899 matches
-
pe care le reprezintă, bolnavul își va construi o nouă imagine corespunzătoare noului său statut și rol autoatribuite, cerând sau chiar impunând și celorlalte persoane să-l recunoască ca atare. De aici și conflictul care va duce la „ruptura” dintre paranoic și lume. Felul de a se înfățișa, mimica, privirea, felul de a vorbi, de a se mișca, de a gesticula, conținutul vorbirii, vestimentația și accesoriile acesteia, mersul, felul de a se adresa celorlalți toate acestea vor fi expresia noului personaj
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tematica delirantă, cât și identitate persoanei bolnavului vor fi concordante, și ele vor participa la configurarea noii „imagini” a personalității patologice a individului respectiv. Formele clinice ale paranoiei Din punct de vedere clinico-psihiatric Genil-Perrin distinge următoarele forme clinice ale psihozei paranoice: 1) Grupa revendicatorilor După Sérieux și Capgras, revendicatorul este considerat a fi un hipomaniacal. Paranoicul deprimat este, înainte de toate, un interpretator teoretic și speculativ. Paranoicul excitat este dimpotrivă, un tip hiperactiv, care nu se oprește la „a interpreta”. El se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
toate, un interpretator teoretic și speculativ. Paranoicul excitat este dimpotrivă, un tip hiperactiv, care nu se oprește la „a interpreta”. El se apără, acționează și contraatacă pentru a-și „susține” propriile sale idei. În această grupă intră următoarele tipuri de paranoici: persecutorii, cverulenții (certăreții sau scandalagii) și pamfletarii. 2) Grupa ipohondriacilor Pentru Boisier de Sauvage, aceasta reprezintă „o boală cronică în care bolnavul își imaginează că este în pericol de moarte datorită faptului că prezintă palpitații ale inimii, eructații, barborisme sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este persoana care nu are încredere în nimeni cu excepția propriei sale persoane. Acesta se auto-tratează pentru diferite „boli imaginare” după rețete proprii pe care le inventează și le autoadministrează. 3) Grupa inventatorilor și autodidacților Sunt destul de frecvente cazurile în care paranoicii își manifestă tendințele și tematicile lor delirante, în sfera culturii sau a cercetărilor intelectuale de ordin științific. În sensul acesta sunt descrise următoarele forme clinice aparținând acestei grupe: Paranoicii inventatori ocupă un loc important. În această categorie, seria de inventatori
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
3) Grupa inventatorilor și autodidacților Sunt destul de frecvente cazurile în care paranoicii își manifestă tendințele și tematicile lor delirante, în sfera culturii sau a cercetărilor intelectuale de ordin științific. În sensul acesta sunt descrise următoarele forme clinice aparținând acestei grupe: Paranoicii inventatori ocupă un loc important. În această categorie, seria de inventatori patologici, se înscrie de la debilul autodidact de tip inferior, până la individul dotat cu cunoștințe tehnice precise, însă lipsit de bun simț care să-i permită să discearnă între fantezie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
această categorie, seria de inventatori patologici, se înscrie de la debilul autodidact de tip inferior, până la individul dotat cu cunoștințe tehnice precise, însă lipsit de bun simț care să-i permită să discearnă între fantezie și realitate, între posibil și asburd. Paranoicii autodidacți completează forma precedentă. Autodidacticismul este foarte frecvent la paranoici și se explică prin tendințele speciale ale acestora. Datorită orgoliului lor, această categorie de bolnavi caută să-și dobândească un grad de instrucție care să le ridice prestigiul personalității, dar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
autodidact de tip inferior, până la individul dotat cu cunoștințe tehnice precise, însă lipsit de bun simț care să-i permită să discearnă între fantezie și realitate, între posibil și asburd. Paranoicii autodidacți completează forma precedentă. Autodidacticismul este foarte frecvent la paranoici și se explică prin tendințele speciale ale acestora. Datorită orgoliului lor, această categorie de bolnavi caută să-și dobândească un grad de instrucție care să le ridice prestigiul personalității, dar și pentru a putea rezolva singuri orice fel de problemă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Fiind lipsiți de o judecată logică, ei asimilează, fără nici o discriminare, aceste cunoștințe intelectuale oferite, de regulă de literatura de popularizare și care le oferă perspective introducerii în domenii necunoscute de ei. Autodidacticismul este, în mare măsură, simptomul unei mentalități paranoice. 4) Grupa reformatorilor Paranoicii sunt, de regulă, nemulțumiți de cele ce există. Ei vin foarte frecvent în conflict cu ordinea stabilită în domeniile social, moral, religios, politic. Acești indivizi urmăresc „reforma” societății, a moravurilor etc. Tipurile de reformatori paranoici se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
judecată logică, ei asimilează, fără nici o discriminare, aceste cunoștințe intelectuale oferite, de regulă de literatura de popularizare și care le oferă perspective introducerii în domenii necunoscute de ei. Autodidacticismul este, în mare măsură, simptomul unei mentalități paranoice. 4) Grupa reformatorilor Paranoicii sunt, de regulă, nemulțumiți de cele ce există. Ei vin foarte frecvent în conflict cu ordinea stabilită în domeniile social, moral, religios, politic. Acești indivizi urmăresc „reforma” societății, a moravurilor etc. Tipurile de reformatori paranoici se prezintă sub o largă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mentalități paranoice. 4) Grupa reformatorilor Paranoicii sunt, de regulă, nemulțumiți de cele ce există. Ei vin foarte frecvent în conflict cu ordinea stabilită în domeniile social, moral, religios, politic. Acești indivizi urmăresc „reforma” societății, a moravurilor etc. Tipurile de reformatori paranoici se prezintă sub o largă paletă de variante, așa cum se poate vedea în continuare. a) Reformatorul social se prezintă sub forma a trei tipuri speciale, veritabile „imagini clinico-sociale”: regicidul (justițiarul tiraniei), anarhistul (distrugătorul ordinii sociale) și utopistul (cel care încearcă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Morus, R. Bacon, T. Campanella), politice (l. Kant) sau economice (K. Marx) etc. b) Reformatorii mistici se plasează într-un registru paralel celui în care acționează reformatorii sociali. Trebuie însă precizat, de la început, că nu toți misticii trebuie asimilați personalităților paranoice. Paranoicii mistici sunt persoane cu un delir sistematizat cu temă mistico-religioasă. Acești bolnavi sunt înclinați către mesianism și urmăresc să introducă și să impună noi forme de religii și noi idoli. Ei atacă dogmele teologice în vigoare caută ca să le
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
R. Bacon, T. Campanella), politice (l. Kant) sau economice (K. Marx) etc. b) Reformatorii mistici se plasează într-un registru paralel celui în care acționează reformatorii sociali. Trebuie însă precizat, de la început, că nu toți misticii trebuie asimilați personalităților paranoice. Paranoicii mistici sunt persoane cu un delir sistematizat cu temă mistico-religioasă. Acești bolnavi sunt înclinați către mesianism și urmăresc să introducă și să impună noi forme de religii și noi idoli. Ei atacă dogmele teologice în vigoare caută ca să le submineze
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să impună noi forme de religii și noi idoli. Ei atacă dogmele teologice în vigoare caută ca să le submineze pentru a impune altele noi, manifestând totodată tendința de a poza în martir. 5) Grupa erotomanilor și a geloșilor Aceste tendințe paranoice se pot cristaliza în jurul unor tematici sexuale sau erotice, realizând tabloul psihopatologic al unei erotomanii sau gelozii morbide. În cazul geloziei morbide, subiectul este frământat de falsa convingere că este înșelat de soția sau de logodnica sa. Din punct de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoană însă, dacă există în realitate, nu are nici un fel de legături reale cu bolnavul, sau nici măcar nu îl cunoaște personal. Erotomania este impresia delirantă de a fi iubit. Asocierea erotomaniei cu gelozia este o situație frecvent întâlnită la deliranții paranoici. Parafreniile Delimitare și caracteristici E. Kraepelin este cel care a împărțit deliranții cronici în două grupe nosologice distincte și anume: Grupa demenței precoce, sau a schizofreniei, caracterizată printr-un delir incoerent, nesistematizat tematic, cu evoluție cronică urmată de deteriorarea profundă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psiho-biografic caracterizat prin eșecul destinului trebuie înțeles ca fiind în corelație cu un anumit defect structural al personalității, de regulă de factură caracterială, așa cum este el întâlnit la personalitățile psihopatice. Acești indivizi, de o mare varietate caracteriopatică (impulsivi, instabili, reci, paranoici, expansivi sau reținuți, cruzi, inafectivi, mitomani, sociopați etc.), sunt persoane incapabile de a simți, de a fi și de a se comporta la fel cu ceilalți. Nu trebuie considerați bolnavi psihici, ci „personalități structurate disarmonic” cu implicații asupra modului de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nou, bolnavul psihic devine un damnat. El va prelua, într-o formă modernizată, adaptată vremurilor, printr-un proces de socioplastie, „forma” și „rolul” demonizaților Evului Mediu, devenind persoană antisocială. Ereticul posedat de diavol din Evul Mediu este astăzi dizidentul politic paranoic care se opune presiunilor, interdicțiilor, reprimării statului totalitar. Pentru a doua oară în istorie, după experiența demonizaților Evului Mediu, dizidenții politici ai secolul XX sunt victimele ideologiilor totalitare. Culpabilizarea bolnavilor este, de fapt, o falsă problemă. Ei sunt victimele unui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
gândi delirant” este o „contrazicere” sau chiar o „negare” flagrantă a rațiunii logice. Este absurdă, ilogică, imposibilă, dar totuși ea, „gândirea delirantă”, este o modalitate de a gândi altfel, de „a gândi patologic”. O gândire care reflectă universul interior al paranoicului, al schizofrenicului, al parafrenicului. La fel poate fi etichetată gândirea obsesională sau delirul melancolic, ca absurde și negative, dar ele reprezintă totuși „modalități de gândire” ale unei ființe umane. Dar între rațiunea logica și gândirea delirantă este o „ruptură” pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și cinicei nepăsări față de mase, cu «strângerea șurubului» la cultură, știință, învățământ, cu noile marginalizări și tot cortegiul. Am părăsit «Casa» ca pe ultima relicvă scumpă a familiei, șí aceasta dispărută treptat. Iar «Casa» a murit în 1984, sub buldozerele paranoicului plan al demolărilor, împreună cu «Spitalul Brâncovenesc», cu atâtea biserici și frumoase clădiri ale vechiului București, pentru a face loc monstruosului «Palat al Poporului» și celorlalte construcții care n-au mai apucat să fie terminate de Dictator, precum și unor «magistrale» (ca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
-le însă rezervată exclusiv masochiștilor). Apăruseră bancuri în care coada prima asupra sexului - pentru populația cozii, supraviețuirea, alimentația erau importante, plăcerea și reproducerea erau secundare. „Se bagă” și „se dă” erau verbe-emblemă. Partidul-stat devenit un fel de Moș Teacă violent, paranoic și senil, „băga” tot mai rar, mai puțin și mai prost, iar populația, tot mai frustrată și mai greu de satisfăcut, aștepta hămesită. „Pasivă” la început, coada se „viriliza” pe parcurs. Se organiza, se roda, creștea rapid în dimensiuni (oamenii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau dezinformarea nu exclude niciodată vinovăția, asta trebuie să ne fie clar! Dacă individul și-a găsit protecția neputinței în atotputernicia masei și s-a eliberat de complexul colapsului existențial, corectându-și imaginea de sine confuză, prin identificarea cu proiectele paranoice ale „conducătorului”, atunci putem vorbi doar de un proces simbiotic, cu multiple fenomene de transfer, care însă nu exclude, în nici o fază, absența vinovăției. Dacă nu te identifici cu ceva, trebuie s-o afirmi, să te distanțezi, pasivitatea și tăcerea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tehnica de bază și orice putea fi folosit împotriva ta. Tocmai acest mod de „prelucrare răstălmăcită a trecutului” de atunci trebuie evitat în viitor. Cum nu te poți feri de tot ceea ce te înconjoară fără a deveni după un timp paranoic, trebuia să declanșezi tot felul de mecanisme de apărare pentru a supraviețui. Renegarea realității era dublă: ca să provoace frica, propaganda renega ceva și evidenția altceva, iar ca să scapi de această „construcție iluzorie de gradul I”, trebuia s-o renegi încă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ar însemna dezgolirea unei statuete penibile, un fel de homunculus ridiculus. Bineînțeles că orice supraevaluare este ridicolă sau penibilă și, dacă nu e cazul unui antrenament autosugestiv de depășire a unei depresii, ea poate trece pe panta alunecoasă a stărilor paranoice atunci când „măsurile” lipsesc. „Mărimea” este dată de sentimentul măsurii și ele nu sunt într-o relație direct proporțională- dar, dacă se pierde măsura, se pierde, mai devreme sau mai târziu, și mărimea. Noi tindem inconștient la a realiza lucruri mult
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, momentul nașterii psihologiei, psihoterapiei, dar și a multor teorii ezoteric-ocultiste ale căror victime au fost și Hitler, și țarul Rusiei, și Stalin, precum și alții ca ei. Am avut pe pământ un secol dominat de psihomania paranoică a unor spirite limitate. Crizele psihice ale omenirii continuă astăzi în locurile unde oamenii se ucid reciproc în urma unui delir psihotic religios sau de altă natură. Crima presupune cel puțin o fază psihotică în momentul desfășurării ei, de sciziune afectivă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
suspiciunii latente care, fiind o stare foarte labilă, trece brusc de la incertitudinea insuportabilă la siguranța extremă de tipul: Suntem singurii posesori ai adevărului absolut! - și așa se alunecă de la mania persecuției a complexului de inferioritate la o formă de superioritate paranoică. Nu-ți sugerează acest mecanism modalitatea nașterii dictatorilor? Un alt paradox este conținut și de faptul că astfel de personalități structurate antisocial ajung să conducă o societate! În concluzie, conspirologii ne vând poveștile pe care suntem pregătiți să le credem
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
multe probleme și contradicțiile te sufocă, nu-ți rămâne decât soluția să faci abstracție de ele sau să-ți iei „lumea în cap”, răsturnând raporturile. Rațiunea și dreptatea unuia singur sunt, în fond, o nebunie, dar dacă sunt coerente sau paranoice, se pot impune celorlalte rațiuni, subordonând normalitatea. Parafrazându-l pe Hermann Hesse, putem spune că liniștea sufletească nu mai poate fi dată, în aceste condiții, decât de oglindirea cerului pe pământ, un alt răspuns la religiozitatea de care discutam. L.A.
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]