărul socialist" estic, cu dictatura cea mai "perfecționată" din câte a cunoscut istoria. Parabola concentraționară și utopia se întâlnesc, se îngemănează. Căci și în istorie, comunismul începe ca o utopie, sfârșește ca o crimă; și din el mai supraviețuiesc cioburi psihice, emgrame mintale. În al treilea rând, sau mai presus de planurile semnalate, este
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
că m-ați întrebat ce loc are acest roman în scrisul meu. Deși are o factură aparte, Grădinile ascunse stă în continuitatea romanului Muntele calvarului (ducând mai departe teza precarității legii) și a romanului Păsările cerului (și acolo este vizibilă parabola concentraționară). Dar, mai ales, Grădinile ascunse are un loc aparte prin aceea că îl simt ca pe ultimul meu roman. Si având în vedere că a mijit prin 1973, se poate spune că este și primul, și ultimul ... Așa, câte
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
ComunIQue: Dacă vi s-ar cere 10 puncte dintrun proiect de eficientizare și de Îmbunătățire a imaginii culturii balcanice, care ar fi acela? Bogdan Ulmu: O-ho! Mă supraestimați! La Întrebarea asta nu-s pregătit să răspund! Revista ComunIQue: Ce parabolă v-a pus mai mult pe gânduri? Bogdan Ulmu: Rostul parabolei este să Îngîndureze. Sunt prea multe și nu avem aici răgazul să le comentăm. Mă pasionează Însă, de decenii, judecățile lui Solomon („și tu ai dreptate!”, sau Cercul de
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
eficientizare și de Îmbunătățire a imaginii culturii balcanice, care ar fi acela? Bogdan Ulmu: O-ho! Mă supraestimați! La Întrebarea asta nu-s pregătit să răspund! Revista ComunIQue: Ce parabolă v-a pus mai mult pe gânduri? Bogdan Ulmu: Rostul parabolei este să Îngîndureze. Sunt prea multe și nu avem aici răgazul să le comentăm. Mă pasionează Însă, de decenii, judecățile lui Solomon („și tu ai dreptate!”, sau Cercul de cretă caucazian - dramatizată de Brecht). Revista ComunIQue: Credeți că există posibilitatea
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]