3,522 matches
-
fost aprobate în urma unor hotărâri ale guvernelor României și Moldovei. Președinții celor două state și-au oferit înaltele lor auspicii. Compozitorul Nicolae Brândus, directorul artistic al manifestărilor, împreună cu Agenția Artexim, de asemenea un prestigios colectiv de lectură, de selecție a partiturilor, au asigurat structurarea manifestărilor. Ansambluri dintre cele mai importante, simfonice și corale, formații camerale, muzicieni soliști și dirijori din țară, dar și din străinătate, au avut contribuții de reală substanțialitate. Organizată în cadrul programelor Societății Internaționale de Muzică Contemporană, recentă ediție
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
Nu am putut audia multe dintre lucrările festivalului deși apreciez că la București au fost concentrate forțele artistice cele mai importante. Componistice și interpretative. Concertul cel mai captivant? Fără îndoială cel al saxofonistului francez Daniel Kientzy. Înnobilează fiecare frază a partiturii. Este un pasionat iremediabil, un cercetător neobosit al lumilor sonore cărora le conferă dimensiunea atât de umană a creației; de această dată în compania surselor electronice. "Undecimum", de Ștefan Niculescu, este opera marcată de un academism ce se apleacă asupra
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
pentru violoncel semnat de compozitorul taivanez Hwang-Long Pan, Concertul pentru pian al polonezului Zygmunt Krauze; nici Concertul pentru flaut al azerbaijanului Ismail Gajibecov, nu a putut fi salvat de profesionalismul unui artist magnific, cum este Pierre Yves Artaud, solistul lucrării. Partituri marcate de un profesionalism îndoielnic s-au dovedit a fi cele ale compozitorilor Jorge Antunes sau Alfredo Rugeles. Fără profesionalism - de această dată în plan organizatoric - a fost tratat și concertul formației "Repertorium"; concertul nu a avut loc, pur și
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
totdeauna supralicitarea volumului sonor creează și tensiunea, de aceea traiectoria eroinei obsedate de răzbunare nu a avut o creștere organică și nici dramatismul pe care investiția în forță vocală a presupus-o. Această a accentuat contrastul dintre parteneri (cerut de partitura) dintre violență Donna Anna a Doinei Dimitriu și melancolic-placidul Don Ottavio, rol în care polonezul Piotr Rafalko cu o ținută elegantă, a demonstrat, într-o arie temută de tenori, stil asimilat cu inteligență muzicală dar grefat pe o voce limitată
O lectie de stil mozartian si un concurs by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17611_a_18936]
-
Petre Ștefănescu-Goangă, David Ohanesian, Octav Enigărescu, Nicolae Herlea și mulți alții. Nu ne postam pe poziția unui receptor exclusivist al spectacolului de operă, doar din perspectiva unei variante foarte clasice, ci suntem receptivi la inerentele și fireștile transpuneri ale unor partituri într-o dinamică a spectacolului liric de la tradiție la inovație. Este un fenomen prezent astăzi și pe marile scene ale lumii. Dar acest fapt este condiționat de necesitatea obligatorie a păstrării partiturii princeps, a stilisticii și conținutului libretului și a
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
receptivi la inerentele și fireștile transpuneri ale unor partituri într-o dinamică a spectacolului liric de la tradiție la inovație. Este un fenomen prezent astăzi și pe marile scene ale lumii. Dar acest fapt este condiționat de necesitatea obligatorie a păstrării partiturii princeps, a stilisticii și conținutului libretului și a ideilor conceptuale ale compozitorului. Fără acest amendament opera de artă nu este viabilă. Am avut recent o întrevedere cu marele dirijor român Christian Badea care mi-a mărturisit că „astăzi, regizorul este
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
lui Luigi Illica și Giuseppe Giacosa, după dramă La Țoșca a scriitorului francez Victorien Sardou. Premieră a avut loc la Teatro Costanzi din Romă, la 14 ianuarie 1900, cu soprana româncă Hariclea Darclée în rolul titular. Compozitorul a notat în partitura indicații precise regizorale pe muzica, acestea fiind respectate în tradiția montărilor din lume ale operei. Opera Națională a preluat o producție de la Volksoper din Viena, din 2008, în regia unui cunoscut artist german Alfred Kirchner și în scenografia lui Karl
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
paliere total diferite: cel regizoral și acela muzical. Alfred Kirchner face o lectură personală a operei Țoșca, păstrând, fără îndoială, relațiile dintre personaje, dar operând modificări în structura compoziționala a acestora, nemaiținând cont nici de indicațiile date de compozitor în partitura. În dorința să de a transpune lucrarea în actualitate, renunță la costumele epocii, preferând o vestimentație modernă în care abundă doar două culori albnegru, după opinia sa „ele sugerând o stare, o atmosferă”. Argumentele se pot susține până la un punct
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
pe iubitul condamnat la moarte. În spectacolul de față ea îl omoară pe Scarpia cu sadism, cu mai multe lovituri de cuțit, îl privește apoi de pe un scaun cu sila, nu-i așază lumânările și crucifixul așa cum Puccini indică în partitura și toți regizorii au preluat aceste precizări ale compozitorului, se aranjează cochet într-o oglindă (gest nejustificat pentru un om care a ucis și în mod firesc trebuie să-și șteargă mâinile de sânge) și iese din scenă. Actul al
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
alături de artiști români prezenți în distribuție. În rolul titular a evoluat soprana gruzina Iano Tamar, cunoscută la noi de la Festivalul Enescu, când a interpretat personajul Lady Macbeth din Macbeth de Verdi. Este o soprana spinto-dramatică având datele vocale speciale pentru partitura de Țoșca: accente dramatice, un lirism cu totul deosebit, în spirit verist, fiind posesoarea unor diverse registre vocale pe care și le organizează cu inteligență și muzicalitate. Se vede că are o experiență bogată a unor evoluții pe importante scene
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
Impresionant a fost copilul Alexandru Costea, în pastorul. La pupitrul dirijoral am reîntâlnit-o cu plăcere pe mai vechea noastră cunoștință Keri-Lynn Wilson, o muziciana permanent preocupată în a-și perfecționă modalitățile de interpretare și de cunoaștere stilistica a unor partituri. Știe să asculte interpreții, ea însăși cântă alături de ei, ceea ce ni se pare un gest de implicare majoră în actul creator muzical. Că de obicei, corul condus de Stelian Olariu impresionează prin profesionalism. Se poate spune că noua producție de
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
actorul are la îndemână o singură unealtă: propriul trup, pe care trebuie să-l antreneze ca pe o vioară bine acordată. Un trup neantrenat e ca o lăută dezacordată, iar spectacolul reușit e un concert unde fiecare interpret își joacă partitura, într-un angrenaj cu rotițe bine unse, atîta doar că fluidul care le unge nu sunt noțiunile, ci intuiția. În plus, ca angrenajul să meargă, actorii nu trebuie să se strîngă în jurul unei mese analizînd textul, căci analiza e act
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
a producțiilor inițiate de Diaghilev stă mărturie pentru abilitatea cu care a convins spirite inovatoare în domenii diferite să lucreze împreună... Nijinski și Bakst punând în scenă După- amiaza unui faun și Jocuri pe muzică de Debussy... Daphnis et Chloé, partitura lui Ravel, în coregrafia lui Fokin și decorurile lui Bakst... Cântecul privighetoarei (Stravinski, Léonide Massine, Matisse)... „Mercur” (Erik Satie, Massine, Picasso) Nu toate aceste întâlniri creatoare au fost la fel de fructuoase. Chiar și unele dintre succese s-au născut din situații
Miraculoasa lume a lui Serghei Diaghilev by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2547_a_3872]
-
benefic pentru cariera lor viitoare. La Gala laureaților, dintre cei 10 candidați doar doi au fost eliminați, ceilalți au primit diverse premii stimulatoare. Dintre aceștia putem evidenția pe câțiva care mi s-au părut mai aproape de varianta ideală propusă de partitura pe care au susținut-o: baritonul coreean Lee Kyubong, care a interpretat cu multă sensibilitate aria „Cortigiani” din Rigoletto de Verdi; mezzosoprana ucraineană Daria Knyazyeva, cu o voce amplă, frumos timbrală, în aria Azucenei „Stride la vampa” din „Il Trovatore
Le Grand Prix de l’Opéra - ediția a II-a by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2395_a_3720]
-
pe merit, sopranei poloneze Adriana Ferfecka. Pentru vârsta sa fragedă, tânăra artistă a dovedit cu prisosință reale calități de interpretare, de inteligență muzicală, sensibilitate. Putem remarca, fără nici o îndoială, că a fost concurenta cu cel mai mare respect pentru stilistica partiturilor prezentate. Într-o arie din repertoriul belcantist, ce a Giuliettei „Eccomi in lieta vesta” din I Capuleti e i Montecchi de Bellini, ea a dovedit rafinament, noblețe și puritate a sunetului. Abordând o arie total diferită, din repertoriul verist „Senza
Le Grand Prix de l’Opéra - ediția a II-a by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2395_a_3720]
-
de neînchipuit fără aportul părintelui sau, care a fost mult mai mult decât un modest . Numele lui Leopold Mozart ar fi azi un nume sonor chiar și dacă el ar fi dispărut fără urmași." Dacă orchestră camerala și-a susținut partitura cu un aplomb frizând virtuozitatea, surpriză concertului au reprezentat-o cei doi soliști Gabriel Posdărescu, la trompeta piccolo în și bemol acut, si Mircea Neamț Gilovan, la trombon. Micile inadvertente de articulare sesizabile pe alocuri devin explicabile prin eternele probleme
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
inadvertente de articulare sesizabile pe alocuri devin explicabile prin eternele probleme pe care le au instrumentiștii noștri în procurarea unor "obiecte ale muncii" performanțe: trompetistul cântă pe un instrument împrumutat, iar colegul său avea de transpus în registru tenor o partitură concepută pentru trombon alto (această variantă a instrumentului fiind de negăsit într-un centru muzical de importanță Clujului!). Oricum ar sta lucrurile, cei doi tineri soliști au reușit să impună ascultătorilor splendoarea timbrala proiectată de Leopold Mozart în prim-planul
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
ansamblu "Antifonia", condus de C. Ripa - creează necesarul climat de tranziție între instrumente și voci. Pasajele de tip cântată sunt memorabile, animate de un spirit viu, pe care il resimțim drept...contemporanul nostru. La rândul lor, soliștii își intonează convingător partiturile, desi libretul imaginat de Abbot Giambattista Varesco implică evenimente mitologizante și personaje împovărate de griji, deloc asemănătoare celor studențești. Spectacolul s-a jucat în două distribuții; în rolul principal apar tenorii Marius Brenciu și Marius Budoiu, secondați de solista Viktăria
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
Poezia, în accepțiunea sa, este o evaziune, dar o asemenea escapadă este astăzi practic imposibilă, pentru că totul devine o hologramă, copie după o Matrix și "deșertul (invocat în titlu) poate fi de fapt fertilizat. Există, totuși, în acest volum, și partituri lipsite de zorzoanele metaforizante, care respiră firesc și sincer și nu mai au pretenția unor profeții. Se simte, cu adevărat, un "Salt" (p. 56) când despre ochii iubitei "se spune că întorceau jivinele în viziuni" față de "două fulgere ce aprind
Resuscitarea romantismului by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/16716_a_18041]
-
de azi, au făcut această eroare de a-și umple paginile unei singure cărți cu elemente senzaționale cât pentru zece - în loc să urmărească un singur fir, desfășurându-l, cu răbdare și abilitate, până la capăt; ori să interpreteze, de la bun început, o partitură narativă contrapunctică, de o mare elaborare compozițională.(...) Saludos putea fi un mare roman și multe din paginile sale confirmă talentul, rafinamentul și originalitatea unui prozator pe care, la o adică, se poate conta". Părerea Cronicarului este că pe talentul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
nu cred că Montserrat Caballé a avut pereche în privința frumuseții în sine a glasului (poate doar Pavarotti este un fenomen asemănător). Cu o voce rară, cu o tehnică solidă, ea a străbătut un repertoriu uriaș de la Violetta la Isolda, de la partituri uitate de Gluck, Salieri etc. la muzica pop; a cunoscut succese fulminante în marile teatre. Din toate acestea pe scena Sălii Palatului nu am auzit mai nimic; emisie dezordonată, sunete plate sau luate pe dedesupt și apoi consolidate, agilități ratate
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
fost la fel de neinspirate. Am avut tot timpul o senzație de jenă în fața acestui spectacol trist, refuzul de a accepta realitatea, inevitabilul. Și mai supărătoare au fost lapsusurile, greșelile solistei, încheiate cu o scenă de comedie bufă: diva mâniată a sfâșiat partitura dirijorului, aruncând-o pe jos în aplauzele fericite ale publicului (!). Este adevărat că bietul dirijor nu a avut prezența de spirit să-i acopere erorile (sărise 11 măsuri, uitase orchestrația) dar tot atât de adevărat este că reflexele, rapiditatea în reacții fac
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
Marinescu a antrenat orchestra Operei în aventura găsirii sonorităților transparente, a ritmului vertiginos într-un autentic spirit mozartian. Direcțiunea a avut curajul, demn de stimă, să distribuie în rolurile principale tineri care fac primii pași pe scenă, deși este o partitură extrem de pretențioasă, care a cunoscut în același teatru versiuni măiestre. Roxana Stângaciu este într-un dublu debut: prima oară în viața ei într-un spectacol "adevărat" și prima oară în rolul Contesei. Un început remarcabil. Vocea rotundă, cu timbru prețios
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
identice, iar senzația de falsitate - inconfundabilă. Ce mai, un actor prea mic pentru un rol atât de mare! Ambițiile deșarte, sfaturile proaste și propriile limite l-au distribuit pe domnul Constantinescu în rolul lui Falstaff, pe când domnia sa abia făcea față partiturii lui Pantalone! Nimerind din commedia dell'arte pe scena teatrului regal, nefericitul actor a improvizat de la un capăt la altul. Și a improvizat prost. Filozofic vorbind, cu datele pe care le avea, domnul Constantinescu nici n-ar fi putut face
La adio (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16888_a_18213]
-
orice act de comprehensiune se constituie dintr-un lanț de receptări, teză reluată și continuată de Jauss. Procesual vorbind, într-un asemenea lanț se înscrie și dialectica clarificării locului pe care îl ocupă simbolul în simbolism și expresionism. Într-o partitură simbolistă simbolurile trimit la o finalitate tropică; în expresionism sînt implantări demonstrative, deci modalități-șoc de a descătușa comportamentul social. În acest sens "misterele" lui Blaga (vezi Zamolxe) pun simbolurile la contribuție pentru a conferi o dimensiune revelatoare confruntării între filozofie
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]