1,125 matches
-
personaj rupt dintr-un context relațional și îndeplinind un travaliu abstract); - povestiri generale, cu conținut vag, întâmplătoare, fuzionând într-un discurs paradoxal și incoerent; - bizarerii de limbaj, în reacția globală la probă și în relația cu examinatorul; - alterare a funcțiunii paradigmatice a limbajului în construcția tematică, datorită alterării de percepție, ceea ce schimbă semnificațiile figurii (scenei) reale cu alte semnificații proiectate; - alterare în esență a funcțiunii sintagmatice a limbajului, ce se desfășoară asociativ într-o "catastrofă a verbului"; - raționalizări, atașamente la detalii
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
natura intimă a lucrurilor” și chiar de „intimitatea religiei”. Indiferent de traseele urmate, intimitatea și-a păstrat mereu trăsăturile primare. Ca Într-o aluviune, nici unul dintre vechile sensuri nu se pierde, chiar dacă suferă unele prefaceri - de pildă, coborârea de pe verticala paradigmaticului pe orizontala sintagmaticului. Desacralizarea aceasta vizează Însă numai posibilitatea de a conferi noi sensuri unei structuri lingvistice care se revendică formulelor de comunicare esențiale. De pe la Începutul veacului al nouăsprezecelea, intimul și intimitatea au dobândit, În linii mari, toate sensurile pe
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de operă neterminată și discontinuă. Chiar dacă a scrie Înseamnă a Înfrunta experiența discontinuului 84, enunțul jurnalului nu este izolat decât În aparență. El se leagă de toate celelalte enunțuri, trecute și viitoare, pentru că legea de funcționare a jurnalului intim este paradigmatică 85. Discurs parcelat, Închis Între parantezele unei date, el abolește distanța dintre subiectul enunțării și subiectul enunțului, restabilind-o, totodată, prin fatalitatea repetiției: zilele, Întocmai senzațiilor, Întâmplărilor sau gândurilor, se succed, redeschizând ceea ce părea definitiv Închis. Adevărata calitate a jurnalului
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
lor, uneltind și scornind suplicii inimaginabile. Însă mucenicii i-au înfruntat pe acești persecutori cu forța credinței în Hristos și un curaj pilduitor pentru toate generațiile de creștini de pretutindeni și dintotdeauna. În Actele martirice sunt nenumărate astfel de episoade paradigmatice: „Probus zise: «Ori aduci jertfă, ori te pun la chinuri». Montanus răspunse: «Mă bucur dacă ai să faci așa, ca să mă aflu părtaș la patimile Stăpânului meu, Hristos». Atunci Probus dă poruncă să fie pus la chinuri; și când era
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
se închide în camera sa și scrie o lucrare în mai multe volume intitulată " Ideea de cămilă extrasă din concepția eului"), vom încerca pe cît posibil să accesibilizăm modelele generale rebarbative, să ignorăm tentațiile speculative și dimpotrivă să evidențiem exemple paradigmatice ale unei logici a concretului, a dialogului (cu paznicul, cu ceilalți savanți, dar și cu cămila ca ipostaze ale comunicării cu lumea și ale comunicării cu natura). Coprezentă în toate vîrstele spiritului (P. Lévy, 1990:90-100), oralitatea, era scriiturii și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
descifrarea unui sens, nu al mitului însuși, ci al restului: imagini ale lumii, ale societății, ale istoriei cu întrebările pe care oamenii și le pun despre ele" (C. Lévi-Strauss & D. Eribon, 1990: 197). Analiza structurală se definește prin următoarele trăsături paradigmatice (fie ele explicite-infra sau implicite): * regula imanenței (analiza structurală vizează obiectul ca sistem în perspectivă sincronică, anistorică); * regula pertinenței (analiza structurală investighează trăsăturile distinctive ale sistemului, cele care au valoare diferențială); * regula comutării (testul comutării vizînd determinarea opozițiilor binare de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Claude Lévi-Strauss Într-o interesantă încercare de definire a imaginației semnului, Roland Barthes (L'imagination du signe) distinge trei tipuri de conștiință: conștiința simbolică, verticală, care vede semnul în dimensiunea sa profundă, geologică, studiată de psihanaliză și sociologia simboluri-lor; conștiința paradigmatică, reprezentată de structuralism și avînd drept model fonologia "știința paradigmelor exemplare" și conștiința sintagmatică, orizontală (Școala formaliștilor ruși, Propp în primul rînd). Imaginația paradigmatică sau formală implică o atenție deosebită acordată elementelor recurente, matricei atemporale, constantelor (miturilor, arhetipurilor), dimensiune strălucit
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
verticală, care vede semnul în dimensiunea sa profundă, geologică, studiată de psihanaliză și sociologia simboluri-lor; conștiința paradigmatică, reprezentată de structuralism și avînd drept model fonologia "știința paradigmelor exemplare" și conștiința sintagmatică, orizontală (Școala formaliștilor ruși, Propp în primul rînd). Imaginația paradigmatică sau formală implică o atenție deosebită acordată elementelor recurente, matricei atemporale, constantelor (miturilor, arhetipurilor), dimensiune strălucit reprezentată de antropologul francez Claude Lévi-Strauss. Structuralismul lui Claude Lévi-Strauss constituie modelul nici funcțional, nici genetic, nici istoric, ci "deductiv exemplar utilizat într-o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al cărei rezultat ar ține de psihologia pură sau de fonologia pură. În fapt lingvistica operează pe terenul limitrof în care elementele celor două ordini se combină: această combinare produce o formă, nu o substanță (CLG:127. 3.2.4. Paradigmatic și sintagmatic. Ideea de cod se bazează pe faptul că persoanele care comunică dispun de un repertoriu de simboluri din care vor fi selectate cele ce urmează să fie combinate în conformitate cu anumite reguli. Armătura oricărui cod este reprezentată de două
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fi selectate cele ce urmează să fie combinate în conformitate cu anumite reguli. Armătura oricărui cod este reprezentată de două axe: una verticală paradigma (repertoriul de simboluri din care se operează selecția) și cealaltă orizontală, sintagma, în care se operează combinarea. Relațiile paradigmatice sînt relațiile in absentia care vizează posibilitatea de substituire în același punct al lanțului vorbirii, subsumată logicii lui sau...sau. Astfel în sintagma "fată frumoasă" putem înlocui lexemul "fată" cu "femeie", obținînd "femeie frumoasă", dar nicidecum *"fată femeie frumoasă". Paradigma
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cu atît cantitatea de informație va fi mai mare; de aici definiția figurii de stil ca "așteptare frustrată" sau surpriză maximă în selecția/combinarea elementelor). De fapt, pentru a descrie sistemul limbii trebuie specificate pe de o parte componentele ansamblurilor paradigmatice, iar pe de altă parte posibilitățile combinatorice din care rezultă secvențe corecte (astfel sintagma substantiv/-articol hotărît/-adjectiv posesiv este corectă în română - "caietul meu", dar incorectă în franceză "le mon cahier", eroare frecventă la debutanții români care studiază limba
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fundamentală de interpretant constituie cheia de boltă a semioticii peirciene prin noțiunea de semioză infinită (orice semn implică un altul, este generat de alte semne și instituie un sistem virtual infinit de semne). Experiența didactică și cea științifică reprezintă exemple paradigmatice de situații semiotice de semioză infinită: termenii noi sau complecși sînt interpretați prin imagini, diagrame, definiții de accesibilizare și în ultimă instanță corespondenții intraductibili din limbi străine (latină, engleză). Logician și filosof profund, Peirce introduce nuanțări subtile la fiecare componentă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
considerat un interpretant imediat de la care, prin activitatea de lectură (interpretantul dinamic), se poate ajunge la interpretarea finală, practic nelimitată, asigurată de interpretantul final. În comparație cu Saussure care privilegiază aspectul structural, acronic al limbii ca sistem, constituit pe baza opozițiilor sintagmatic/paradigmatic, sincronie/diacronie, limbă/ vor-bire, Peirce introduce presiunea contextului social materializat în norme, convenții, "habit" (obicei). Simplificînd inevitabil lucrurile (dar cum a remarcat pertinent Paul Valéry simplul este fals, dar complexul este inutilizabil), am putea spune că la Saussure domină perspectiva
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
aspectul explorator, euristic al devenirii infinite a semnelor semioza nelimitată. În fond, cele două direcții nu sînt incompatibile: semnul este baza semioticii sau practicii semnificante, așa cum semioza este spațiul formării/transformării semnelor (cf. și U. Eco, 1984). Accentul saussurian este paradigmatic și spațial, cel peircian este sintagmatic, dinamic, temporal, ceea ce nu exclude însă existența categoriei polare: contextualizarea prin conceptul saussurian de vorbire și sistematica repertoriului de semne în numeroasele clasificări peirciene. 4.2. Semn și/sau referent Dacă pentru lingvistica saussuriană
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
P. Ricoeur, 1990: 172-173). 5.6. A.J. Greimas și modelul actanțial Modelul actanțial al povestirii derivă din ipotezele lui Claude Lévi-Strauss: "ordinea de succesiune cronologică se resoarbe într-o structură matricială atemporală" (1960: 29) și A.J. Greimas: "interpretarea paradigmatică și acronică a relațiilor dintre funcții (...) permite sesizarea structurii elementare a semnificației (1966: 204). Examinînd structura elementară a semnificației narative, Greimas consideră ca invarianți actanții, predicatele și circumstanțele. Modelul actanțial oferă o nouă viziune asupra personajului, care departe de a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
funcția "lipsă, prejudiciu" reprezintă o situație, o stare), Greimas rescrie forma canonică a povestirii atît ca relație între personaje modelul actanțial -, cît și ca succesiune de acțiuni schema narativă. Ultima reformulare îi permite o nouă secvențializare în termeni de proiecție paradigmatică sau cuplare la distanță a funcțiilor polare: • plecare/vs/întoarcere; • formularea interdicției/vs/transgresarea interdicției. "În interiorul schemei sintagmatice, aceste unități paradigmatice joacă rolul de organizator al povestirii, constituindu-i într-un fel armătura. Mai mult chiar: simpla succesiune de enunțuri
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cît și ca succesiune de acțiuni schema narativă. Ultima reformulare îi permite o nouă secvențializare în termeni de proiecție paradigmatică sau cuplare la distanță a funcțiilor polare: • plecare/vs/întoarcere; • formularea interdicției/vs/transgresarea interdicției. "În interiorul schemei sintagmatice, aceste unități paradigmatice joacă rolul de organizator al povestirii, constituindu-i într-un fel armătura. Mai mult chiar: simpla succesiune de enunțuri narative nefiind un criteriu suficient pentru a da seama de organizarea povestirii, doar recunoașterea proiecțiilor paradigmatice ne permite să vorbim de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
În interiorul schemei sintagmatice, aceste unități paradigmatice joacă rolul de organizator al povestirii, constituindu-i într-un fel armătura. Mai mult chiar: simpla succesiune de enunțuri narative nefiind un criteriu suficient pentru a da seama de organizarea povestirii, doar recunoașterea proiecțiilor paradigmatice ne permite să vorbim de existența structurilor narative" (A.J. Greimas, apud J.M. Floch, 1995: 59). În plus, analiza funcțiilor revelînd existența recurențelor (trei întîlniri cu anti-subiectul, trei ritualuri de inițiere etc.) era posibilă degajarea unor invariante, susceptibile de multiple
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
gramatica narativă va începe cu soluția, situație în care apare pregnant "emfaza inaugurală a rezultatului" (G. Péninou, 1981: 33), în virtutea aceleiași strategii de euforizare actualizate nu numai în planul construcției narative de tip basm (cu happy-end), ci și în planul paradigmatic al numelui, figurii, paradigmei exemplare. Și cu aceasta ajungem la dimensiunea semantică a mesajului publicitar. 6.7.Semantica discursului publicitar Discurs meliorativ de acțiune implicînd trecerea: • de la non cunoaștere la cunoaștere (discursul de creare a imaginii de marcă); • de la o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
putea fi stabilizat sau chiar dezinversat de mass-media prin promovarea transparenței comunicaționale și a eticii responsabilității (în locul "eticii" utilitare). Ni se pare demn de menționat în această privință rolul justițiar al mass-media în etapa confuză a construirii instituțiilor democratice; exemplul paradigmatic ar fi înlocuirea justiției (incoerente, incompetente) prin apelul la mass-media ca ultima instanță justițiară aptă să vizibilizeze vinovații și să-i deculpabilizeze pe inocenți. În schimbarea de regim operată de revoluția din decembrie (litotic denumită "evenimentele din decembrie"), presa a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prin apelul la mass-media ca ultima instanță justițiară aptă să vizibilizeze vinovații și să-i deculpabilizeze pe inocenți. În schimbarea de regim operată de revoluția din decembrie (litotic denumită "evenimentele din decembrie"), presa a jucat un rol simbolic considerabil, exemplul paradigmatic fiind telerevoluția în care "harta și teritoriul" s-au confundat, ocultînd breșa (distanța semiotică). Corelația mass-media/spațiu public (comunicare politică în primul rînd) a cunoscut trei momente distincte: i) explozia din decembrie a consensului național anticeaușișt, așa-numita "perioadă de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
tradițională, paradigma este ansamblul formelor flexionare ale unui morfem lexical combinat cu desinențele sale cazuale sau verbale (declinarea unui substantiv sau conjugarea unui verb); în lingvistica modernă paradigma este constituită din ansamblul unităților legate printr-un raport virtual de substituție. PARADIGMATIC (opus lui sintagmatic) În fiecare punct al lanțului vorbirii (axei sintagmatice) are loc o alegere; elementele care ar putea fi substituite celor efectiv utilizate constituie axa paradigmatică sau clasa de substituție (verticală și perpendiculară pe axa sintagmatică). Conform teoriei lui
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
paradigma este constituită din ansamblul unităților legate printr-un raport virtual de substituție. PARADIGMATIC (opus lui sintagmatic) În fiecare punct al lanțului vorbirii (axei sintagmatice) are loc o alegere; elementele care ar putea fi substituite celor efectiv utilizate constituie axa paradigmatică sau clasa de substituție (verticală și perpendiculară pe axa sintagmatică). Conform teoriei lui R. Jakobson această axă este a selecției, a substituției, a metaforei. Dacă raporturile sintagmatice sînt raporturi in praesentia, cele pradigmatice sînt in absentia. PERFORMANȚĂ (opus lui competență
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
auxiliar și participiu, sintagme adjectivale "prea puțin interesant"). Conceptul de sintagmă definit îm manieră strict relațională este aplicabil tuturor planurilor limbajului. Se poate vorbi de sintagme narative, constituite din mai multe enunțuri narative care se presupun reciproc. SINTAGMATIC (opus lui paradigmatic) Orice obiect al cunoașterii poate fi sesizat sub două aspecte fundamentale: ca sistem sau ca proces. În opoziție cu axa paradigmatică definită prin relații de tip sau... sau, axa sintagmatică presupune relații de tip și...și. Axa sintagmatică este axa
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Se poate vorbi de sintagme narative, constituite din mai multe enunțuri narative care se presupun reciproc. SINTAGMATIC (opus lui paradigmatic) Orice obiect al cunoașterii poate fi sesizat sub două aspecte fundamentale: ca sistem sau ca proces. În opoziție cu axa paradigmatică definită prin relații de tip sau... sau, axa sintagmatică presupune relații de tip și...și. Axa sintagmatică este axa combinării, a contiguitații, a metonimiei. Sintagmaticul privește succesiunea lineară a discursului, actualizarea limbii (paradigmei). SINTAXĂ 1. În semiotică, sintaxa (ca relație
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]