462 matches
-
exemplu de factor proapoptotic descoperit inițial la bacterii, cităm tnF (tumor necrosis Factor), o citokină pusă în evidență în supernatantul unor culturi de piogeni. În schimb, anumiți germeni infecțioși care au „interesul“ vital să prelungească viața celulelor pe care le parazitează, au dezvoltat de-a lungul filogeniei strategii antiapoptotice, pe care le aplică, de obicei, în prima parte a atacului lor (în faza early = timpurie. A se vedea mai departe, 4.3.6. Strategii virale de întârziere sau inhibare a apoptozei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de reverstranscriptază, aflate în interiorul învelișului capsidal. Genomul Retrovirusurile sunt entități de talie mică (7-10 Kb); genomul lor este constituit din două molecule de ARN care conțin întreaga informație pentru: a) multiplicarea lor; b) transformarea neoplazică a celulei pe care o parazitează. De reținut că genele care codifică multiplicarea, respectiv Gag, Pol și Env nu au nici un rol în funcția de transformare canceroasă a celulei victimă. Aceasta este opera unei a patra gene, v-Src. Reținând această netă disociere funcțională dintre genele care
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
un loc fix, în unii dintre cromozomii de la om). Așadar, răspunsul la prima întrebare este: oncogenele agresive ale retrovirusurilor (v-Onc) provin din protooncogenele „cuminți și utile“, pe care respectivele virusuri le-au furat din genomul celulelor pe care le-au parazitat anterior (eventual în filogeneza speciei gazdă). A doua întrebare: cât de vechi sunt protooncogenele și ce se înțelege prin caracterul lor de conservabilitate. Să limpezim mai întâi noțiunile și competențele: a) Protooncogenele sunt secvențe de nucleotide (gene celulare), înalt conservate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și s-a petrecut în istoria evolutivă de zeci de mii de ani a herpes virusurilor în general, fenomen numit „piraterie virală“. Un exemplu al achiziționării prin „piraterie“ de către virusul HHV-8 a unor gene furate de la celula pe care a parazitat-o este prezența în genomul viral a unor gene ce codifică citochine celulare. Interesant este că, pe baza studierii comparative a omologiilor genice ca și a genelor neomologe, s-au putut alcătui „arbori evolutivi“ ai genoamelor diferitelor gamma2-herpesvirusuri de la specia
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
suveranul neavând niciun urmaș în linie masculină. Deși ar fi avut posibilitatea să o facă, puterea post-revoluționară nu a considerat necesar (și nu a riscat) un referendum pentru stabilirea formei de gvernământ, tema fiind trecută de multe ori în derizoriu, parazitată de discursuri populiste privind revendicarea bogățiilor patriei de către "clica regalistă și burgheză". A doua problemă de fond a schimbării sistemului constituțional din România a fost aceea a principiului separației puterilor. După experiența totalitară de câteva decenii, România trebuia să evite
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în concluzie o comisie parlamentară cu un statut incert din punct de vedere constituțional, un Forum despre care nu știm cum funcționează dar despre care tocmai am aflat că dezbate, înaintea Parlamentului, acte care emană de la reprezentanții națiunii. Forumul va "parazita" în înțelesul cel mai strict al cuvântului, voința celor care au fost aleși în Parlament. Este acesta un model democratic de revizuire a Constituției? Fără îndoială că nu. Precedenta inițiativă de revizuire, deși a fost inițiată potrivit art. 150 din
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
culoarele din Palatul Victoria ? Ce conflict a fost ? Ce știți despre acest lucru ? A.M.P. : Conflictul Ciorbea-BĂsescu, pe care îl retrăim iar zilele astea. E destul de complicat, dar acolo s-au mani‑ festat niște trăsĂturi destul de importante, care ne-au parazitat și ne parazitează și azi. Democrații păreau mai în regulă decât CDR și eu am avut simpatie pentru ei și i-am sprijinit, ceea ce am plătit foarte scump, pentru că era o paranoia îngrozitoare în interiorul acestei alianțe de guvernare. Cei de la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Victoria ? Ce conflict a fost ? Ce știți despre acest lucru ? A.M.P. : Conflictul Ciorbea-BĂsescu, pe care îl retrăim iar zilele astea. E destul de complicat, dar acolo s-au mani‑ festat niște trăsĂturi destul de importante, care ne-au parazitat și ne parazitează și azi. Democrații păreau mai în regulă decât CDR și eu am avut simpatie pentru ei și i-am sprijinit, ceea ce am plătit foarte scump, pentru că era o paranoia îngrozitoare în interiorul acestei alianțe de guvernare. Cei de la PNȚ mă bănuiau
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
o strategie pentru exterior. Hai să vedem ce se întâmplă de fapt cu traducerile... După Revoluție, traducerile care s-au făcut din poezia română au fost, în general, făcute aiurea. Fără nici un fel de criteriu. O serie de veleitari au parazitat scriitorii de valoare traducând și publicând scrierile lor insipide, în diverse reviste din străinătate, fie prin Belgia, fie prin Franța, unele dintre ele mai mult decât obscure. Traducerile slabe, precum și "aranjamentele" după care s-au făcut selecțiile, au periclitat imaginea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
se exprimă liber, în totală independență de gândire, apărând nu interesele partidului ci ne spunea "ale tuturor românilor", fapt ce i-a și adus "carantina ideologică"", "impusă în ianuarie 1882". E de reținut faptul că "Eminescu denunță alogenia păturii superpuse, parazitând procesul organic. El dorea nu un stat cosmopolit [...], ci conservarea românității, făcând din aceasta chiar norma ei de dezvoltare". Ne-nțelegerea acestui fapt induce azi multora "transferuri ilicite" de idei și atitudini, în mintea atâtor "defăimători de azi, seduși de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Îndeobște ele sunt considerate − așa cum am folosit și eu În terminologie − ca relații de la victimă la prădător: planta este consumată de animal, acesta de un altul ș.a.m.d., sau de parazitism: planta, dar și animalul, vii sau moarte, sunt parazitate de saprofite, adică de descompunători. Răspunsul pe care Îl dau acum e că relațiile trofice din biocenoză, departe de a fi dure, generând chiar expresia “legea junglei”, sunt acceptate de cele trei genuri de organisme, chiar mai mult, sunt Încurajate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
refuză să accepte coordonarea și Îndeplinirea unei anume funcții dar are pretenția de a le Îndeplini pe toate; În fapt, aceste celule, identice din punct de vedere genetic cu restul celulelor organismului, trăiesc sau mai binezis supraviețuiesc pe cont propriu, parazitând restul organismului. Asta se cheamă cancer, iar În comunitatea umană, delincvență. Cealaltă situație anormală e invadarea organismului de către celule străine, microbii, care-l asediază de fapt continuu. Un organism În bună stare de funcționare știe să se apere: are celule
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
interes, produs ori serviciu. Să fiu bine Înțeles: nu pledez pentru exterminare, ci pentru o tratare ecologică a problemei. O tratare realistă, iar nu sentimentală. În interiorul colectivității umane, acești intruși scapă controlului naturii, activ În exteriorul comunității pe care o parazitează, iar problemele pe care le provoacă gazdei parazitate pot deveni cu ușurință acute. Natura e prevenitoare, dar nu cunoaște nici mila și nici specii privilegiate. Dacă nu luăm noi măsurile de control, le va lua natura, chiar și În dauna
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai mult decât nevoia strictă. Poate vâscul, deși obicei de origine franceză, galică, dar poate și străromânească știind similitudinile galo−dacice, ar fi mai indicat: la o primă privire cel puțin, culegerea lui e benefică pentru copacul pe care-l parazitează. Ei bine, cu brad ori vâsc, românul parcurge un armistițiu mai mult sau mai puțin respectat În “lupta” cu natura. Sper că ați sesizat ghilimelele, omise de o agenție de asigurări ce se recomandă zilnic ca fiind singurul aliat al
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acei care emit anumite teorii despre relația amatori- profesioniști să se dezbare de orice mentalități și influențe datorate vremurilor trecute. Ar trebui ca aceștia să privească și să judece această problemă dintr-un punct de vedere neutru, fără a fi parazitat de alte elemente externe. Dacă închid paranteza aceasta cu relația amatori profesioniști, pot spune că treptat am avut mai ușor accesul în sala de expoziții „Agora”, asta se întâmpla prin anii 96-99, deși trebuia întotdeauna să avem un gir de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
mia dezvăluit înțelesurile profunde ale acestei ziceri. Chiar dacă nu ai păduchi, în România ajungi să știi foarte bine cum se comportă ei. Și, desigur, să te convingi că lucrul pe care se pricep de minune săl facă, în afară să paraziteze, este să iasă în frunte. Veți spune că peste tot în lume există astfel de lighioane, iar comportamentul lor e același, indiferent de loc. Așa e, numai că lumea civilizată șia dezvoltat tot felul de mecanisme de protecție împotriva lor
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
în com panii de frunte ale capitalismului neaoș triumfător. Mam întrebat de fiecare dată de ce un patron, interesat de profit, ca orice patron, își dă afacerile pe mâna unor astfel de indivizi care, neștiind să facă nimic altceva decât să paraziteze și să iasă în frunte, aduc numai deservicii firmei. Poate pentru că și patronul e din același aluat? Nu altfel stau lucrurile la scară mare, pe scena politică a țării. Dacă te uiți la cei care ne conduc, în Parlament sau
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
să apară pe sticlă. Acum lucrurile sau schimbat fundamental. Dacă nu apari la televizor, nu ești vedetă (unii, pentru care vedetismul e totul, spun chiar că nu exiști). Acestea fiind zise, revenim la ideea de parazitare a televiziunii. Cum so parazitezi? Așa cum procedează orice parazit: se adaptează cât mai bine la funcțiile corpuluigazdă, mimează că face parte din el. Prin urmare, pentru ca micul ecran să se transforme întro unealtă eficientă întru celebritatea lor, oamenii de cultură trebuie săși adapteze discursul la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
metafore și epitete, și printro distorsionare a realității, care este văzută deseori în slow motion. El are mai multe simptome adiacente și se cronicizează de la vârste fragede (aceasta trebuie să fie expli cația pentru faptul că figurile de stil care parazitează persoanele afectate de acest simptom datează și sunt conservate perfect din perioada liceului). Nu există tratament. După Revoluție, sau înregistrat câteva cazuri celebre de oameni atinși de această cumplită maladie. Unul dintre ele este cel al Luciei HossuLongin, pe când realiza
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
orice interjecție și să împărtășească poporului aceste frânturi de materie divină. Prin urmare, nu e de mirare că astfel de personaje îi bântuie pe români întrun fel sau altul, indiferent de gradul de cultură al fiecăruia. De fapt, oamenii sunt parazitați de ele, leau intrat în sânge, ca nu știu ce noxă din aerul poluat pe carel respiră. Picătura chinezească a dat roade. Li sa administrat, cu tenacitate, în fiecare zi, tratamentul, iar acum totul a dobândit rangul de normalitate, a intrat în
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ecranizând Procesul, Welles s-a instalat în universul lui Kafka cu o siguranță tipic americănească am citat din memorie) Nu, sigur că nu asta. E vorba, mai mult, despre o inadecvare de stiluri : stilul baroc-expresionist al lui Welles, care a parazitat stilul ascetic-minimalist al lui Kafka, sufocându-l din fașă... Cine ar putea ecraniza mulțumitor un Kafka ? Haneke, cred. (Sau nu ?) Apropo de adecvare : Andrei Gorzo scrie o cronică afurisită la Legături bolnăvicioase. întâmplarea face să o citesc în Dilema Veche
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
generic apare și În zicători atestate În centrul Europei - În Polonia, de exemplu : „Mă chinuiești ca evreii pe Isus” și „Toți sunt Împotriva mea ca evreii Împotriva lui Isus” <endnote id="(70, p. 177)"/>. Mai multe legende populare românești au parazitat povestea evanghelică a uciderii lui Isus. Una dintre ele se referă la obiceiul Înroșirii ouălor de Paști. Iată o versiune bucovineană a acestei legende, culeasă de Simeon Florea Marian la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Zice că Într-o zi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de concentrări (subl.ns.)”. Cât despre Banca de Credit Mărunt (ce acorda Împrumuturi de până la 4 milioane de lei), raportorul Își exprimase regretul recunoscând: „Încă nu am reușit să pătrundem În ea” deci, comuniștii evrei Încă nu reușiseră să o paraziteze cu prezența lor. O altă organizație de asistență financiar economică În care nu călcaseră până În ziua Întocmirii raportului (23 august 1946) fusese „Joint”-ul și, la fel ca la precedentul caz, Terdiman Își arătase marea mâhnire a eșecului. i. Statistici
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și imposibilitatea reînființării Comunității israelite care În trecut fusese un factor extrem de important În viața cotidiană a evreilor fălcieni și hușeni. Despre această instituție, raportorul scrisese că „...este dezorganizată și suntem pe cale de a pătrunde (a se citi: a o parazita, n.n.) În ea pentru o activiza”, evident, În formatul comunist pe care și-l dorea el. Pe lângă aceste nereușite, iată și una pozitivă, sigur pe placul boșilor bucureșteni: „Asistența socială a grupului de femei evreice care are ca activitate ajutorarea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Black Pearl, 2003 ; Dead Man’s Chest, 2006 ; At World’s End, 2007 ; On Stranger Tides, 2011 - care au desfășurat o spectaculoasă saga fantastică, proiectată pe realitatea exotică a coloniilor britanice din Caraibe și a tâlharilor de mare ce le parazitau, în secolul al XVIII-lea. Cu figura simpatică a căpitanului Jack Sparrow (personaj picaresc inventat de talentații scenariști Ted Elliott și Terry Rossio) și a echipajului său de pirați de pe corabia Black Pearl, în gross plan, filmul lui Verbinski a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]