452 matches
-
răvășit, la peria de păr, la valiza care fusese golită. Zvelt, în vârstă de treizeci și șase de ani, tată a doi copii, cu educația lui, cu privilegiile lui - ce căuta Alec în cocioaba asta închiriată? Am băut pernod sau paranoid dintr-o sticlă de un kil, cu o etichetă Heathrow. — Știi, i-am spus, ce mi-ai spus la aeroport mi-a dat peste cap toată excursia Îți mulțumesc. Mi-ai făcut viața amară. — A fost doar o măsură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
fiindcă nimeni nu părea dispus să așeze toate cărțile pe masă. Dar la ce te puteai aștepta de la niște personaje care ba mor, ba Înviază, care se suspectează și se urmăresc reciproc, care uneltesc Împotriva omenirii În numele misiunii nebuloase și paranoide de salvare a ei?! Și apoi, toată povestea asta cu Pământul ca scenă de teatru experimental, cu civilizații stelare care derulează programe de monitorizare ca să-și cunoască viitorul și cu un Centru care umple lumea cu organizații și societăți secrete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
bănuiesc că sună total tâmpit. M-am surprins deseori În ultimele zile asumându-mi din proprie inițiativă o Împovărătoare răspundere pentru ce va să se Întâmple cu Pământul, cu oamenii, cu lumea În care trăim... Mă suspectez chiar de pusee paranoide: am Început să cred că soarta omenirii depinde În mod direct de mine. Mă rog, și de mine, ca să n-o iau razna cu totul. Înțelegi ce vreau să spun? - Mai mult sau mai puțin. Continuă... - Nu m-am imaginat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
un soț rău. Există o compensație și un echilibru În toate... - Și ce ai aflat, dacă nu sunt prea curios și dacă tot m-ai băgat În tevatura asta? - Mai multe, Începând cu faptul că tezaurul nu e fructul ficțiunii paranoide a lui Bérenger Saunière, transmisă de el altui nebun. Noel Corbu l-a văzut și l-a pipăit. În arhivele Departamentului Aude, din care face parte localitatea Rennes-le-Château, există un manuscris al său În care apar detalii semnificative privitoare la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
orice creier Înzestrat cu un minimum de rațiune nu poate admite așa ceva. Eu Însumi m-am Întrebat ulterior, În repetate rânduri, dacă totul se petrecuse aievea sau dacă nu cumva mi-a jucat o festă sinistră cine știe ce atavism ori obsesie paranoidă rătăcită prin subconștientul meu. Nici acum nu accept de plano că unui singur om Îi poate fi rezervată măcar o dată - de două ori, cu atât mai puțin! - o vrăjitorie al cărei grad de probabilitate tinde spre zero! Și nu tinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fi fost să spună da, e-adevărat, noi i-am zburat creierii lui Frumușanu. Tineretul liber ne aduce la cunoștință că un candidat la funcția de primar e contestat pe motiv că posedă o fișă medicală cu diagnosticul „psihoză discordantă paranoidă”. Asta nu-i nimic pe lîngă ce are Cazimir Ionescu, după cum citim În Adevărul. Domnul Cazimir are „vilă, firmă și loc la Bellu”. Ce să mai vorbim de Ceaușescu, care avea diabet. Din la revue Emmanuelle ne sare-n ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
comorbide nu apelează la ajutor specializat. Sau de evaluarea noastră minuțioasă, care a demonstrat că presupusa asociere este falsă. Cu siguranță, întîlnim și pacienți care, deși nu au simptomele unei tulburări de personalitate, manifestă trăsături de tip borderline, narcisiste sau paranoide care sînt în sine un motiv de îngrijorare. Uneori, pe măsură ce tratamentul avansează și pacienții învață să-și controleze anxietatea, descoperim că nevoia de a recurge la astfel de comportamente este mai puțin pregnantă și nu mai reprezintă un pericol. În
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
diagnostic de tulburare de personalitate narcisistă. Majoritatea pacienților cu fobie socială ar fi foarte fericiți dacă ar fi la fel ca toți ceilalți. Frica de evaluare negativă și respingere, pentru unii pacienți, poate face parte dintr-un stil de personalitate paranoidă de bază, în care există teama rănirii de către ceilalți. Fobia socială poate fi comorbidă, dar este necesară o cercetare atentă pentru a stabili dacă sînt întrunite criteriile pentru tulburarea de Axă I. Anxietatea în situațiile sociale fără dorința de atașament
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
se cere o evaluare atentă, deoarece multe tulburări de personalitate comorbide împiedică sau complică acest format de tratament. În special, tratamentul de grup este adesea nepotrivit pentru pacienții cu tulburări de cluster A și B (tulburări de personalitate schizoide, schizotipale, paranoide, borderline, histrionice, narcisiste și antisociale). Pacienții care vor cere exagerat de mult sprijin și atenție în confruntarea cu situațiile dificile și stresante, pacienții care sînt excesiv de preocupați de ei înșiși și de nevoia lor de atenție și pacienții care privesc
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
2) Persoanele cu înclinații megalomanice, sau paranoice, prezintă o fenomenologie obsesivă asociată cu potențialități delirante, respectiv cu tendințe de prelucrare și interpretare aberantă a situațiilor și a evenimentelor realității. Din acest motiv, persoanele care prezintă în structura lor psihică tendințe paranoide, reprezintă o sursă de frustrație atât pentru alții, cât și pentru ei înșiși. Astfel, dacă un salariat, caracterizat de un anumit fond de susceptibilitate, ajunge să transforme treptat stările sale inițiale de simplă bănuială sau presupunere, în neîncredere și, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
să transforme treptat stările sale inițiale de simplă bănuială sau presupunere, în neîncredere și, apoi, în convingerea că șeful său ar avea ceva anume cu el, că îl defavorizează, atunci putem spune că persoana respectivă se află în plin proces paranoid, având chiar potențialități delirante, deoarece nu mai este decât un pas pînă la a crede că este o persoană persecutată la locul de muncă. Ceea ce este specific ideii delirante e faptul că pune stăpânire deplină pe conștiința persoanei, devenind impenetrabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
numiții procesomani, care asaltează organele judiciare cu nenumărate sesizări și reclamații, și care aduc climatele familiale și profesionale într-o stare de exasperare. Atât delirul de „persecuție”, cât și cel de „revendicare”,, sunt puternic susținute afectiv și volițional în cadrul „sindromului paranoid”, știut fiind că paranoicul este un aprig luptător pentru realizarea dezideratelor sale imaginare. Argumentarea paranoicului este uneori așa de bine făcută, încât el poate atrage în sistemul său de convingeri personale din jur, ajungându-se astfel la situația de a
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de a-și plăti datoriile, de data aceasta față de societate, și amintește, prin urmare, de datoriile și de obligațiile pe care le are subiectul față de ceilalți. În inconștient, perceptorul are rolul persecutorului. Perceptor și impozite pot așadar reprezenta și tendințele paranoide ale celui care visează. Vânzătorul, în vis, personifică deținătorul puterii. Revelează adesea prezența unei legături de aservire, a unei situații de dependență: ceea ce îl interesează pe cel ce visează este în mâinile unui terț, nu îi aparține. Dar vânzătorul poate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
psihică. În rândul psihoticilor cea mai gravă formă de manifestare este comportamentul melancolicilor, caracterizați printr-o formă ambivalentă de agresivitate care merge de pruncucideri la omucideri și de la mutilări până la suicid. Un mare grad de periculozitate îl prezintă și schizofrenicii paranoizi prin frecvența conduitelor deviante patologice și actele agresive săvârșite cu ferocitate precum și provocarea de leziuni multiple prin mijloace de atacare din cele mai diverse. d) personalitatea demențială autorul consideră definitoriu în diagnosticarea degradării personalității în sensul unei regresiuni a eficienței
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de acord că este greu de stabilit legătura dintre psihopatie și o anume tipologie de delicvență. Statistica relevă totuși indivizi cu trăsături schizoide orientându-se spre delictele care presupun abilitate, ca: abuzul de încredere, escrocheria și indivizi marcați de trăsături paranoide orientându-se spre acte de răzbunare și pseudoprostituție (tipul agresiv-revendicator), furt, crimă pasională sau delictul politic. În literatura noastră, se menționează implicarea psihopaților care se manifestă prin instabilitate, impulsivitate, reactivitate normală față de exigențele vieții, încăpățânare, înclinație spre perversiune, toxicomanie în
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
în săvârșirea unor infracțiuni de furt, vagabondaj, parazitism, escrocherii inclusiv sentimentale, infracțiuni contra demnității, a integrității corporale etc. (V. Ursa, 1985, p. 291). Paleta exprimării psihopatului este, prin urmare, foarte largă, psihopatia putând fi: astenică, cicloidă, epileptoidă, excitabilă, impulsivă, isterică, paranoidă, perversă, psihastenică, schizoidă, timopată cu slabă capacitate de adaptare a reprezentanților săi, făcându-i improprii pentru a învăța prea mult din propria experiență sau din sfaturile altora. Aceasta explică și dificultățile de reeducare a acestora, marea rată a recidivei în
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
acesta a făcut pușcărie pentru ce nu făcuse. De ce ? Ca să- i ceară încă o dată să recunoască furtul. Astfel, ceea ce până atunci putea simboliza setea de putere, autoritarismul, călcarea în picioare a celorlalți se transformă în patologie, într- o obsesie paranoidă justificabilă doar medical. Intelectualul acesta care e o rușine pentru societatea socialistă, fiind atât de îndepărtat de ceea ce înseamnă omul nou, e pur și simplu dus cu capul, dement. O teză veche și dragă propagandei comuniste - cei care încearcă să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
că e de datoria sa să-i ajute pe "ceilalți nonOK" în privința acelor lucruri cu care nu vor să fie ajutați ei înșiși. Dar, în principal, precizează E, Berne (2006) este poziția mediocrilor, iar din punct de vedere clinic este paranoidă" (p. 115). Eu-Tu+ (Eu sunt nonOK, Tu ești OK ) Este situația persoanei care stă în umbră și se complace. "Din punct de vedere psihologic, este poziția "depresivă", iar din punct de vedere politic și social, o autoînjosire transmisă copiilor
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
considerată ca un atac al feminității sau al masculinității. 4) Tipul masochist - repetarea istoriei suferinței; - tendință la sacrificiu de sine; - sentimentul că nu este apreciat. - boala este percepută ca o pedeapsă; - sentimentul că suferința nu le este cunoscută. 5) Tipul paranoid - temător, suspicios; - tendință la imaginație interpretativă; - iritabili, cverulenți; - sentimentul că sunt persecutați. - boala este percepută ca un „asalt din afară”. - suspiciune și teamă legată de tratamentele aplicate; - impresia că „ceva i s-a făcut din afară” 6) Tipul schizoid - distant
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
particulară o reprezintă iluziile sosiilor descrise de Capgras, care constau în atribuirea de către bolnav a aceleiași identități mai multor persoane care nu seamănă, fizic între ele sau care se aseamănă foarte puțin. Aceste tipuri de iluzii sunt întâlnite în schizofrenia paranoidă, delirurile sistematizate halucinatorii, sindroamele maniacale, sindroamele depresive. b) Iluziile auditive, constau în a identifica diferite zgomote cu sunete de alta natură. Ele apar în cursul parafreniei, în schizofrenia paranoidă și în melancolie. Iluziile auditive trebuie deosebite de interpretările delirante și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aseamănă foarte puțin. Aceste tipuri de iluzii sunt întâlnite în schizofrenia paranoidă, delirurile sistematizate halucinatorii, sindroamele maniacale, sindroamele depresive. b) Iluziile auditive, constau în a identifica diferite zgomote cu sunete de alta natură. Ele apar în cursul parafreniei, în schizofrenia paranoidă și în melancolie. Iluziile auditive trebuie deosebite de interpretările delirante și de halucinațiile funcționale, în care stimulii reali sunt cei care determină apariția acestor halucinații. c) Iluziile gustative și olfactive, sunt mult mai rare ca frecvență și se diferențiază deosebit de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în cursul epilepsiei temporale, leziuni ale hipocampului, tumori ale lobului temporal; d) Iluziile, tactile sau cenestezice privesc simțul extern și pe cel intern, visceral, fiind iluzii raportate la propriul nostru corp. Ele se întâlnesc în cursul evoluției parafreniilor, al schizofreniei paranoide, precum și în delirurile ipohondriace; e) Iluziile de transformare ale schemei corporale sau a „imaginii de sine” sunt percepții anormale ale imaginii propriului corp, totale sau parțiale. Ele au o extrem de mare varietate și nuanțare. Acest tip de iluzii sunt întâlnite
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt descrise următoarele grupe de tulburări care reprezintă „sindroame psihopatologice” specifice, așa cum se poate vedea în continuare. 1) Sindroamele nevrotice: astenic, anxios, fobie, obsesiv. 2) Sindroamele afective: depresive, maniacale sau mixte (PMD). 3) Sindroamele din grupa schizofreniei: sindromul hebefrenic, catatonic, paranoid, parafrenic, oneiroid. 4) Grupa de sindroame ale psihozelor simptomatice de natură exogenă: delirul, amenția, starea de obnubilare, starea crepusculară, halucinoza verbală. 5) Sindromul epileptic caracterizat prin următoarele; accesul convulsiv paroxistic, stările crepusculare, dismneziile, tulburările psihice interaccesuale. 6) Grupa de tulburări
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
confuzo-patetică, - hebefrenocatatonia, - agitația impulsivă, - agitația catatonică. Sindroamele halucinator-paranoide Acestea reprezintă un grup de sindroame psihopatologice caracterizate prin tulburări de ordin perceptiv (halucinații) asociate sau nu cu tulburări de gândire de tip delirant, având de regulă un caracter sistematizat, de tip paranoid. În cadrul sindroamelor halucinator-paranoide, sunt cuprinse următoarele forme clinice: 1) Halucinoza, descrisă de Wernicke, și care constă din halucinații auditive însoțite de un delir tematic de urmărire sau de prejudiciu. În cazul lor sunt conservate orientarea, posibilitatea de înțelegere și coerența
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt coerente și ordonate. Acest sindrom este caracteristic pentru paranoia. 3) Sindromul paranoia constă într-un delir sistematizat de interpretare (de obicei de persecuție) însoțit de halucinații adevărate, de pseudohalucinații și de automatism mintal. 4) Paranoidia acută este un sindrom paranoid tranzitor, manifestat sub forma unui delir de persecuție cu conținut concret și apropiat de realitate, cu halucinații verbale izolate, stare de anxietate și ușoară confuzie. 5) Sindromul Kandinski-Clérambault, sau sindromul de automatism mintal, constă din asocierea pseudohalucinațiilor cu delirul de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]