783 matches
-
sub oblăduirea Mănăstirii Bistrița, județul Neamț. În noiembrie 1993, ca urmare a unui scurtcircuit, biserica Schitului Dumbrăvele a ars până în temelii. În urma incendiului au scăpat ca prin minune doar icoanele din biserică. În prezent, acestea pot fi admirate în noul paraclis; icoana mare a Maicii Domnului - Axionița se află în noua biserică. Actuala Mănăstire Dumbrăvele a fost construită între anii 1994-1998, în vremea arhipăstoririi Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Daniel, prin osârdia Arhimandritului Pavel Toderiță, care, în data de 6 decembrie 1993
Mănăstirea Dumbrăvele () [Corola-website/Science/312437_a_313766]
-
anul 1947, ieromonahul Glicherie Tănase (1891-1985) și schimonahul David Bidașcu (1885-1961) au construit la Slătioara o biserică-paraclis de lemn cu hramul "Schimbarea la Față a Domnului". Clădirea era lungă, avea un hol pe mijloc, pe ambele laturi chilii și la capăt era paraclisul. Cu timpul, biserica de lemn a început să se deterioreze și a necesitat efectuarea de reparații capitale. În noaptea de 14 spre 15 februarie 1952, s-a organizat o descindere a organelor de securitate la , fiind arestate 11 persoane printre
Mănăstirea Slătioara () [Corola-website/Science/316983_a_318312]
-
urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni. Celelalte trei monumente sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ansamblul mănăstirii Bogdana (secolele al XVII-lea-al XIX-lea), aflat la de satul Bogdana, ansamblu cuprinzând biserica „Pogorârea Sfântului Duh și Sfânta Treime”, paraclisul, stăreția, chilia, turnul clopotniță și zidul de incintă; biserica de lemn „Sfântul Dumitru” (1806) din satul Negoiești; (1817) din același sat (cătunul Gârbovana) și (1900) din satul Ștefan cel Mare.
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
ipostază tânără, Mircea se regăsește în frescele ctitoriilor sale de la Brădet și Cozia. În primul caz, domnitorul poartă o coroană dublă și costum specific secolului al XIV-lea. Se regăsește alături de doamna Mara, însă fără fiul Mihail. La Cozia, în paraclis (sau bolniță, cum mai e cunoscut), Mircea apare cu părul netăiat și o coroană similară străbunicului său Basarab I. Costumul său este bine detaliat, pieptarul prezentând patru vulturi bicefali bizantini ce semnifică rangul de despot al voievodului. Pantalonii sunt strâmți
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
urmele lăsate de un proiectil, care a explodat în apropiere. La data de 30 mai 2003, cu binecuvântarea arhiepiscopului Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților și cu purtarea de grijă a parohului, pr. dr. Florentin Loghinoaia, s-a început construirea Paraclisului „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, ridicat pe locul vechii case de prăznuire (din scândură de brad acoperită cu azbest) a Bisericii „Sfinții Voievozi”. La 29 mai 2005, IPS Pimen a sfințit cele două cruci înălțate deasupra altarului și turnul paraclisului
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
Paraclisului „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, ridicat pe locul vechii case de prăznuire (din scândură de brad acoperită cu azbest) a Bisericii „Sfinții Voievozi”. La 29 mai 2005, IPS Pimen a sfințit cele două cruci înălțate deasupra altarului și turnul paraclisului. Paraclisul a fost sfințit de către același înalt ierarh, în fruntea unui sobor de preoți și diaconi, la 31 mai 2009. Cu acest prilej, ierarhul a depus în Biserica „Sfinții Voievozi” medalionul cu sfintele moaște ale Sf. Mc. Gheorghe, Sf. Mc.
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, ridicat pe locul vechii case de prăznuire (din scândură de brad acoperită cu azbest) a Bisericii „Sfinții Voievozi”. La 29 mai 2005, IPS Pimen a sfințit cele două cruci înălțate deasupra altarului și turnul paraclisului. Paraclisul a fost sfințit de către același înalt ierarh, în fruntea unui sobor de preoți și diaconi, la 31 mai 2009. Cu acest prilej, ierarhul a depus în Biserica „Sfinții Voievozi” medalionul cu sfintele moaște ale Sf. Mc. Gheorghe, Sf. Mc. Haralambie
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
prilej, ierarhul a depus în Biserica „Sfinții Voievozi” medalionul cu sfintele moaște ale Sf. Mc. Gheorghe, Sf. Mc. Haralambie și Sf. Mc. Ioan cel Nou, medalion adus de la Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Rădășeni de către preotul Petru Irimescu. Paraclisul are un cerdac din lemn și un turn, având o lungime de 51 de metri. El este compartimentat în pronaos, naos și altar. Catapeteasma paraclisului a fost confecționată din lemn de stejar de meșteri din părțile Neamțului și pictată de
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
medalion adus de la Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Rădășeni de către preotul Petru Irimescu. Paraclisul are un cerdac din lemn și un turn, având o lungime de 51 de metri. El este compartimentat în pronaos, naos și altar. Catapeteasma paraclisului a fost confecționată din lemn de stejar de meșteri din părțile Neamțului și pictată de frații preoți Daniel și Gabriel Ciofu, care au zugrăvit și pereții paraclisului. Printre picturile de pe pereții naosului sunt de menționat două scene: Cavalcada apărătorilor Ortodoxiei
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
de 51 de metri. El este compartimentat în pronaos, naos și altar. Catapeteasma paraclisului a fost confecționată din lemn de stejar de meșteri din părțile Neamțului și pictată de frații preoți Daniel și Gabriel Ciofu, care au zugrăvit și pereții paraclisului. Printre picturile de pe pereții naosului sunt de menționat două scene: Cavalcada apărătorilor Ortodoxiei și Adormirea Sfântului Ștefan cel Mare. Pronaosul paraclisului are o lungime de 18 m și o lățime de 7 m, aici fiind amenajată o sală de mese
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
de meșteri din părțile Neamțului și pictată de frații preoți Daniel și Gabriel Ciofu, care au zugrăvit și pereții paraclisului. Printre picturile de pe pereții naosului sunt de menționat două scene: Cavalcada apărătorilor Ortodoxiei și Adormirea Sfântului Ștefan cel Mare. Pronaosul paraclisului are o lungime de 18 m și o lățime de 7 m, aici fiind amenajată o sală de mese pentru circa 200 de persoane aflate în nevoi. Biserica de lemn din Bogdănești este construită în plan triconc (în formă de
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
germanic.Mai târziu,după ce majoritatea popoarelor anglo-saxone s-au convertit la creștinism,vikingii din Scandinavia au sosit,aducând cu ei păgânismul nordic. Variatele religii și istoria etnică a Angliei a lăsat o gamă largă de edificii religioase - biserici,catedrale,capele,paraclise,sinagogi,moschei și temple.Pe lângă importanța sa spirituală,arhitectura religioasă include clădiri importante pentru industria turismului și de mândrie locală.Ca urmare a Reformei,catedralele vechi au rămas în posesia celor stabilite biserici atunci(curios,în Liverpool designul ultramodern de
Religia în Anglia () [Corola-website/Science/319536_a_320865]
-
și a adus sfintele ei moaște în Țara Românească. Le-a așezat în Biserica Domnească, în orașul Argeș. Acolo au stat sfintele ei moaște până la zidirea Mănăstirii Curtea de Argeș de către Neagoe Basarab. Aici au fost mutate, iar acum se află în Paraclisul Mănăstirii Curtea de Argeș. Și acolo fiind, face multe minuni, dând tămăduiri de tot felul de boli celor ce aleargă cu credință la sfintele ei moaște. În fiecare an, la 7 decembrie, sfintele sale moaște sunt scoase afară din paraclis și racla
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
află în Paraclisul Mănăstirii Curtea de Argeș. Și acolo fiind, face multe minuni, dând tămăduiri de tot felul de boli celor ce aleargă cu credință la sfintele ei moaște. În fiecare an, la 7 decembrie, sfintele sale moaște sunt scoase afară din paraclis și racla este deschisă, fiind puse într-un pavilion special amenajat din fața bisericii mănăstirii, pentru ca mai ales în această zi credincioșii, care se adună în număr mare la prăznuirea ei, să li se poată închina. Documentele istorice arată însă că
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
și Nicolae Alexandru, fiul său. rămân acolo pană în anul 1893, când,datorită stării de degradare în care se află biserica, sunt mutate în biserica Sfântul Gheorghe, apoi în biserica Adormirea Maicii Domnului-Olari. În timpul primului război mondial sunt duse în paraclisul Mănăstirii Antim din București, apoi revin la Curtea de Argeș și sunt găzduite în marea biserică ctitorită de Neagoe Vodă Basarab. Racla în care se odihnesc moaștele Sfintei Filofteia a fost restaurată în anul 2004, la Monetăria Statului. S-a drapat lemnul
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
au făcut prin osârdia și cheltuiala ieros(hi) monah Teodor proin nacealnic schitului Orgoieștii noi, hramul Sfântului Neculai. Teodor Maricaș, Ion Lazăr maistr(u) t(urnător) a clopotariu. 1840"”. La circa 20 metri est, de biserica schitului a existat un paraclis care, a fost demolat în prima jumătate a anilor 1800. În locul acestuia s-a început construirea unui nou paraclis, din cărămidă, la câteva zeci de metri sud de biserică. Această construcție a fost ridicată până la înălțimea ferestrelor, apoi, lucrările au
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
Maricaș, Ion Lazăr maistr(u) t(urnător) a clopotariu. 1840"”. La circa 20 metri est, de biserica schitului a existat un paraclis care, a fost demolat în prima jumătate a anilor 1800. În locul acestuia s-a început construirea unui nou paraclis, din cărămidă, la câteva zeci de metri sud de biserică. Această construcție a fost ridicată până la înălțimea ferestrelor, apoi, lucrările au fost sistate. Catapeteasma pentru acest paraclis, care era depozitată în podul bisericii a fost luată de stat, și dată
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
prima jumătate a anilor 1800. În locul acestuia s-a început construirea unui nou paraclis, din cărămidă, la câteva zeci de metri sud de biserică. Această construcție a fost ridicată până la înălțimea ferestrelor, apoi, lucrările au fost sistate. Catapeteasma pentru acest paraclis, care era depozitată în podul bisericii a fost luată de stat, și dată bisericii Sfinților Treierarhi din Bogdana, în anul 1885. În anul 1862, se introduce limba română în biserică.
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
unui patrulater neregulat (trapezoidal), întărite cu contraforturi interioare și exterioare, fără turnuri de apărare. Ansamblul arhitectural este format din trei clădiri (biserica principală „Sf. Auxentie”, turnul-clopotniță de pe latura de est cu o înălțime de 26 metri și o clădire cu paraclis la etaj pe latura de vest, unde se află intrarea în incinta mănăstirii). a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul . Ansamblul este format din 7 obiective: O comunitate armenească s-a
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
întorcându-să, au lăsat oaste cu bucate în cetate, în Neamțu, și-n Sucevi, în mănăstirea armenească, și-n Agapie în mănăstire, și-n Săcul, și-n Câmpul Lungu, și-n Hangu.”" De atunci datează și unele grafite aflate pe pereții paraclisului din clădirea vestică. Cu acest prilej, mănăstirea a fost înconjurată cu un zid de incintă, cu bastioane la colțuri. Tot polonezii au ridicat valul de pământ ce înconjoară mănăstirea pe laturile de nord, est și sud, între valul de pământ
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
întregului monument. Lucrările au avansat lent din cauza lipsei banilor, biserica a fost văruită pe interior și exterior, iar în prezent s-a realizat acoperirea cu tablă a turnului-clopotniță. Cu câțiva ani în urmă, versantul Zamca a alunecat spre vest de lângă paraclisul mănăstirii și s-a prăbușit o bucată de deal, cu tot cu pădure, la vreo 20 m adâncime și la circa 20 m de zidul de vest al Mănăstirii Zamca, punând în mare pericol acest monument. Este necesară consolidarea versantului, deoarece mănăstirea
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
loc infiltrații majore de apă de la zăpezi și ploi, care penetrează în pământ și alunecă pe sub mănăstire în prăpastia dinspre Șcheia. Specialiștii afirmă că dacă se mai produce o alunecare de teren, aceea va atrage după ea jumătate din mănăstire, paraclisul și jumătate din incintă, până aproape de biserică. Biserica armenească „Sf. Auxentie” a Mănăstirii Zamca din Suceava a fost resfințită la 14 august 2004. Sfântul lăcaș a fost supus în ultimii zece ani unor ample lucrări de restaurare, finanțate de Ministerul
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
Au mai fost prezenți la eveniment personalități politice de etnie armeană, armeni din diaspora, ambasadorul Armeniei la București, reprezentanți din conducerea Ministerului Culturii și Cultelor și ai Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. În prezent, biserica a fost renovată, turnul clopotniță și paraclisul au fost restaurate și acoperite cu piatră, zidurile de incintă au fost înălțate și acoperite și ele cu tablă pentru a împiedica infiltrarea apei în pereți. Slujbele se fac săptămânal, mănăstirea neavând o viață monahală activă. Se organizează un mare
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
care, ulterior, a fost închisă. La parter se află un gang boltit prin care se intra în mănăstire. Urcând niște scări în spirală din interiorul curții și mergând printr-un coridor se putea ajunge la primul etaj unde era un paraclis cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul. Încăperea de la etajul al doilea avea rol de clopotniță și de loc de strajă. Turnul-clopotniță este asemănător cu alte turnuri de mănăstire din acea epoca, bunăoară cu cel de la Mănăstirea Dragomirna, iar decorația lui este
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
Edificiul, de formă dreptunghiulară, are la parter un gang boltit pe unde se face intrarea în mănăstire, acesta având două încăperi (de o parte și de alta a intrării), care serveau pe post de chilii. La primul etaj se afla Paraclisul Sfintei Maria (pe latura nordică) și două chilii. Etajul al doilea din aripa sudică a fost adăugat mai târziu, acest lucru fiind dovedit de faptul că decorația exterioară și îndeosebi brâul contorsionat de pe corpul paraclisului se continuă pe clădirea mai
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]