3,306 matches
-
și PDL sunt avantajați. Bănuiesc că Băsescu va face tot ce e posibil ca să dărâme guvernul Ponta și să impună un guvern Boc - șapte sau șase? - care să organizeze alegerile și care să îi aducă voturi, după mai vechea metodă pariziană, brevetată de domnul Teodor Baconschi. În realitate însă, abia acum, prin revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni, criza revine în forță în societatea românească. Asta pentru că, prin tertipuri democratice și prin presiuni externe, voința pe care românii au exprimat-o
Care vor fi efectele revenirii lui Băsescu la Cotroceni () [Corola-journal/Journalistic/42644_a_43969]
-
și în Franța, SUA și în alte țări. Elevii sar la gâtul profesorilor, iar părinții le urmează exemplul. Insulte, unele pe telefonul mobil, pumni, picioare, crose și altele așijderea alcătuiesc un veritabil arsenal de mijloace contondente. Recent, într-o școală pariziană, trei polițiști n-au reușit să-l potolească pe un elev de 14 ani, care era gata-gata să-l strângă de gât pe directorul adjunct, și au chemat în sprijin alți cinci colegi. Motivul furiei bătăușului era că o profesoară
Școala, pepinieră de bătăuși by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4280_a_5605]
-
două milioane de exemplare, adică, șase milioane de cititori, romanul Metronom al francezului Lorant Deutsch a provocat o dispută nemaiîntâlnită în presă cu privire la imaginea pe care cartea o dă despre istoria Franței. În Metronom este vorba despre o călătorie cu metroul parizian prin stații legate, într-un fel sau altul, de mari și mici evenimente petrecute la suprafață, ca și de personalități istorice, de două mii de ani încoace. Succesul imens al primei ediții, scoasă de Michel Lafon oarecum à contrecoeur și inițial
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4461_a_5786]
-
fațade lungi de 276 de metri, întinzându-se pe o suprafață de 6,3 hectare. Conform proiectului, fațada principală trebuia să privească spre un bulevard drept, larg, triumfal, flancat de blocuri masive, cu apartamente pentru favoriții regimului, care depășea lungimea parizianului ChampsÉlysées. Dacă centralizarea era o caracteristică a domniei lui Ceaușescu, este de înțeles că instrumentele puterii sale trebuia concentrate într-o singură zonă. Astfel, adiacentele acestui bulevard, botezat „Victoria Socialismului”, și Casei Republicii, erau clădirile unor ministere și alte edificii
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
în minuscula lui cameră de pe Rue de Buci. Vertebra dureroasă (care o fi, oare, de data asta?) răspunde mișcării cu un vaiet scurt, de os trosnit, complet nepotrivit siluetei lui longiline, puțin efeminată, puțin prea spilcuită, de provincial devenit mai parizian decât parizienii. Alexandre ignoră durerea (dintotdeauna a suferit cu oasele, a fost un copil friguros, bol năvicios, închipuit și, fatalitate!, mofturos la mâncare, cum sunt cam toți copiii crescuți de o mamă singură și hipersensibilă la toanele fiului unic) și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
lui Thule, cum își cumpără bilet sau, poate, cum se strecoară, cum își părăsește camera de student, plină ochi cu vise și cărți, cum înșală nasul vigilent al lui Dominique, care nu, nu i-a spus că flane riile lui pariziene au adus-o la sapă de lemn, pentru că, în fond, nu e vina lui, necazurile cu banii au început cu mult timp în urmă, ei bine, cum și de ce și prin ce mijloace îl găsim pe studentul acesta neinstruit în
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de brâul care se petrece peste cute, falduri și îndoituri înșelătoare de mătase. Sare în picioare, se spală pe față, își pune cea mai bună că mașă (bumbac de culoarea lavandei, un dar de la Dominique) și iese în oraș. Bulevardele pariziene îl primesc cu brațele larg deschise, îmbiindu-l cu patiserii și larmă elegantă, de oraș în care porți ciorapi fini. Alexandre trage aer în piept, se oprește într-o braserie fără faimă, își scoate foile nelipsite, deja, de câteva luni
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
pierdut o clipă cumpătul. — Ești dezgustător. Lamentabil. Absolut lamentabil. Al patrulea. Scrumiera improvizată într-o farfurioară de cafea (surprinzătoare combinație - ceșcuțe și farfurioare - Alex părea genul care și bea cafeaua dintr-o cană mare cât un hârdău) aduce a cimitir parizian, din care un cadavru proas păt livrat încă mai fumegă. Transport direct din plămânii lui David. David e un pelerin 100% neras, exilat de o săptămână pe Tărâmul Sfânt al apartamentului fratelui mai mare. Big Brother. Űbermensch. Ochiul care nu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
degete. E Léa lui Alexandre! Fata cu păr roșu și accent estic! Un ușor accent estic - ea e Lea/Léa/Delia Hriavu, mătușa fantastică, hoașca havishamică, iubita enigmatică, dotată cu abilități botanice peste medie, femeia imposibil de ținut minte, studenta pariziană, stăpâna casei din Intrarea Vâlcului, fata din poză, în rochia pastel! Ești mulțumit de tine. Ai ghicit ce vrea să facă autorul. E timpul să te ovaționăm. „Vezi piatra asta?“ îmi spunea Lea când eram mic și rămâneam, ca un
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
intrare la muzeu și multe rețete medicale. O avea și el. Avea și Alex poza. După Edinburgh, nimic nu a mai fost la fel. Grădina aceea, deasă ca un hățiș, schimbase ceva între ei, inexplicabil și, totuși, definitiv, ca și cum preambulul parizian nici nu ar fi existat. Ce rune se descântaseră în inima nopții nu știa, dar aerul dintre ei devenise altul, nu numai cald și intim, dar, de o dată, al lor, recognoscibil și concret ca un teritoriu de acum câștigat, ca
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
în sfârșit, el ne-a asigurat nouă, francezilor, posesiunea Lorenei. Iată servicii, care, așadar, nu au fost nicidecum minore. Lui Fleury îi plăcea să negocieze; era bătrân, răbdător, calm. Și nu iubea nimic din ce întreținea verva jurnaliștilor. Nemiloasele saloane pariziene îi reproșau politicasa, pe care ei o găseau extrem de modestă. La moartea sa, Ludovic al XV-lea a vrut să guverneze el însuși. Deși, de cele mai multe ori, a "simțit" adevăratele interese ale statului, deseori a avut mai degrabă intenții decât
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
pe de alta, reproșurile pe care le primea atât de la aripa dreaptă, cât și de la cea stângă, primii acuzându-l de lipsă de loialitate, ceilalți criticându-l pentru slăbiciuni. Cavalerul Nigra, care s-a făcut popular în multe din mediile pariziene, a știut, dovedind o veritabilă artă a "dozării", să fie când "presant", când răbdător, și a demonstrat puterea pe care o pot da unui ambasador chiar și simpatiile de care știe să se înconjoare. Hegemonia Prusiei nu ar fi fost
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
aprilie 1904). 84 Charles-Augustin de Sainte-Beuve (1804-1869). Critic literar și scriitor. A scris, între altele: Portrete literare (1844 și 1876-1878, 3 volume), Portrete contemporane (1846 și 1869-1871, 5 volume), Conversații de luni (1851-1881, 16 volume), Domnul de Talleyrand (1870), Cronici pariziene (1843-1845 și 1876), Caietele lui Sainte-Beuve (1876). 85 Take Ionescu (1858-1922). Om politic, de stat și diplomat român. Membru marcant al Partidului Conservator, apoi membru fondator și lider al Partidului Conservator-Democrat. Ministru de Interne în cabinetul conservator prezidat de Titu
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
al Franței (1574-1589). 88 Ziua de 10 august 1792, a asediului Palatului Tuilleries de către Garda Națională, Comuna Insurecțională și masele de sans culottes, este considerată în istoriografia franceză a doua zi importantă a Revoluției Franceze, după 14 Iulie 1789. Masele pariziene, în număr de circa 20.000 de oameni, dispunând și de un număr de 12 tunuri, au asediat Palatul Tuilleries, unde se afla familia regală, palat apărat de aproximativ 950 de elvețieni și cca. 200-300 de nobili înarmați. După o
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
prin urmare, la crearea unor imagini deta?ațe de orice contingen?? real? („Dar stând aici ?i preajma contemplând o, / creeaz? mintea-mi..."). Spa?iul poetic, devenit proiec?ie a fanteziei creatoare, se organizeaz? conform viziunii specifice a artistului. În „Vis parizian" de exemplu, Baudelaire descrie un astfel de spa?iu, rod al propriei imagina?îi, În care succesiunea de „sc?ri ?i arcade" deschide perspectiva infinitului: „Acea priveli?te ciudat?, Cum nimeni n-a putut vedea, În diminea?a asta, iat
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
-E...Bruce... Bruce Lee!Liteanu s-a înșelat. Nu-i Bruce Willis,remarcă Gina. Ușa biroului se deschise brusc. Intră o damă elegantă,gen top-model. -Bonjour!Domnu’ Durău? Gina o cercetă cu un aer critic.Avea o rochie de colecție pariziană.Il indică pe Dan. Acesta o privi circumspect. Unde am mai văzut-o?”.O invită să se așeze. -Sunt Leontina Liteanu...Adică,Lore...Lorena este numele meu de actriță. Am debutat la Reșița... Licu m-a cunoscut într-un turneu
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Se holbă cu ciudă la sine și își spuse: „Am ajuns un clișeu de gangster balcanic.“ Nur Iulian încă mai avea alcool în nări, dar exagera. El era singurul care își găsea un aspect balcanic. Toți ceilalți din gașca lui pariziană, sârbul Mirko, albanezii Xhaferi și Pandeli Șehu, considerau că are un aspect absolut francez, de pe Sena, motiv pentru care și era acoperirea lor, omul care mergea înainte în recu noaștere și care, în același timp, nu încetau ei să sublinieze
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
nori, nici cald, nici rece. Drumul nu prea lung l-a lăsat, împreună cu un grup pestriț multinațional în pitoreasca localitate. Pe aici, conform Jurnalului, pășiseră, într-o zi, Clody cu Beatrice și Mihai. Veniseră să se răcorească în torida vară pariziană? Probabil, dar fiind niște romantici sigur că doreau să pășească pe urmele lui Grigorescu și Andreescu, cei doi clasici ai penelului, care încântați de Barbizon, ca atâția colegi francezi și nu numai, veneau aici să picteze "în aer liber", fugind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
sigur că doreau să pășească pe urmele lui Grigorescu și Andreescu, cei doi clasici ai penelului, care încântați de Barbizon, ca atâția colegi francezi și nu numai, veneau aici să picteze "în aer liber", fugind de pereții sufocanți ai academiilor pariziene clasiciste. Prânzi într-un han, care purta un nume celebru, copie a unui local cândva la fel de celebru din Parisul anilor de aur: "Au Lapin Agile" La iepurele sprinten! Mâncare bună, vin bun! După-masă se plimbă puțin prin pădurea Fontainebleau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
literar "Camera poeților" (Palata poetov), din care mai făceau parte Boris Bojnev, Aleksandr Gringher, Serghei Șarșun și Boris Pavlovski. În 1925, editează prima carte, Mileniile mele, urmată de volumul de versuri și proză A doua carte (1928), Satirul (1929), Nopți pariziene (1932), Purtătoarea de iubire (1938). Ultimul grupaj de versuri și note de călătorie, Protopatria îl scrie după o călătorie în Palestina (1937), publicându-l în 1939. În 1940, este mobilizat în armata franceză, iar după ocuparea Parisului de către germani se
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
Peste zăpadă, peste o neagră și strâmbă vergea. În omăt tânjea un cal fără stăpân. În stepă, ca rupt din rărunchi, șuiera un tren. Despre Dumnezeu, despre moarte scârțâiau galoșii. A muzică arctică adia gerul tern. NOCTURNĂ| IV Vagabondul vânt parizian clătină, după geam, o stea. Speriat, hornul urlă și parcă-ar bate-n gurarul căminului. Amical tremură lampa pe-ncăpățânata masă de stejar, Cu întreg timpul ei de bronz Ce-mi încălzește mâna și-adâncul sufletului. De frică, obiectele se
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
muzical dramatic. Pe de altă parte, nu poți să nu observi faptul că toate marile personalități ale muzicii italiene de secol XIX, de început de secol XX, de la Rossini la Verdi și Puccini manifestă tentația pătrunderii, a acreditării în climatul parizian al epocii. Marea metropolă franceză exercită o atracție, o fascinație în adevăr irezistibilă în toate mediile artistice ale epocii. Cu mai bine de un secol și jumătate în urmă, la Milano, Teatro alla Scala aducea, prioritar, consacrarea națională. Parisul aducea
O capodoperă puțin cunoscută la noi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8792_a_10117]
-
artistice ale epocii. Cu mai bine de un secol și jumătate în urmă, la Milano, Teatro alla Scala aducea, prioritar, consacrarea națională. Parisul aducea consacrarea în plan european și internațional. Librete de operă traduse în limba franceză, localizarea în mediul parizian a acțiunii propriu-zise, inspirația din texte originale aparținând marilor autori francezi de secol XVIII, de secol XIX, se constituie în fapte curente care urmau a atrage atenția publicului marii metropole. Spiritul muzicii rămâne însă italian. Prin verva dramatică, prin melodie
O capodoperă puțin cunoscută la noi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8792_a_10117]
-
un veritabil tampon etnic și religios contra expansiunii turcești a islamului." D.S. Perdigao observă că "în timpuri mai recente atât cultura română cât și cea portugheză au ales ca limbă secundară și centru de prestigiu cultural limba franceză și cultura pariziană. Elitele au devenit bilingve, deși există o ambivalență portugheză în raport cu Franța, ce nu corespunde francofiliei fără rezerve a românilor." Popoare creștine de rituri diferite, portughezii și românii și-au edificat o viziune a lumii sau o ontologie populară bazată pe
Frânturi lusitane - Un studiu comparatist portughezo-român by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8800_a_10125]
-
este prezent și fenomenul mise en abîme, ingineria textuală se face la vedere. Convenția romanescă devine explicită, iar latura "tehnică" a romanului, o miză în sine. Aflată la Sinaia, în căutarea celui care îi trimisese misterioasele sale pagini de jurnal parizian, Anne raționează ca un naratolog la situațiile din romanul în care tocmai se află: "Am primit pe internet povestea cuiva, din spusele sale, un profesor român ce rămăsese în capitala Franței și își consuma acolo o singurătate complicată. Atrasă de
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8813_a_10138]