1,237 matches
-
România. Cea de-a doua fază este marcată de divizarea acestor entități și crearea unor partide noi pentru următoarele alegeri. Precedentele decenii de conducere a partidului unic și originile instituționale ale partidelor oferă un context de competiție caracterizat de identificare partinică redusă atât din rândul elitelor, cât și al alegătorilor (Rose și Mishler 1998). La nivelul elitelor poate fi observat un nivel scăzut al motivațiilor, loialității și angajamentelor acestora în cadrul partidelor. Există numeroase exemple ale liderilor care au abandonat partidul din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
puternice sentimente anti-partid. Acestea din urmă nu au dispărut odată cu schimbarea regimului, nu existau motive pentru ca cetățeanul să creadă că noile partide vor reprezenta altceva decât vechiul partid. Astfel, dorința de a deveni înregimentat politic într-una din noile structuri partinice formate era redusă. Cea de-a doua trăsătură care individualizează spațiul postcomunist este absența conexiunilor dintre partidele nou create la începutul tranziției și aspectele sociale. Spre deosebire de partidele apărute în Vest în secolul al XIX-lea și începutul secolului trecut (și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
conținutul capitolului, numărul mic de membri nu doar reduse legitimitatea partidelor și le afectează funcția de agregare și reprezentare a intereselor, ci și alimentează perpetuarea sterotipurilor legate de partide. Cunoașterea mecanismelor interne de lucru și a limitărilor evidente din cadrul activității partinice poate conferi o altă viziune. În acest sens, opiniile inițiale pot fi nuanțate și utilizate în dezbateri. Prin urmare, nivelul scăzut al încrederii în partide poate suferi modificări pe termen mediu și lung. Această logică rămâne însă doar la nivelul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
deciziile europene" și cea minimalistă, care ne explică că acestea sunt doar un loc de întâlnire 83, realitatea este mai degrabă de partea primei perspective. Cu toate acestea, abordarea normativă care privește partidele politice europene ca parte a unui fenomen partinic european ce contribuie sau ar putea contribui la legitimare, democratizarea și creșterea reprezentativității Uniunii Europene este, cu siguranță, una optimistă. Capitolul 5 Democratizarea prin alegeri (1979-2007) Alegerile europene constituie un subiect central în studiile europene. Gradul de participare, modul de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
în urma căreia am fost dat afară de la "Opinia studențească", am scăpat cu atât. Al. Călinescu și Sorin Antohi, dați și ei afară de la conducerea "Dialogului", au fost supuși și oprobiului public într-o ședință de partid și au primit sancțiuni partinice! Cred că, dacă nu voiai funcții de conducere, dacă nu voiai să pleci în străinătate, dacă nu voiai deci niște drepturi elementare, care în acea lume erau recompense și privilegii, era mult mai avantajos să nu fii membru PCR. Cred
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
folosit, pe de o parte, metodele deductivă, calitativă și cantitativă. Pe de altă parte, am adunat date documentare, am purtat discuții centrate pe subiect și am făcut trimiteri la literatura academică. 1.1. Despre interesul studiului partidelor europene Abordarea fenomenului partinic european ne duce cu gîndul la două entități: grupurile politice din Parlamentul European și federațiile europene de partide. Dacă legitimitatea studiului grupurilor politice este indiscutabilă, FEP nu beneficiază de acest avantaj. Totuși apariția și consolidarea treptată a federațiilor europene de
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
țin, în esență, de un fenomen de mimetism. În statele-națiune ale Europei Occidentale, partidele politice au jucat rolul fundamental de legătură între electori și organele decizionale. Asta explică, în mare măsură, eforturile de a transpune pe plan european capacitățile fenomenului partinic național 2. Pentru moment, vom justifica studiul federațiilor europene de partide. Trebuie așadar să prezentăm o serie de argumente în favoarea lor. Dacă înclinăm spre analiza FEP, două principale piste de cercetare apar în mod clar: tradiția normativă și perspectiva conceptualo-empirică
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
în cadrul legitimității, democrației și reprezentativității europene. Cea de-a doua este interesată mai mult să analizeze organizarea, policy-making-ul și formarea unui sistem de partide europene. 1.1.1. Abordarea normativă Argumentările focalizate asupra dimensiunii normative încearcă să arate că fenomenul partinic european și extraparlamentar contribuie sau ar putea contribui la legitimarea, democratizarea și creșterea reprezentativității Uniunii Europene. Desigur, contribuția FEP este contestată de alte cercuri academice. Rolul federațiilor europene de partide este exclus de facto de interpretările teoretice ce țin de
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
În contrast cu aceste trei școli de gîndire dominante în studiul integrării europene, numeroase contribuții normative converg spre ideea că, pe termen lung, legitimitatea, democrația și reprezentativitatea UE nu pot fi obținute decît printr-un proces din ce în ce mai receptiv la considerațiile politice și partinice, care introduc elemente de legitimitate, democrație și reprezentativitate prin consolidarea partidelor europene. Există două tendințe. Primul curent consideră, în esență, că numai grupurile politice din Parlamentul European constituie baza unui sistem de partide europene care să permită democratizarea 12 și
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
sînt nuanțate. Din acest unghi, Simon Hix a subliniat că FEP pot contribui la dispariția deficitului de legitimitate a guvernării economice europene. Se ridică totuși două obstacole: evoluția raporturilor între partidele politice și legitimitate și constrîngerile ce apasă asupra fenomenului partinic european. Cu toate acestea, federațiile europene de partide pot să ajute la legitimarea guvernării UE. Condiția sine qua non ce trebuie realizată constă în structurarea majorității opiniilor prin competiție între programe de partid alternative, ceea ce ar permite crearea unei legături
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
ar permite crearea unei legături între cetățeni și deciziile europene. În acest scop, două preparative sînt necesare. Mai întîi, europartidele trebuie să ofere politici socio-economice specifice, reprezentînd alternative credibile și coerente cu tradițiile ideologice ale familiilor politice. Apoi, din competiția partinică trebuie să rezulte un program majoritar cîștigător. Din această perspectivă, legătura organizațională trebuie să conecteze partidele politice cu electoratul, ca și cu actorii guvernamentali de la nivel național și european 14. Pe scurt, Simon Hix a recomandat FEP să ofere programe
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
întîi, integrarea europeană a ridicat chestiunea pertinenței partidelor politice ca organizații ce permit realizarea obiectivelor o dată ajunse la guvernarea națională. Această problemă a fost dublată de cea a legitimității UE în ceea ce privește politicile publice. În cadrul acestei problematici, prima motivație a elitelor partinice constă în găsirea unei soluții împreună cu UE și într-un rol de legitimare a politicilor europene în rîndul cetățenilor 15. Din această perspectivă, partidele politice au decis să se folosească de europartide. Cu privire la PPE și PSE, Robert Ladrech concluzionează că
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
jucat și un rol în soluționarea deficitului democratic al UE. Discursurile se nuanțează în ceea ce privește modul în care cercetătorii pun problema raportului dintre federațiile europene de partide și deficitul democratic al UE. În 1945, John Fitzmaurice sugerase dezvoltarea unor noi structuri partinice extraparlamentare pe lîngă Parlamentul European 19, astfel încît acestea să fie adaptate la luptele politice europene și să permită restructurarea sistemului de partide la nivel european. Pentru o mai puternică democratizare a Comunității Europene, sînt necesare partide comunitare cu programe
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Europene, sînt necesare partide comunitare cu programe comunitare adecvate problemelor comunitare. În aceste cadru, a fost pusă o chestiune mai precisă: raportul FEP cu problema responsabilității democratice. Pentru John Fitzmaurice și Robert Jackson, problema principală ține de constituirea unei identități partinice transnaționale. Această ipoteză decurge dintr-o constatare națională 20. Responsabilitatea reprezentanților față de alegători constituie baza sistemelor democratice naționale. Bineînțeles, instanțele naționale se confruntă cu anumite probleme. Reiese totuși că partidele naționale își asumă, de bine, de rău, această funcție, pe
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
tentative de a lega manifestele de miza campaniilor electorale. În general, caracteristica esențială a relației dintre partidele naționale și organizațiile internaționale ține de faptul că partidele insistă să-și păstreze marja de operare în domenii-cheie pentru interesele naționale și/sau partinice. Prin urmare, transferul de suveranitate dinspre partidele naționale nu se efectuează spre nivelul transnațional 22. La rîndul său, Christopher Lord susține că democratizarea și integrarea Uniunii Europene nu s-ar putea lipsi de rolul partidelor politice, care prezintă candidați, care
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
le vor mai avea formațiunile politice de a acționa într-o manieră conformă cu acest nivel"28. Cu alte cuvinte, partidele europene nu sînt într-o fază în care ar putea să îndeplinească direct funcțiile tradițional rezervate partidelor naționale. Sistemul partinic european este complet rupt de bază29. Deschizînd în sfîrșit perspectiva spre comparația internațională, politologul norvegian Kurt Heidar susține că ar trebui examinate principalele delimitări din spațiul politic european și modul în care partidele se bazează pe acestea. Ar putea fi
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
din spațiul politic european și modul în care partidele se bazează pe acestea. Ar putea fi utilă referirea la experiențele europene și la cele din Statele Unite și India state federale multietnice. Obiectivul constă în specularea asupra potențialului unui viitor sistem partinic al Uniunii Europene 30. Rezultă din asta că factorii instituționali, precum și progresele din societatea civilă ar constitui elemente cruciale. Pentru Heidar, mai ales lipsa unei limbi comune împiedică dezvoltarea unei arene europene de dezbatere și, prin urmare, apariția competiției între
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
de Est. Cercetătorii au evidențiat contribuția secundară a europartidelor la democratizarea țărilor din fostul bloc estic. Analizînd raportul între cooperarea paneuropeană a partidelor politice și democratizarea în Europa Centrală, Pascal Delwit și Jean-Michel De Waele au observat că "dacă organizațiile partinice transnaționale (Internaționalele, federațiile și fundațiile) joacă un rol politic tot mai mare, datorită europenizării și globalizării problemelor, nu înseamnă că ele nu rămîn actori politici de o importanță relativă"32. Pe lîngă asta, John Fitzmaurice a arătat aportul, în special
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
33. În fine, Geoffrey Pridham a evaluat impactul cooperării partizane transnaționale asupra tranziției democratice a țărilor din Europa Centrală și de Est. El s-a axat în special pe analiza integrării partidelor și a elitelor din aceste țări în cooperarea partinică transnațională. Această integrare deschide calea spre socializarea elitelor din noile partide democratice, spre influențarea construcției partidelor politice, ca și spre credibilitatea și legitimitatea anumitor forțe politice 34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
elitelor din aceste țări în cooperarea partinică transnațională. Această integrare deschide calea spre socializarea elitelor din noile partide democratice, spre influențarea construcției partidelor politice, ca și spre credibilitatea și legitimitatea anumitor forțe politice 34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele ținînd de familiile politice clasice (creștin-democrate, conservatoare, liberale și socialiste cu excepția verzilor) și partidele din afara standardului (naționaliste, populiste și ostile minorităților), care sînt excluse de la cooperarea partinică transnațională 35. Aceste din urmă tipuri de
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele ținînd de familiile politice clasice (creștin-democrate, conservatoare, liberale și socialiste cu excepția verzilor) și partidele din afara standardului (naționaliste, populiste și ostile minorităților), care sînt excluse de la cooperarea partinică transnațională 35. Aceste din urmă tipuri de partide nu sînt totuși numaidecît slăbite. 1.1.1.3. Reprezentarea Pe lîngă registrele legitimității și democrației, cercetătorii s-au aplecat și asupra raporturilor europartidelor cu problematica reprezentării în UE. Și aici trebuie
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
întrebăm și despre interesul unei analize fundamentale a partidelor europene. Vom proceda la o prezentare succintă a argumentelor noastre, pe care o vom dezvolta ulterior pornind de la literatura de specialitate (capitolele 2 și 7). În general, chestiunea europeană și răspunsul partinic constituie un domeniu important de analiză, dat fiind că studiul lor atinge în plin problematica proiectului partinic și punerea lui în practică într-un nou context. Cum a diagnosticat John Gaffney, partidele politice se confruntă cu o serie de provocări
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
argumentelor noastre, pe care o vom dezvolta ulterior pornind de la literatura de specialitate (capitolele 2 și 7). În general, chestiunea europeană și răspunsul partinic constituie un domeniu important de analiză, dat fiind că studiul lor atinge în plin problematica proiectului partinic și punerea lui în practică într-un nou context. Cum a diagnosticat John Gaffney, partidele politice se confruntă cu o serie de provocări la nivel național și european. Trebuie să demonstreze pe plan simbolic că sînt capabile nu doar de
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
putere devine dificil de asumat. Ele întîlnesc, în special, o serie de dificultăți în adaptarea eficace la noile circumstanțe. Din această perspectivă, chestiunea europeană și modul în care-i răspund partidele politice constituie o parte fascinantă a procesului 43. Răspunsul partinic s-a cristalizat mai întîi pe plan morfologic. O dată cu integrarea europeană, partidele europene au deschis calea unei faze de contact între membrii lor. Ca urmare, interacțiunea partinică a trecut în anii 1970 la o fază de cooperare. De atunci, europartidele
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
care-i răspund partidele politice constituie o parte fascinantă a procesului 43. Răspunsul partinic s-a cristalizat mai întîi pe plan morfologic. O dată cu integrarea europeană, partidele europene au deschis calea unei faze de contact între membrii lor. Ca urmare, interacțiunea partinică a trecut în anii 1970 la o fază de cooperare. De atunci, europartidele au permis elitelor naționale să-și unească legăturile particulare dintre ele. În plus, și-au dezvoltat și raporturile externe, nu doar în cadrul structurii instituționale europene, dar și
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]